Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului și alte acte normative – modificări (O.U.G. nr. 111/2020)

20 iul. 2020
Vizualizari: 2177
Art. 27 alin. (12)-(13) și alin. (16) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 27, alin. (12)-(13) și alin. (16) prevedeau:

„(12) Sancțiunile administrative prevăzute la alin. (8) lit. c) și d) și măsura sancționatoare prevăzută la alin. (9) lit. b) se aplică, distinct de sancțiunea aplicabilă persoanei juridice, persoanelor având această calitate cărora le poate fi imputată fapta, întrucât aceasta nu s-ar fi produs dacă persoanele respective și-ar fi exercitat în mod corespunzător responsabilitățile care decurg din îndatoririle funcției lor stabilite conform legislației aplicabile societăților, reglementărilor emise în aplicarea prezentei legi și cadrului de reglementare intern.

(13) Actele prin care sunt dispuse măsurile de supraveghere, sancțiunile administrative și măsurile sancționatoare prevăzute la alin. (6), (8) și (9) se emit de către guvernatorul, primviceguvernatorul sau viceguvernatorul Băncii Naționale a României, cu excepția retragerii aprobării acordate directorilor și/sau administratorilor entității, interzicerii temporare a exercitării unor funcții într-o instituție de către persoanele prevăzute la alin. (7), responsabile de săvârșirea faptei, și retragerii autorizației acordate entității, a căror aplicare este de competența Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României.

(…)

(16) Banca Națională a României supraveghează, pe bază de risc, dacă agenții și distribuitorii din România ai instituțiilor emitente de monedă electronică și instituțiilor de plată din alte state membre asigură respectarea prevederilor legale în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului și, în cazul unor deficiențe grave care necesită soluții imediate, poate lua măsuri adecvate și proporționale prevăzute la alin. (17)”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 27, alin. (12)-(13) și alin. (16) se modifică și vor avea următorul conținut:

(12) Sancțiunea administrativă prevăzută la alin. (8) lit. d) și măsura sancționatoare prevăzută la alin. (9) lit. b) se aplică, distinct de sancțiunea aplicabilă persoanei juridice, persoanelor având această calitate cărora le poate fi imputată fapta, întrucât aceasta nu s-ar fi produs dacă persoanele respective și-ar fi exercitat în mod corespunzător responsabilitățile care decurg din îndatoririle funcției lor stabilite conform legislației aplicabile societăților, reglementărilor emise în aplicarea prezentei legi și cadrului de reglementare intern.

(13) Actele prin care sunt dispuse măsurile de supraveghere, sancțiunile administrative și măsurile sancționatoare prevăzute la alin. (6), (8), (9) și (17) se emit de către guvernatorul, prim-viceguvernatorul sau viceguvernatorul Băncii Naționale a României, cu excepția celor prevăzute la alin. (8) lit. e) și la alin. (9) lit. c) și d), a căror aplicare este de competența Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României.

(…)

(16) Banca Națională a României supraveghează, pe bază de risc, dacă activitățile desfășurate prin agenții și distribuitorii din România ai instituțiilor emitente de monedă electronică și instituțiilor de plată din alte state membre se derulează cu respectarea prevederilor legale incidente în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, inclusiv dacă există și sunt adecvate mijloacele și mecanismele de conformare”.

 

Art. 27 alin. (16^1) din Legea nr. 129/2019 (introdus prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 27, după alin. (16) se introduce un nou alineat, alin. (16^1), cu următorul conținut:

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

„(16^1) În aplicarea alin. (16), în cazul constatării unor deficiențe, precum și în cazul nerespectării dispozițiilor art. 32, Banca Națională a României transmite informațiile relevante către autoritatea competentă din statul membru de origine al instituției financiare care derulează activitatea prin agent sau distribuitor”.

 

Art. 27 alin. (17)-(18) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 27, alin. (17)-(18) prevedeau:

„(17) În cazul identificării la agenții și distribuitorii prevăzuți la alin. (16) a unor deficiențe grave care necesită soluții imediate, Banca Națională a României poate lua următoarele măsuri temporare de remediere a situației:

a) plafonarea volumului tranzacționat total la nivel de agent sau distribuitor, pe client sau pe produs/suspendarea derulării activității distribuitorului instituției emitente de monedă electronică sau agentului instituției de plată sau instituției emitente de monedă electronică din alt stat membru;

b) dispunerea prezentării unui plan de restabilire a conformității cu cerințele legale în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului;

c) solicitarea îmbunătățirii cadrului de administrare a riscurilor, a procedurilor, proceselor și controalelor implementate în vederea respectării dispozițiilor legale în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului;

d) transmiterea informațiilor relevante către autoritatea competentă din statul membru de origine al instituției financiare care derulează activitatea prin agent sau distribuitor;

e) plafonarea valorii maxime a transferurilor/monedei electronice vândute unui client/unitate de timp.

