Litigiu privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Stabilirea competenței de soluționare a cauzei

• Legea nr. 102/2005: art. 24 alin. (3)
• Legea nr. 677/2001: art. 18 alin. (3)
• NCC: art 1349
• NCC: art. 1206
• NCC: art. 1207
• NCC: art. 1214
• NCC: art. 1215
• NCC: art. 1357
• NCC: art. 1364
• NCC: art. 1381
• NCC: art. 1385
• NCC: art. 71
• NCC: art. 77
• NCPC: art. 116
• NCPC: art. 133 pct. 2
• NCPC: art. 135 alin. (1)

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, secția civilă, la data de 15 mai 2019, sub nr. x/2019, reclamantul A. a chemat in judecata pe pârâta B. S.A., solicitând instanței să pronunțe o hotărâre prin care să o oblige pe pârâtă la ștergerea datelor/informațiilor înregistrate în sistemul de evidență al Biroului de Credit S.A., care au fost prelucrate cu încălcarea principiului echității și transparenței, raportat la categoria de date prelucrată și la data prelucrării efective, respectiv a datelor reprezentând data actualizării, categoria de întârziere, suma restantă, data primei restanțe, precum și orice alte observații sau mențiuni și respectiv a datelor reprezentând tipul contului, stare, data acordării, durata contului, valuta, suma acordată, suma datorată și data primei restanțe, date care nu sunt colectate de la persoana vizată (fiind rezultate din derularea relației contractuale și prelucrate ulterior) și pentru care operatorul nu a respectat obligația de informare prealabilă corectă, ce decurge din art. 12 alin. (2) din Legea nr. 677/2001, cu aplicarea principiilor compatibile ale Deciziei A.N.S.P.D. C. pen. nr. 105/2007 raportat la art. 8 lit. a) din Convenția 108 din 1981.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2227 din 15 noiembrie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă și Judecătoria Timișoara, secția I civilă și-au declinat reciproc competența de soluționare a pricinii, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de constatările diferite ale celor două instanțe cu privire la dispozițiile legale incidente cauzei.

Astfel, Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă a făcut aplicarea dispozițiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 677/2001, în timp ce Judecătoria Timișoara, secția I civilă a reținut incidența prevederilor art. 79 din Regulamentul U.E. nr. 679/2016 și ale art. 24 din Legea 102/2005, republicată.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A. a solicitat să se dispună ștergerea datelor/informațiilor înregistrate în ceea ce îl privește din sistemul de evidență al Biroului de Credit S.A., invocând, în drept, dispozițiile Regulamentului U.E. nr. 679/2016, Legea nr. 677/2001, decizia A.N.S.P.D.. C. pen. nr. 105/2007, art. 111 și art. 112 din O.U.G. nr. 99/2006, art. 71, art. 77 art. 1206, art. 1207, art. 1214, art. 1215, art. 1349, art. 1357, art. 1364, art. 1381 și art. 1385 C. civ., Constituția României, Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, Convenția pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptata la Strasbourg la 28 ianuarie 1981.

Raportat la obiectul cauzei și la temeiurile de drept invocate de către parte, Înalta Curte reține că, în speță, instanța competentă a soluționa litigiul se stabilește în raport de dispozițiile legii naționale speciale ce reglementează protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, după cum au și reținut cele două judecării aflate în conflict.

În acord cu cele reținute de Judecătoria Timișoara, secția I civilă, din perspectiva aplicării în timp a normelor procedurale ce statuează asupra competenței de soluționare a cauzei, Înalta Curte constată că sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 102/2005, republicate, privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în forma în vigoare la data demarării prezentului litigiu, 15 mai 2019.

Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 102/2005, orice persoană care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucrări de date cu caracter personal, efectuată ilegal, se poate adresa instanței competente pentru repararea acestuia, iar, conform alin. (4) al aceluiași articol, instanța competentă este cea de la sediul operatorului sau al persoanei împuternicite de operator ori de la reședința obișnuită a persoanei vizate.

Dispozițiile legale mai sus citate prevăd o competență teritorială alternativă, ipoteză în care alegerea între instanțele deopotrivă competente revine reclamantului, în aplicarea art. 116 C. proc. civ.

În prezenta cauză, reclamantul a înțeles să sesizeze cu soluționarea litigiului Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă, instanță competentă prin raportare la sediul operatorului B. S.A. (Cluj-Napoca, județul Cluj), fixând în mod definitiv competența de soluționare a cererii în favoarea acesteia. Prin urmare, Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă nu mai putea să dispună, nici din oficiu și nici la cererea vreunei părți, declinarea competenței.

Față de cele anterior reținute, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, secția civilă.

Sursa informației: www.scj.ro.