Interferențele dreptului muncii în procedurile de insolvență

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

3. Precizări privind obligațiile practicianului în insolvență de a elibera adeverințe de vechime, de a înceta și de a transmite în REVISAL încetarea contractelor individuale de muncă

Din data de 16 mai 2021 s‑au instituit noi obligații în sarcina administratorului/lichidatorului judiciar: să elibereze salariaților adeverințe de vechime, să înceteze și să transmită în registrul general de evidență a salariaților (REVISAL) încetarea contractelor individuale de muncă.

Obligațiile antemenționate au fost reglementate prin Legea nr. 138/2021^[5], care a introdus alin. (6^¹) la art. 34 din Codul muncii.

Obligația de eliberare a adeverinței de vechime era reglementată deja în general în sarcina anga­jatorilor prin art. 7 alin. (5) din H.G. nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților.

Apreciem că în situația în care angajatorul se află în procedură de insolvență (observație/reor­ganizare), având drept de administrare, prin administrator special, îndeplinirea acestei obligații îi va reveni acestuia, iar nu administratorului judiciar.

În ipoteza în care debitorul este în faliment sau în observație/reorganizare, cu dreptul de admi­nistrare ridicat, practicianul în insolvență își va putea îndeplini obligația de eliberare a adeverinței doar dacă are acces la baza de date contabile a societății și la REVISAL, dacă deține informațiile necesare și istoricul contractelor de muncă. Baza de date REVISAL conține istoricul salariaților și al contractelor individuale de muncă privind salariile, norma de timp de lucru, numărul și datele actelor adiționale la contractul individual de muncă, modificări funcție, salariu, normă timp de lucru etc. Această bază de date nu se eliberează de ITM decât pentru angajatorii cu peste 50 de salariați. Refacerea acesteia nu este în atribuția practicianului în insolvență, raportat la prevederile art. 58, art. 64 și art. 93 din Legea nr. 85/2014, coroborat cu art. 41 alin. (4) din O.U.G. nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență. Însă refacerea bazei de date nici nu ar putea fi efectuată de practicianul în insolvență în lipsa informațiilor și a actelor necesare, întrucât acesta s‑ar afla într‑o imposibilitate obiectivă. Pe de o parte, completarea registrului cu date eronate sau incomplete constituie contravenție, conform art. 8 alin. (3) lit. b) din H.G. nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților. Pe de altă parte, și netransmiterea încetării contractelor individuale de muncă în REVISAL constituie contravenție, fiind sancționată cu amendă.

Art. 7 alin. (8) din H.G. nr. 905/2017 prevede că, în situația în care angajatorul se află în imposibilitatea de a elibera un extras din REVISAL, situație în care se pot regăsi unele societăți în insolvență, în lipsa bazelor de date, salariatul/fostul salariat poate solicita ITM eliberarea unui extras din registru din care să rezulte activitatea desfășurată la acesta, în calitate de salariat.

Considerăm că ar fi binevenită reglementarea unei proceduri speciale pentru încetarea contractelor de muncă în cazul angajatorilor insolvenți pentru care practicianul în insolvență nu are baza de date REVISAL, nici user și nici parolă; transmiterea bazei de date ar putea fi făcută de ITM. În practică, există societăți care nu încetează contractele de muncă, iar acestea ajung în insolvență după mulți ani de zile, reprezentanții acestora nu mai pot fi găsiți, nefiind identificate nici acte, nici baze de date. Într‑un astfel de caz, în care debitorul insolvent este o societate cu contracte de muncă active/suspendate conform evidențelor ITM și a extrasului REVISAL emis de ITM, practicienii în insolvență pot notifica salariații, dar aceștia pot să nu colaboreze, să nu furnizeze informații sau acte, susținând doar că nu au mai lucrat la societatea respectivă de ani de zile și că nu le‑au fost încetate contractele. Un contract nedenunțat este în vigoare și produce efecte juridice. Art. 38 din Codul muncii prevede că „Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate”. O eventuală încetare a contractelor de muncă s‑ar putea realiza prin concedierea salariaților, practicianul în insolvență transmițând deciziile de încetare a contractelor, prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Ce se întâmplă, spre exemplu, cu o perioadă de 5 ani de zile, perioadă în care nu au încetat relațiile contractuale, în care salariații nu au prestat muncă? Se datorează salariile și contribuțiile aferente, se recunoaște perioada ca vechime în muncă? Vechimea în muncă reprezintă munca prestată în temeiul unui contract individual de munca, prevede art. 16 alin. (5) din Codul muncii. Conform informațiilor furnizate de Casa Județeană de Pensii privind stagiul de cotizare, poate rezulta că acești salariați au fost angajați pe alte societăți în ultimii 5 ani. Deciziile de încetare nu se pot emite retroactiv. Ar putea fi emise de practicianul în insolvență, în ipoteza puțin probabilă în care și‑ar asuma îndeplinirea acestei obligații de încetare a contractelor, însă transmiterea încetării în REVISAL nu s‑ar putea efectua. Își asumă practicianul emiterea unor decizii de încetare a contractelor individuale de muncă doar pe baza informațiilor furnizate de ITM că respectivele contracte sunt active/suspendate? Dacă aceste contracte au încetat, însă s‑a omis transmiterea încetării în REVISAL de către angajator? Dacă practicianul în insolvență ar denunța contractele de muncă, ar fi pus în ipostaza de a valida o incertitudine (în lipsa informațiilor și a documentelor de muncă), de a certifica contractele ca fiind în vigoare și producând efecte o perioadă poate chiar de ani de zile. Spre exemplu, în practică întâlnim cazuri în care în extrasul REVISAL eliberat de ITM sunt contracte de muncă active, iar salariile angajaților cu normă întreagă de muncă sunt cu mult sub salariul minim pe economie, fiind la un nivel din urmă cu mulți ani. Or, ITM are acces permanent la aceste evidențe, le poate monitoriza, poate dispune și efectua la timp controale la respectivii angajatori. Totodată, ITM are acces și poate să veri­fice dacă respectivii salariați figurează cu mai multe contracte de muncă cu normă integrală/parțială de muncă la mai mulți angajatori în același timp. Astfel, apreciem că ITM ar putea avea un rol proactiv și ar putea preveni situațiile descrise mai sus ale angajatorilor.