(18) Măsurile prevăzute la alin. (17) lit. a) și e) pot fi impuse până la remedierea deficiențelor identificate, dar fără a depăși un an”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 27, alin. (17)-(18) se modifică și vor avea următorul conținut:

(17) În cazul identificării în cadrul activităților desfășurate prin agenții și distribuitorii prevăzuți la alin. (16) a unor deficiențe grave care necesită soluții imediate și în cazul în care deficiențele asupra cărora autoritatea competentă din statul membru de origine a fost informată potrivit alin. (161) nu au fost remediate, Banca Națională a României poate lua următoarele măsuri temporare:

a) plafonarea volumului tranzacționat total la nivel de agent sau distribuitor, pe client sau pe produs;

b) dispunerea prezentării unui plan de restabilire a conformității cu cerințele legale în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului;

c) solicitarea îmbunătățirii cadrului de administrare a riscurilor, a procedurilor, proceselor și controalelor implementate în vederea respectării dispozițiilor legale în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului;

d) suspendarea derulării activității instituției emitente de monedă electronică sau instituției de plată din alt stat membru prin distribuitor sau agent;

e) plafonarea valorii maxime a transferurilor/monedei electronice vândute unui client/unitate de timp.

(18) Măsurile prevăzute la alin. (17) lit. a), d) și e) pot fi impuse până la remedierea deficiențelor identificate, dar fără a depăși un an”.

 

Art. 29 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 (introdus prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 29, după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul conținut:

„(4) Mecanismele prevăzute la art. 23 alin. (5) și (6) trebuie implementate și în scopul aplicării art. 21 din Regulamentul (UE) 2015/847”.

 

Art. 30 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 30, alin. (1) prevedea:

„(1) Autorizarea sau înregistrarea entităților care desfășoară activități de schimb valutar pe teritoriul României, altele decât cele ce fac obiectul supravegherii Băncii Naționale a României conform prezentei legi, se realizează de către Ministerul Finanțelor Publice, prin Comisia de autorizare a activității de schimb valutar, denumită în continuare Comisia”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 30, alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut:

(1) Autorizarea caselor de schimb valutar care solicită să desfășoare activități de schimb valutar pentru persoane fizice și de încasare a cecurilor de călătorie, precum și a entităților care dețin în administrare structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică, ce solicită să desfășoare operațiuni de cumpărare de valute de la persoane fizice și de încasare a cecurilor de călătorie, se realizează de către Ministerul Finanțelor Publice, prin Comisia de autorizare a activității de schimb valutar, denumită în continuare Comisia”.

 

Art. 30 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 129/2019 (introdus prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 19, după alin. (8) se introduc două noi alineate, alin. (8^1)-(8^2), cu următorul conținut:

„(1^1) Casele de schimb valutar și entitățile care dețin în administrare structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică autorizate sau care solicită să fie autorizate pentru desfășurarea activităților de schimb valutar prevăzute de prezenta lege pot solicita autorizarea și pentru activitatea de încasare a cecurilor de călătorie.

(1^2) Casele de schimb valutar și entitățile care dețin în administrare structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică prevăzute la alin. (1) desfășoară activitățile pentru care au fost autorizate numai prin intermediul punctelor de schimb valutar, care în prealabil au fost supuse înregistrării la Comisie.

(1^3) În cadrul activității de schimb valutar desfășurate, casele de schimb valutar și entitățile care dețin în administrare structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică prevăzute la alin. (1) eliberează persoanelor fizice sume numai sub formă de numerar”.

 

Art. 30 alin. (3) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 30, alin. (3) prevedea:

„(3) Componența Comisiei prevăzute la alin. (1) se stabilește prin ordin comun al ministrului finanțelor publice, al ministrului afacerilor interne și al președintelui Oficiului, din structura acesteia făcând parte cel puțin câte un reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, al Ministerului Afacerilor Interne și al Oficiulu”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 30, alin. (3) se modifică și va avea următorul conținut:

(3) Componența Comisiei prevăzute la alin. (1) se stabilește prin ordin comun al ministrului finanțelor publice, al ministrului afacerilor interne, al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și al președintelui Oficiului, din structura acesteia făcând parte cel puțin câte un reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, al Ministerului Afacerilor Interne, al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și al Oficiului”.

 

Art. 30 alin. (5) din Legea nr. 129/2019 (abrogat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 30, alin. (5) prevedea:

„(5) Conversia valutară efectuată de intermediarii de pe piața de capital în numele clienților proprii, ca serviciu conex asociat serviciilor principale de tranzacționare, nu se încadrează în activitatea prevăzută alin. (1)”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 30, alin. (5) se abrogă.

 

Art. 30^1 din Legea nr. 129/2019 (introdus prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 30 se introduce un nou articol, art. 30^1, cu următorul conținut:

„Art. 30^1

(1) Autorizarea și/sau înregistrarea furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și furnizorilor de portofele digitale se realizează de către Comisia prevăzută la art. 30 alin. (1).

(2) Dispozițiile legale referitoare la procedura aprobării tacite nu se aplică în cadrul procedurii de autorizare și/sau de înregistrare a entităților prevăzute la alin. (1).

(3) Autoritatea pentru Digitalizarea României va emite un aviz tehnic pentru furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și furnizorii de portofele digitale, cu plata unei taxe.

(4) Procedura de autorizare și/sau de înregistrare, precum și procedura de acordare și retragere a avizului tehnic se stabilește prin hotărâre a Guvernului, elaborată de Ministerul Finanțelor Publice împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României și cu Oficiul, cu avizul Ministerului Afacerilor Interne și al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

(5) Poate dobândi calitatea de furnizor de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare sau furnizor de servicii de portofele digitale persoana juridică de drept român înființată potrivit legislației în vigoare și care îndeplinește condițiile stabilite prin hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (4) sau persoana juridică constituită legal și autorizată/înregistrată de autoritățile competente într-un stat membru al Uniunii Europene sau în statele semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European sau din Confederația Elvețiană.

(6) Un furnizor de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare sau furnizor de servicii de portofele digitale, autorizat/înregistrat într-un stat membru al Uniunii Europene sau în statele semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European sau din Confederația Elvețiană, poate presta pe teritoriul României serviciile prevăzute prin autorizație/ înregistrare în baza notificării transmise Comisiei de autoritatea competentă din statul de origine și a răspunsului primit la această notificare din partea Comisiei.

(7) Entitățile prevăzute la alin. (6) vor notifica Comisiei datele de identificare ale reprezentantului autorizat, care trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României, care este împuternicit pentru încheierea contractelor în numele persoanei străine și pentru reprezentare în fața autorităților de stat și a instanțelor din România. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească reprezentantul autorizat vor fi reglementate în hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (4).

(8) Procedura de notificare și documentele necesare sunt stabilite prin hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (4).

(9) Furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice – furnizorii de servicii internet, de servicii de telefonie fixă sau mobilă, furnizorii de servicii radio sau TV și de servicii prin cablu, astfel cum sunt definiți în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările și completările ulterioare, sunt obligați să respecte deciziile Comisiei referitoare la restricționarea accesului către site-urile furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și ale furnizorilor de servicii de portofele digitale neautorizați/neînregistrați în România, într-un stat membru al Uniunii Europene sau în statele semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European sau în Confederația Elvețiană, precum și pe cele referitoare la reclama și publicitatea acestor tipuri de servicii oferite de furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și de furnizorii de portofele digitale neautorizați/neînregistrați în România, într-un stat membru al Uniunii Europene sau în statele semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European sau în Confederația Elvețiană”.

 

Art. 31 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 31, alin. (1) și alin. (3) prevedeau:

„(1) Este interzisă desfășurarea activităților fără autorizare sau înregistrare de către următoarele entități: case de schimb valutar și de încasare a cecurilor de călătorie, furnizorii de servicii definiți conform art. 2 lit. l), precum și furnizori de servicii de jocuri de noroc.

