Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale – republicată

3 nov. 2017
Vizualizari: 7068

Cap. V. („Structura de forțe a armatei”)

Potrivit capitolului al V-lea, structura de forțe ale armatei este formată din state majore, comandamente, mari unități și unități, formațiuni și alte structuri stabilite potrivit legii, cuprinse, după caz, în:

a) forțe terestre, forțe aeriene, forțe navale, denumite în continuare categorii de forțe;
b) forțe pentru sprijin de luptă;
c) forțe pentru sprijin logistic;
d) forțe pentru operații speciale;
e) forțe pentru apărare cibernetică;
f) alte forțe.

Dimensiunea structurii de forțe ale armatei se stabilește prin documentele de planificare a apărării, potrivit legii.

Cerințele de constituire a structurilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordine ale ministrului apărării naționale.

Categoriile de forțe au în compunere statele majore ale forțelor terestre, aeriene, navale, comandamente, mari unități și unități de manevră, de sprijin de luptă, logistice, unități de instrucție, instituții militare de învățământ și alte structuri stabilite potrivit legii.

Sprijinul acțiunilor militare la nivel strategic se realizează prin comandamente de sprijin, care au în subordine mari unități și unități, unități de instrucție, unități de învățământ militar preuniversitar și alte structuri stabilite potrivit legii.

Forțele pentru sprijin logistic sunt reprezentate de Comandamentul Logistic Întrunit, care are în subordine mari unități și unități logistice, structuri de sprijin de luptă și structuri de educație și instrucție.

În calitate de structură de sprijin logistic, Comandamentul Logistic Întrunit poate avea în subordine grădinițe, creșe, structuri de cultură și mass-media, structuri de refacere a capacității de muncă, complexuri militare de instruire, reprezentare și tranzit, amenajări sportive și recreative, lăcașuri de cult, cimitire și capele, precum și alte entități organizate conform legii.

Forțele pentru operații speciale au în compunere Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale, structuri luptătoare, structuri de sprijin de luptă, structuri de sprijin logistic, structuri de educație și instrucție și alte structuri stabilite potrivit legii.

Forțele pentru apărare cibernetică au în compunere Comandamentul Apărării Cibernetice, mari unități, unități și alte structuri stabilite potrivit legii.

Misiunile și responsabilitățile structurii de forțe ale armatei se stabilesc prin ordine ale ministrului apărării naționale sau ale șefului Statului Major al Apărării, atunci când acesta este împuternicit de ministru.

Potrivit nivelului capacității de luptă, forțele armatei sunt organizate în:

a) forțe gata de acțiune permanent;
b) forțe cu nivel ridicat al capacității de luptă;
c) forțe cu nivel redus al capacității de luptă, gata de acțiune după ridicarea capacității de luptă prin completare/mobilizare;
d) structuri care se constituie la mobilizare, destinate generării/regenerării forțelor, precum și pentru realizarea sistemului de rezistență armată pe teritoriul național.

Structurile de poliție militară sunt destinate să asigure respectarea și menținerea ordinii interioare și a disciplinei militare în obiectivele militare și zonele militare restricționate, sprijinul manevrei și mobilității, controlul și îndrumarea circulației autovehiculelor și a coloanelor militare, protecția personalului armatei, securitatea obiectivelor militare, să contribuie la misiuni de supraveghere, escortare, pază și escortarea prizonierilor de război, îndrumarea și evacuarea persoanelor dislocate pe timpul desfășurării acțiunilor militare.

Atribuțiile, organizarea și funcționarea poliției militare se stabilesc prin lege specială.

Forțele pentru operații speciale constituie componenta specializată, de reacție rapidă, de nivel strategic, cu structuri terestre, navale și aeriene dedicate, instruită și dotată pentru executarea misiunilor de cercetare specială, acțiuni directe, de asistență militară și neconvenționale, precum și misiuni complementare acestora, pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, în condițiile legii, independent sau împreună cu forțele speciale ale coalițiilor și alianțelor din care România este parte.

Conducerea forțelor pentru operații speciale, cu excepția celor prevăzute la art. 15 alin. (5), se exercită de șeful Statului Major al Apărării, prin Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale, iar în situația participării la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, potrivit înțelegerilor tehnice încheiate cu partenerii străini, în baza tratatelor la care România este parte.

Ministerul Apărării Naționale poate constitui structuri de conducere și de forțe care să fie puse la dispoziția NATO pentru îndeplinirea misiunilor specifice. Acestea se integrează în structura de comandă și control, precum și în structura de forțe ale NATO.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Nivelul de autoritate care poate fi exercitat asupra structurilor române se stabilește conform procedurilor NATO.

Cap. VI. („Conducerea Ministerului Apărării Naționale”)

Dispozițiile capitolului al VI-lea dispun că:

Ministerul Apărării Naționale este condus și reprezentat de ministrul apărării naționale.

În exercitarea conducerii, ministrul apărării naționale este ajutat de secretarii de stat, de șeful Statului Major al Apărării și de secretarul general.

Ministrul apărării naționale poate delega prin ordin competența îndeplinirii unor atribuții aflate în responsabilitatea sa.

Secretarii de stat sunt numiți și eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului apărării naționale.

Șeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de Președintele României, la propunerea ministrului apărării naționale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcția de șef al Statului Major al Apărării poate fi numit locțiitorul acestuia sau unul dintre șefii categoriilor de forțe ale armatei.

Prevederile alin. (5) referitoare la durata mandatului nu se aplică în caz de mobilizare sau de război, precum și pe timpul stării de asediu sau de urgență.

Secretarul general al Ministerului Apărării Naționale este înalt funcționar public, numit potrivit legii.

În Ministerul Apărării Naționale se constituie Colegiul Ministerului Apărării Naționale și Comitetul pentru Suport Managerial, cu rol consultativ, precum și Consiliul de Planificare a Apărării, Consiliul de Supraveghere a Cerințelor, Consiliul de Achiziții, Consiliul de Standardizare și Interoperabilitate și Consiliul Tehnico-Economic, ale căror hotărâri/decizii/avize sunt obligatorii. Organizarea și funcționarea acestora se stabilesc prin ordine ale ministrului apărării naționale.

În exercitarea competențelor conferite de lege, ministrul apărării naționale emite ordine și instrucțiuni.

Secretarii de stat, secretarul general al ministerului, directorul general și șefii/directorii direcțiilor din structurile centrale emit dispoziții, potrivit competențelor specifice.

Șeful Statului Major al Apărării emite ordine cu conținut militar și dispoziții, potrivit domeniilor de competență.

Comandanții/Șefii unităților militare înscriu în ordinul de zi pe unitate, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, ordinele/dispozițiile date în exercitarea misiunilor și atribuțiilor ce le revin, potrivit legii.

Pe timpul absenței ministrului, conducerea Ministerului Apărării Naționale se exercită de către secretarul de stat desemnat de ministru.

Conducerea structurilor de forțe se realizează de comandanți/șefi ai acestora numiți conform competențelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.

Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale – republicată was last modified: noiembrie 12th, 2017 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.