Inaplicabilitatea retroactivă a deciziilor CCR în materia prescripției răspunderii penale – Decizie CJUE

În urma unei cereri de decizie preliminară formulate de către Curtea de Apel Brașov, prin decizia din 22 februarie 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene impune instanțelor române să lase neaplicată decizia instanței supreme prin care se permite invocarea prescripției răspunderii penale ca lege penală mai favorabilă (în temeiul efectelor Deciziilor nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale).

În concret, instanța de trimitere a adus în atenția Curții dispozițiile articolului 155 alineatul (1) din Codul penal, care vizează întreruperea cursului prescripției răspunderii penale.

Parcurs legislativ – art. 155 alin. (1)

• În primul rând, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, publicată la 25 iunie 2018, a admis excepția de neconstituționalitate privind această dispoziție și a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză” este neconstituțională.

Curtea Constituțională ar fi arătat, printre altele, că dispoziția menționată era lipsită de previzibilitate și contrară principiului legalității incriminării, întrucât sintagma „oricărui act de procedură” avea în vedere și acte care nu erau comunicate suspectului sau inculpatului, nepermițându‑i astfel acestuia să ia cunoștință de începerea unui nou termen de prescripție a răspunderii sale penale.

• În al doilea rând, legiuitorul național nu a intervenit ca urmare a Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale, pentru a înlocui dispoziția, declarată neconstituțională, a articolului 155 alineatul (1) din Codul penal.

• În al treilea rând, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, publicată la 9 iunie 2022, a admis o nouă excepție de neconstituționalitate privind articolul 155 alineatul (1) din Codul penal.

Prin aceasta, Curtea Constituțională a clarificat faptul că Decizia nr. 297/2018 avea natura juridică a unei decizii de neconstituționalitate „simple”. Subliniind lipsa unei intervenții a legiuitorului ulterior Deciziei nr. 297/2018, Curtea Constituțională ar fi precizat că, între data publicării Deciziei nr. 297/2018 și intrarea în vigoare a unui act normativ care să stabilească norma aplicabilă, dreptul român nu prevedea nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale.

• La 30 mai 2022, a intrat în vigoare O.U.G. nr. 71/2022 de modificare a art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (ca urmare a neconstituționalității acestei prevederi).

• Potrivit Deciziei nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, jurisprudența constituțională (în speță, Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale CCR) poate fi invocată ca lege penală mai favorabilă, inclusiv pentru a repune în discuție hotărâri definitive de condamnare.

Hotărârea CJUE

Din deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, rezultă că, în perioada cuprinsă între 25 iunie 2018 și 30 mai 2022, dreptul român nu prevedea nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale. Aceasta era starea dreptului român în acea perioadă.

Situația juridică ce rezultă din aplicarea Deciziilor nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, precum și din Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție generează un risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, în special în cauzele a căror complexitate impune efectuarea unor cercetări mai îndelungate de către autoritățile penale.

Se ajunge astfel la situația ca efectele lipsei unor cauze de întrerupere a termenului de prescripție în dreptul român să se aplice retroactiv unor acte de procedură intervenite chiar înainte de 25 iunie 2018, și anume data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale.

Pe larg, standardul național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile ar permite neutralizarea efectului de întrerupere al unor acte de procedură efectuate chiar și înainte de 25 iunie 2018, dar după intrarea în vigoare a Codului penal la 1 februarie 2014, respectiv pentru o perioadă mai mare de patru ani.

Curtea impune, în principiu, instanțelor naționale să lase neaplicată Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în măsura în care această decizie permite invocarea prescripției răspunderii penale, în temeiul efectelor Deciziilor nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, ca lege penală mai favorabilă, în cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii și, prin urmare, amplifică riscul sistemic de impunitate pentru astfel de infracțiuni.

Instanțele statelor membre sunt obligate să lase neaplicat un standard național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile care permite repunerea în discuție, inclusiv în cadrul unor căi de atac îndreptate împotriva unor hotărâri definitive, a întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale în astfel de procese prin acte de procedură intervenite înainte de o asemenea invalidare.

Hotărârea integrală a CJUE este disponibilă aici.