În baza normelor legale existente, posibile soluții ar fi solicitarea sprijinului ITM cu descrierea situației de fapt și drept, solicitarea îndrumării privind modalitatea de încetare a contractelor individuale de muncă și de transmitere a încetării în REVISAL. Iar ulterior, dacă este cazul, judecătorului‑sindic sau secției specializate a tribunalului în litigii de muncă. Deși, dacă contractul a fost încheiat pe perioadă nedeterminată și nu a fost încetat, atunci produce efecte juridice.

De asemenea, s‑ar putea invoca și aplica art. 56 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, conform căruia contractul individual de muncă existent încetează de drept la data decesului salariatului sau al angajatorului persoană fizică, precum și în cazul dizolvării angajatorului persoană juridică, de la data la care angajatorul și‑a încetat existența conform legii. Practicianul în insolvență va trimite sentința de închidere a procedurii falimentului și de radiere a debitorului către ITM sau, cu ocazia întocmirii cererii de închidere a procedurii, va putea solicita ca această comunicare să se facă de către Tribunalul Specializat, pentru operarea încetării contractelor individuale de muncă, chiar dacă nu este prevăzută această posibilitate de art. 179 din Legea nr. 85/2014.

În ipoteza în care fondul arhivistic al debitorului insolvent a fost predat unui operator economic autorizat de Arhivele Naționale ale României, astfel cum prevede expres Legea nr. 16/1996, acesta din urma va elibera adeverințe de vechime salariaților sau foștilor salariați. În acest context, amintim că instituția Arhivele Naționale a emis în data de 13 februarie 2014 un aviz privind propunerea Consiliului Național de Conducere al Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România privind limitele maxime ale tarifelor solicitate pentru serviciile arhivistice prestate de către operatorii economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice: 125‑225 lei eliberare certificate sporuri, 80‑160 lei eliberare certificate grupă, 140‑300 lei eliberare certificat venituri, în funcție de durata pentru care se solicită^[6].

 4. În loc de concluzii

Practicianului în insolvență îi incumbă anumite obligații din sfera dreptului muncii, fiind necesare colaborarea și sprijinul AJOFM și ITM pentru a facilita îndeplinirea acestora. Îndeplinirea unora dintre acestea se poate dovedi a fi imposibilă obiectiv, astfel cum am arătat  în prezentul studiu, neexistând reglementări pentru unele situații care se pot întâlni în practică – spre exemplu, nepredarea sau lipsa bazei de date REVISAL, user, parolă, nepredarea  contractelor de muncă și a actelor adiționale aferente, contracte de muncă neîncetate ani de zile, nefiind prestată muncă, lipsa cooperării din partea debitorului și a salariaților.

Cu toate acestea, rolul practicianului în insolvență trebuie să fie unul eficient, de interpretare și corelare a dispozițiilor existente, sau chiar, în lipsa acestora, de identificare creativă a unor soluții practice.

^[5] Publicată în M. Of. nr. 501 din 13 mai 2021.

^[6] https://unpircluj.ro/files_/uploads/Aviz‑tarife‑maxime‑operatori‑Arhi vele‑Na‑ionale‑ale‑Rom‑niei‑‑‑UNPIR.pdf.