(…)

(3) Autoritățile competente prevăzute la art. 26 alin. (1) au obligația de a adopta măsurile necesare, în ceea ce privește entitățile raportoare prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. e), f) și h), pentru a împiedica persoanele condamnate definitiv pentru infracțiunea de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului să dețină o funcție de conducere în cadrul acestor entități sau să fie beneficiarii reali ai acestor”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 31, alin. (1) și alin. (3) se modifică și vor avea următorul conținut:

(1) Este interzisă desfășurarea activităților fără autorizare sau înregistrare de către următoarele entități: case de schimb valutar și entități care dețin în administrare structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică prevăzute la art. 30 alin. (1), furnizori de servicii de jocuri de noroc, furnizori de servicii pentru fiducii, societăți și alte entități sau construcții juridice, furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare, precum și furnizorii de portofele digitale.

(…)

(3) Autoritățile cu atribuții de autorizare sau înregistrare, precum și organismele de autoreglementare au obligația de a adopta măsurile necesare, în ceea ce privește entitățile raportoare prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. e), f) și h), pentru a împiedica persoanele condamnate definitiv pentru infracțiunea de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului să dețină o funcție de conducere în cadrul acestor entități sau să fie beneficiarii reali ai acestora”.

 

Art. 32 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 32, alin. (1) și alin. (3) prevedeau:

„(1) În situațiile prevăzute de standardele tehnice de reglementare emise de Autoritatea bancară europeană, emitenții de monedă electronică și prestatorii de servicii de plată autorizați în alte state membre care desfășoară activitate pe teritoriul României în baza dreptului de stabilire sub altă formă decât prin intermediul unei sucursale, potrivit legislației aplicabile, stabilesc un punct unic de contact pe teritoriul României.

(…)

(3) În aplicarea dispozițiilor alin. (2), punctul unic de contact îndeplinește funcțiile prevăzute în standardele tehnice de reglementare elaborate de Autoritatea bancară europeană”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 32, alin. (1) și alin. (3) se modifică și vor avea următorul conținut:

(1) În situațiile prevăzute de Regulamentul delegat (UE) 2018/1.108 al Comisiei din 7 mai 2018 de completare a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului cu standarde tehnice de reglementare privind criteriile pentru desemnarea punctelor centrale de contact pentru emitenții de monedă electronică și prestatorii de servicii de plată, precum și cu norme privind funcțiile acestora, emitenții de monedă electronică și prestatorii de servicii de plată autorizați în alte state membre care desfășoară activitate pe teritoriul României în baza dreptului de stabilire sub altă formă decât prin intermediul unei sucursale, potrivit legislației aplicabile, stabilesc un punct unic de contact pe teritoriul României.

(…)

(3) Punctul unic de contact îndeplinește funcțiile prevăzute de Regulamentul delegat (UE) 2018/1.108”.

 

Art. 32 alin. (4)-(6) din Legea nr. 129/2019 (introdus prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 32, după alin. (3) se introduc trei noi alineate, alin. (4)-(6), cu următorul conținut:

(4) În aplicarea prevederilor art. 3 alin. (2) din Regulamentul delegat (UE) 2018/1.108, instituțiile autorizate în alte state membre care prestează pe teritoriul României servicii de remitere de bani prin intermediul agenților și instituțiile emitente de monedă electronică autorizate în alte state membre care desfășoară activitate pe teritoriul României prin intermediul distribuitorilor stabilesc un punct unic de contact pe teritoriul României.

(5) În termen de 5 zile de la data începerii activității, instituțiile prevăzute la alin. (4) comunică Băncii Naționale a României datele de contact ale punctului unic de contact.

(6) În condițiile prevăzute la art. 3 alin. (4) din Regulamentul delegat (UE) 2018/1.108, Banca Națională a României poate solicita unei instituții de plată ori unei instituții emitente de monedă electronică autorizate în alte state membre care desfășoară activitate pe teritoriul României prin intermediul agenților să stabilească un punct unic de contact pe teritoriul României”.

 

Art. 34 alin. (2)-(3), alin. (5)-(6) și alin. (10) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 34, alin. (2)-(3), alin. (5)-(6) și alin. (10) prevedeau:

„(2) Oficiul informează de îndată Serviciul Român de Informații cu privire la operațiunile suspecte de finanțare a terorismului.

(3) Oficiul informează cu privire la suspiciuni de săvârșire a altor infracțiuni decât cele de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului organele de urmărire penală și, după caz, alte autorități competente.

(…)

(5) Dacă Oficiul nu constată existența unor indicii de spălare a banilor, suspiciuni de finanțare a terorismului sau suspiciuni de săvârșire a altor infracțiuni decât cele de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, informațiile sunt păstrate în evidență timp de 5 ani de la momentul înregistrării în Oficiu. Dacă informațiile confidențiale păstrate în evidență nu sunt valorificate și completate timp de 5 ani, acestea se distrug și se șterg de drept din bazele de date.

(6) Identitatea persoanei fizice care a informat persoana fizică desemnată în conformitate cu art. 23 alin. (1), precum și a persoanei fizice care, în conformitate cu art. 23 alin. (1), a sesizat Oficiul nu poate fi dezvăluită în cuprinsul informării.

(…)

(10) Documentele transmise de Oficiu nu pot fi folosite ca probe în cadrul unor proceduri judiciare, civile sau administrative, cu excepția aplicării prevederilor art. 43”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 34, alin. (2)-(3), alin. (5)-(6) și alin. (10) se modifică și vor avea următorul conținut:

(2) Oficiul informează de îndată Serviciul Român de Informații cu privire la suspiciuni de finanțare a terorismului.

(3) Oficiul informează organele de urmărire penală cu privire la indicii de săvârșire a altor infracțiuni decât cele de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.

(…)

(5) Dacă Oficiul nu constată existența unor indicii de spălare a banilor, suspiciuni de finanțare a terorismului sau indicii de săvârșire a altor infracțiuni decât cele de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, informațiile sunt păstrate în evidență timp de 10 ani de la momentul înregistrării în Oficiu. Dacă informațiile confidențiale primite în baza art. 6 și 33 păstrate în evidență nu sunt valorificate și completate timp de 10 ani, acestea se distrug și se șterg de drept din bazele de date.

(6) Identitatea persoanei fizice care a informat persoana fizică desemnată în conformitate cu art. 23 alin. (1), precum și a persoanei fizice ce a sesizat Oficiul nu poate fi dezvăluită în cuprinsul informării.

(…)

(10) Documentele transmise de Oficiu nu pot fi folosite ca probe în cadrul unor proceduri judiciare, civile sau administrative, cu excepția aplicării prevederilor art. 27, art. 33 alin. (6) și art. 43”.

 

Art. 36 alin. (2)-(3) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 36, alin. (2)-(3) prevedeau:

„(2) Schimbul de informații prevăzut la alin. (1) se realizează în mod spontan sau la cerere, fără deosebire de tipul de infracțiuni generatoare de bunuri supuse spălării banilor și chiar dacă tipul acestora nu a fost identificat la momentul efectuării schimbului de informații.

(3) Informațiile deținute de Oficiu de la o unitate de informații financiare prevăzută la alin. (1) pot fi transmise doar autorităților prevăzute la art. 34 alin. (1) și (3), numai cu autorizația prealabilă a unității de informații financiare care a furnizat informațiile, și pot fi utilizate numai în scopul pentru care au fost solicitate”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 36, alin. (2)-(3) se modifică și vor avea următorul conținut:

(2) Schimbul de informații prevăzut la alin. (1) se realizează în mod spontan sau la cerere, cu promptitudine, fără deosebire de tipul de infracțiuni generatoare de bunuri supuse spălării banilor și chiar dacă tipul acestora nu a fost identificat la momentul efectuării schimbului de informații.

(3) Informațiile deținute de Oficiu de la o unitate de informații financiare prevăzută la alin. (1) pot fi transmise doar autorităților prevăzute la art. 34 alin. (1) – (3), numai cu autorizația prealabilă a unității de informații financiare care a furnizat informațiile, și pot fi utilizate numai în scopul pentru care au fost solicitate”.

 

Art. 36 alin. (10) din Legea nr. 129/2019 (introdus prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 36, după alin. (9) se introduce un nou alineat, alin. (10), cu următorul conținut:

(10) Oficiul desemnează cel puțin o persoană de contact, responsabilă pentru primirea solicitărilor de informații din partea unităților de informații financiare din alte state membre”.

 

Art. 36^1 din Legea nr. 129/2019 (introdus prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 36 se introduce un nou articol, art. 36^1, cu următorul conținut:

„Art. 36^1

(1) Autoritățile și instituțiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b) și d) nu interzic sau nu pun condiții nerezonabile ori care sunt restrictive în mod nejustificat în ceea ce privește acordarea de asistență sau schimbul de informații, în domeniul de aplicare al prezentei legi, cu autoritățile competente din statele membre.

(2) Autoritățile și instituțiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b) și d) nu refuză o cerere de asistență în domeniul de aplicare al prezentei legi pe motiv că:

a) cererea implică și aspecte fiscale;

b) dreptul intern impune entităților raportoare să păstreze secretul sau confidențialitatea, cu excepția acelor cazuri în care se aplică prevederile art. 9 alin. (3);

c) există o anchetă, o investigație sau o procedură în curs de desfășurare, cu excepția cazului în care asistența ar împiedica ancheta, investigația sau procedura în cauză;

d) natura sau statutul autorității competente solicitante cu atribuții similare este diferit de cel al autorității sau instituției competente căreia i se adresează solicitarea”.

 

Art. 37 alin. (1)-(2) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 37, alin. (1)-(2) prevedeau:

„(1) Aplicarea prevederilor art. 6, art. 7 și art. 9 alin. (1) de către entitățile raportoare, directori sau angajați ai acestora nu constituie încălcare a unei restricții de divulgare impuse prin contract sau printr-un act cu putere de lege ori act administrativ și nu atrage niciun fel de răspundere pentru entitatea obligată sau angajații acesteia, chiar și în împrejurarea în care aceștia nu au cunoscut cu precizie tipul de activitate infracțională și indiferent dacă respectiva activitate a avut loc sau nu.

(2) Entitățile raportoare sunt obligate să asigure protecția angajaților și reprezentanților lor care raportează, fie la nivel intern, fie către Oficiu, suspiciuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, față de expunerea la amenințări, acțiuni ostile ori discriminatorii la locul de muncă, inclusiv să asigure confidențialitatea cu privire la identitatea acestoraCapitolul I Instituirea unor măsuri de restructurare a obligațiilor bugetare restante la data de 31 martie 2020”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 37, alin. (1)-(2) se modifică și vor avea următorul conținut:

(1) Aplicarea prevederilor art. 6 și 7, art. 23 alin. (5) și alin. (6) lit. d) de către entitățile raportoare, directori sau angajați ai acestora nu constituie încălcarea unei restricții de divulgare impuse prin contract sau printr-un act cu putere de lege ori act administrativ și nu atrage niciun fel de răspundere pentru entitatea raportoare sau angajații acesteia, chiar și în împrejurarea în care aceștia nu au cunoscut cu precizie tipul de activitate infracțională ori de încălcare de orice natură a prezentei legi și indiferent dacă respectiva activitate a avut loc sau nu.

(2) Entitățile raportoare sunt obligate să asigure protecția din punct de vedere juridic a angajaților și a reprezentanților lor care raportează, fie la nivel intern, fie către Oficiu, suspiciuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, față de expunerea la amenințări, la represalii sau la acțiuni ostile, în special la acțiuni nefavorabile sau discriminatorii la locul de muncă, inclusiv să asigure confidențialitatea cu privire la identitatea acestora”.

 

Art. 38 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 38, alin. (2) prevedea:

„(2) Entitățile raportoare, organele de conducere, de administrare și de control ale societății, directorii și angajații entităților acestora au obligația de a nu transmite, în afara condițiilor prevăzute de lege, informațiile deținute în legătură cu spălarea banilor și finanțarea terorismului și de a nu divulga clienților vizați și nici altor terți faptul că informațiile sunt în curs de transmitere, au fost sau vor fi transmise în conformitate cu art. 6 și art. 9 alin. (1) sau că este în curs sau ar putea fi efectuată o analiză privind spălarea banilor sau finanțarea terorismului”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 38, alin. (2) se modifică și va avea următorul conținut:

(2) Entitățile raportoare, organele de conducere, de administrare și de control ale entității raportoare, directorii și angajații acestora au obligația de a nu transmite, în afara condițiilor prevăzute de lege, informațiile deținute în legătură cu spălarea banilor și finanțarea terorismului și de a nu divulga clienților vizați sau terților faptul că informațiile sunt în curs de transmitere, au fost sau vor fi transmise în conformitate cu art. 6 sau că este în curs sau ar putea fi efectuată o analiză privind spălarea banilor sau finanțarea terorismului”.

 

Art. 38^1 din Legea nr. 129/2019 (introdus prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 38 se introduce un nou articol, art. 38^1, cu următorul conținut:

„Art. 38^1

(1) Persoanele care lucrează sau au lucrat pentru autoritățile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) – d), precum și auditorii sau experții care acționează în numele autorităților respective sunt obligați să respecte secretul profesional.

