Neconstituționalitate (comunicat CCR): unele dispoziții ale Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

24 ian. 2018
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 996

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Decizia CCRActul normativSumar
D.C.C. pronunțată în ședința din 23 ianuarie 2018Art. I pct. 14, 18 și 22 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 Dispozițiile art. I pct. 2, 4, 29 și 61 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale.

Potrivit comunicatului de presă publicat pe site-ul Curții Constituționale (www.ccr.ro), în ședința din 23 ianuarie 2018, Curtea Constituțională s-a reunit pentru a soluționa obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Conferința națională de Drept Penal al Afacerilor, ediția a VIII-a, ON-LINE

 

Obiectul excepției de neconstituționalitate

 

Dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

 

D.C.C. pronunțată în ședința din 23 ianuarie 2018

 

Prin Decizia pronunțată în ședința din 23 ianuarie 2018, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate, formulată de un număr de 29 de senatori, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, și a constatat că dispozițiile art. I pct. 2, 4, 29 și 61 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale.

 

De asemenea, cu majoritate de voturi, Curtea a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de aceiași autori și a constatat că celelalte dispoziții ale Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport de criticile formulate.

În motivarea deciziei pronunțate, Curtea a reținut faptul că dispozițiile art. I pct. 2, cu referire la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, creează paralelisme normative, preluând soluții legislative deja existente în actul normativ, ceea ce este de natură a-i afecta structura, concizia și unitatea conceptelor pe care acesta le utilizează, și abrogă soluția legislativă aflată în vigoare care enumeră expres, în cuprinsul Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, instanțele judecătorești care înfăptuiesc justiția. Prin urmare, Curtea a constatat că aceste dispoziții sunt neconstituționale prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) și art. 126 din Constituție.

În plus, Curtea a mai arătat faptul că dispozițiile art. I pct. 4, cu referire la art. 9 din Legea nr. 304/2004, creează incertitudine cu privire la emitentul hotărârilor ce pot fi atacate potrivit dispozițiilor acestui articol, nefiind clar dacă este vorba despre secții ale Consiliului Superior al Magistraturii, secții ale unor instanțe de judecată sau secții ale altor organisme sau autorități. Reglementarea ar avea înțeles numai din analiza evoluției conținutului normativ al art. 9, deci exclusiv din interpretarea istorică a normei, însă o atare posibilitate este de neconceput din perspectiva exigențelor de calitate pe care Constituția le stabilește cu privire la o lege în vigoare, astfel că norma, în noua redactare, aduce atingere art. 1 alin. (5) din Constituție, din perspectiva lipsei de claritate și previzibilitate.

Potrivit constatărilor Curții, dispozițiile art. I pct. 29 introduc un nou alineat – alin. (1^3) – în cadrul art.54 din Legea nr. 304/2004, care stabilește compunerea din 2 judecători a unor complete de judecată. Dispozițiile în vigoare prevăd, la alin. (1^1) și (1^2), compunerea acestor complete dintr-un singur judecător. Însă, ca urmare a modificării operate, legiuitorul nu abrogă decât dispozițiile alin. (1^1) al art. 54 [art. I pct. 28 din legea supusă controlului de constituționalitate] cu privire completele de judecată care soluționează contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de către judecătorii de drepturi și libertăți și cei de cameră preliminară de la judecătorii și tribunale, dispozițiile alin. (1^2) rămânând nemodificate. Prin urmare, compunerea completului de judecată care soluționează contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate în materie penală în cursul judecății în primă instanță de către judecătorii și tribunale este reglementată de dispozițiile art. 54 prin două norme diferite: un singur judecător – alin. (1^2), respectiv doi judecători – alin. (1^3). Or, într-o atare situație, Curtea a reținut că, întrucât dispozițiile art. I pct. 29 creează incertitudine în procesul de aplicare a legii, ele încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, din perspectiva lipsei de claritate și previzibilitate a normei legale.

În această argumentație de arată și faptul că dispozițiile art. I pct. 61 vizează posibilitatea președintelui curții de apel de a dispune ca, la instanțele cu volum mare de activitate din circumscripția curții de apel, să fie încadrate persoane, foști judecători care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, pentru redactarea proiectelor de hotărâri judecătorești. Curtea a reținut că redactarea hotărârii judecătorești, actul final și de dispoziție al instanței prin care se soluționează cu autoritate de lucru judecat litigiul dintre părți, este rezultatul activității de deliberare, desfășurată în secret, la care participă doar judecătorii care au calitatea de membri ai completului în fața căruia a avut loc dezbaterea. Motivarea hotărârii judecătorești este un act inerent funcției judecătorului cauzei, constituie expresia independenței sale și nu poate fi transferată către o terță persoană. Motivarea nu constituie doar premisa unei bune înțelegeri a hotărârii, dar și garanția acceptării sale de către justițiabil, care se va supune actului de justiție având încrederea că nu este un act arbitrar. Ea reprezintă un element esențial al hotărârii judecătorești, o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control judiciar de legalitate și temeinicie. Or, în condițiile în care hotărârea judecătorească ar fi redactată/motivată de o altă persoană decât judecătorul cauzei, justițiabilul este lipsit tocmai de aceste garanții. În consecință, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, contravenind dispozițiilor art. 21 alin. (3), art. 124 și art. 126 alin. (1) din Constituție.

Conferintele lunii noiembrie
”

De asemenea, împrejurarea că dispozițiile art. I pct. 61 fac trimitere la un act adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii prin care se va stabili procedura pe baza căreia vor fi încadrate aceste persoane, precum și criteriile pentru identificarea situațiilor în care este necesară „colaborarea” cu foștii judecători determină imprevizibilitatea textului și îl viciază suplimentar prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (4) și (5) și în art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție.

În fine, conform mențiunilor Curții, criticile referitoare la neconstituționalitatea extrinsecă a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în ansamblul ei, precum și obiecțiile de neconstituționalitate intrinsecă referitoare la celelalte dispoziții criticate (art. I pct. 5, 14, 26, 30, 45 și 62 din lege) au fost respinse de instanța constituțională, ca neîntemeiate.

 

Pentru a vedea respectivul comunicat, vizitați site-ul CCR (www.ccr.ro).

Neconstituționalitate (comunicat CCR): unele dispoziții ale Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară was last modified: februarie 16th, 2018 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter