JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti

• Cod penal: art. 287 alin. (1) lit. a)

Infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești prevăzută de art. 287 alin. (1)
lit. a) C. pen. se realizează prin „împotrivirea la executare, prin opunerea de rezistență față de organul de executare”, incriminarea având un caracter general, fiind vizate toate hotărârile judecătorești susceptibile de executare silită, în măsura în care nu există o incriminare specială distinctă care să înglobeze, în mod natural, conținutul constitutiv al infracțiunii.
În privința subiectului pasiv secundar, din norma de incriminare rezultă în mod expres că în cazul infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) lit. a) C. pen., acesta este „organul de executare” față de care împotrivirea la executare, prin opunerea de rezis-tență, se realizează.
Subiectul pasiv secundar este deci acea persoana fizică ce are calitatea de organ de executare și competența de a pune în executare hotărârile judecătorești a căror nerespectare se invocă.
Principiul activității legii penale, consacrat de art. 3 C. pen., care prevede că legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în timpul cât ea se află în vigoare, impune ca în toate situațiile în care legiuitorul decide să incrimineze prin legea nouă fapte care anterior nu erau prevăzute ca infracțiuni, această lege nouă să se aplice numai pentru viitor, adică doar faptelor comise după intrarea ei în vigoare. Acest principiu este aplicabil și în cazul infracțiu¬nilor continuate incriminate prima oară de către legea nouă, a căror executare a început însă anterior intrării ei în vigoare, ipoteză în care, la pronunțarea soluției, instanța va avea în vedere doar actele săvârșite după intrarea ei în vigoare.
Numai opunerea de rezistență, ca formă de împotrivire la executare, realizează elementul material al acestei infracțiuni, lăsând în afara ilicitului penal orice alte acțiuni sau inacțiuni, prin care, în concret, s ar urmări sau realiza o astfel de împotrivire la executarea unei hotărâri judecătorești.
Opunerea de rezistență se poate comite numai printr o acțiune, nu și prin inacțiune, trebuind să fie explicită. Simpla omisiune de a da curs somațiilor și altor forme de executare emise de executorul judecătoresc în cadrul procedurilor de executare silită, nu realizează conținutul constitutiv al acestei infracțiuni, în astfel de situații, executarea silită urmându și cursul, conform pârghiilor reglementate de Codul de procedură civilă. Deoarece astfel de omisiuni, chiar dacă ar conduce la imposibilitatea executării unei hotărâri, sunt inapte să realizeze elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) lit. a) C. pen., nu interesează mobilul și scopul. „Opunerea de rezistență” cuprinde deci acele acțiuni, care se concretizează în manifestări explicite, neechivoce prin care se urmărește blocarea organului de executare în punerea în executare a hotărârii, manifestări care se pot concretiza în acte de amenințare, de violență sau de vătămare corporală comise asupra organului de executare, încercarea de a suprima viața acestuia, refuzul fățiș de a i permite aducerea la îndeplinire a actului de executare silită etc.

(Curtea de Apel Oradea, Secția penală și pentru cauze cu minori, decizia penală nr. 167 din 30 martie 2018)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Nu aveți acces la acest articol!!!