(2) Fără a aduce atingere cazurilor care intră sub incidența dreptului penal, informațiile confidențiale pe care persoanele menționate la alin. (1) le obțin în cursul îndeplinirii atribuțiilor lor în temeiul prezentei legi pot fi divulgate numai sub formă de rezumat sau în formă agregată, astfel încât să nu se poată identifica instituțiile de credit și instituțiile financiare individuale.

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) nu împiedică schimbul de informații între:

a) autoritățile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) – d);

b) autoritățile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) – d) și autoritățile similare din statele membre, inclusiv Banca Centrală Europeană acționând în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit. Schimbul de informații este supus condițiilor privind secretul profesional menționate la alin. (1) și (2).

(4) Autoritățile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) – d) care primesc informațiile confidențiale menționate la alin. (2) folosesc aceste informații numai în următoarele scopuri:

a) pentru îndeplinirea atribuțiilor lor în temeiul prezentei legi sau al altor acte legislative în domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, al reglementării prudențiale și al supravegherii instituțiilor de credit și a instituțiilor financiare, inclusiv pentru aplicarea de sancțiuni;

b) într-o cale de atac împotriva unei decizii a autorității competente care supraveghează instituțiile de credit și instituțiile financiare, inclusiv acțiuni în justiție;

c) în acțiunile în justiție inițiate în temeiul unor dispoziții speciale prevăzute de dreptul Uniunii Europene adoptat în domeniul prezentei legi sau în domeniul reglementării prudențiale și supravegherii instituțiilor de credit și a instituțiilor financiare.

(5) Autoritățile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) – d) cooperează între ele în sensul prezentei legi, în cea mai mare măsură posibilă, indiferent de natura sau de statutul lor. Această cooperare include, de asemenea, posibilitatea de a desfășura anchete în numele unei autorități competente solicitante, în cadrul competențelor autorității competente căreia i se adresează solicitarea, precum și schimbul ulterior al informațiilor obținute în urma anchetelor respective.

(6) Autoritățile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) – d) pot încheia acorduri de cooperare care prevăd colaborarea și schimburile de informații confidențiale cu autoritățile competente din țările terțe cu atribuții similare. Acordurile de cooperare respective sunt încheiate pe bază de reciprocitate și doar cu condiția ca informațiile dezvăluite să fie supuse unei garantări a respectării secretului profesional cel puțin echivalente cu cele menționate la alin. (1). Informațiile confidențiale transmise în temeiul acordurilor de cooperare respective sunt utilizate în scopul îndeplinirii sarcinii de supraveghere de către autoritățile în cauză.

(7) În cazul în care informațiile transmise provin dintr-un alt stat membru, acestea pot fi divulgate doar cu acordul explicit al autorității competente care le-a transmis și, după caz, numai în scopurile pentru care autoritatea respectivă și-a dat acordul”.

 

Art. 39 alin. (2^1) din Legea nr. 129/2019 (introdus prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 39, după alin. (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul conținut:

(2^1) Oficiul efectuează analiza tranzacțiilor suspecte:

a) la sesizarea oricăreia dintre persoanele prevăzute la art. 5;

b) din oficiu, când ia cunoștință pe orice cale despre o tranzacție suspectă”.

 

Art. 39 alin. (3) lit. d)-e) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 38 alin. (3), lit. d)-e) prevedeau:

„(3) În îndeplinirea obiectului său de activitate, Oficiul:

(…)

d) evaluează, procesează și analizează informațiile primite;

e) dispune, în condițiile legii, suspendarea tranzacțiilor aflate în legătură cu o activitate suspectă de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului și poate dispune revocarea măsurii suspendării, în temeiul prevederilor prezentei legi;”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 38 alin. (3), lit. d)-e) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(3) În îndeplinirea obiectului său de activitate, Oficiul:

(…)

d) evaluează, prelucrează și analizează în regim de confidențialitate informațiile primite;

e) dispune, în condițiile legii, suspendarea tranzacțiilor și poate dispune revocarea măsurii suspendării, în temeiul prevederilor prezentei legi;”.

 

Art. 40 alin. (6) din Legea nr. 129/2019 (introdus prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 40, după alin. (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul conținut:

(6) Președintele Oficiului poate delega, prin ordin, în condițiile legii, atribuții și sarcini vicepreședintelui, precum și altor persoane din conducerea structurilor Oficiului, împuternicite în acest scop”.

Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și alte acte normative – modificări (O.U.G. nr. 111/2020) was last modified: iulie 20th, 2020 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.