În ce măsură avocații ar putea fi înlocuiți de roboți?

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

„Secolul XXI va fi dominat de algoritmi.

Algoritmul este, fără îndoială, cel mai important concept din lume^[1]”.

Yuval Noah Harari, Homo Deus

1. Inteligență artificială. Generalități

Când ne gândim la inteligența artificială, mintea noastră face conexiunea cu imaginea unui robot. Apoi, pentru fiecare dintre noi, în funcție de percep­țiile pe care le‑am dezvoltat asupra subiectului, robotul este fie un bun prieten, fie Spânul din basmul cu Harap‑Alb, reprezentant al răului.

Realitatea în care ne desfășurăm activitățile astăzi constă în faptul că inteligența artificială domină și preia, într‑un mod complex și perfecționist, atribuțiile și activitățile noastre. Cel mai probabil, roboții nu vor cuceri lumea și nici nu vor înlocui ființele umane, însă va trebui să învățăm să colaborăm și să profităm de avantajele pe care aceștia le pot aduce oamenilor.

Într‑un mod accelerat, am parcurs și depășit pro­cesele greoaie de accesare a informațiilor, de rezolvare a problemelor și am transferat totul în puterea unui singur „click”. Viitorul este unul al eficientizării și al inteligenței artificiale.

1.1. Inteligența artificială

Nu aș putea începe să parcurg subiectul ales al temei mele, fără a puncta, în termeni cât mai lesne de înțeles, ce sunt de fapt roboții și ce este inteligența arti­ficială.

Inteligența artificială reprezintă capacitatea unei mașini de a reproduce anumite funcții umane, precum raționamentul, creativitatea, planificarea^[2].

Roboții, deținând acest tip de inteligență, sunt capa­bili să facă conexiuni prin intermediul propriilor senzori, să identifice probleme și să le rezolve. Ei pre­lu­crează și acționează, învață continuu și au capaci­tatea de a fi prezenți pentru o perioada nelimitată de timp, douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru.

Printre cele mai importante elemente care o carac­terizează regăsim viteza, permanența și nivelul de adaptabilitate.

Noțiunea de inteligență artificială sau AI își are originile în science‑fictions, fiind probabil cel mai bine descrisă în filmul anglo‑american din 1968, intitulat 2001: O odisee spațială. Astfel, susținătorii AI cred că, la un moment dat în viitor, computerele vor fi capabile să îndeplinească orice sarcină mintală pe care o îndeplinește și o ființă umană^[3].

AI sau inteligența artificială are la bază colectarea unui cumul cât mai mare de date și algoritmi, prelu­crarea lor și acționarea în consecință, în funcție de datele colectate.

Așadar, ne putem pune întrebarea, ce sunt de fapt aceste date. Explicația este chiar la îndemâna noastră, pentru că de mai bine de un deceniu suntem acaparați de date, fie că ele provin de la computere, device‑uri mobile, camere foto – iar acum chiar de la ceasuri și alte tehnologii pe care le purtăm. Datele sunt generate prin fiecare interacțiune pe social media pe care o avem, fiecare document salvat, fiecare poză făcută și fiecare întrebare pe care o adresăm; datele sunt gene­rate chiar și în momentul în care folosim un motor de căutare pentru a întreba care este cel mai apropiat ma­gazin ce vinde înghețată^[4].

Inteligența artificială este integrată adânc în viața de zi cu zi, începând de la telefoanele mobile de tip smartphone, smart TV‑urile până la interacțiunile bancare prin aplicațiile pe care le pun la dispoziție.

Acestea fiind spuse, inteligența artificială, respectiv roboții, funcționează în baza unui sistem de progra­mare, prin care se colectează anumite date specifice, având ca scop final efectuarea unui anumit tip de serviciu sau soluționarea unor probleme.

1.2. Provocările inteligenței artificiale

Deși regăsim inteligența artificială și roboții într‑o poziție dominantă sau, mai degrabă, de mare interes pe piață, totuși aceasta parcurge și o serie de provocări.

În primul rând, în acest moment inteligența artifi­cială este îmbrățișată în principal de un sector de vârstă tânăr, familiarizat cu conceptul de inteligență arti­ficială.

Pentru sceptici, cu siguranță, inteligența artificială nu prezintă suficientă încredere. Cum inteligența arti­ficială nu este un obiect în sine, nu poate fi materiali­zată, desenată, imaginată în concret, este dificil de înțeles cum o serie de date poate acorda soluții, crea conținut și optimiza procese.

În al doilea rând, cum nimic nu este absolut, nici inteligența artificială nu este absolută. Cunoștințele unui robot sunt limitate, în funcție de obiectul pentru care acesta a fost creat. Colectarea datelor și sistemul de învățare al robotului sunt interdependente de acțiunea umană.

Problemele legate de securitate și data privacy, reprezintă și ele o provocare pentru implementarea inteligenței artificiale. Există riscul ca informațiile pe care un robot le deține să fie afectate de atacuri ciber­netice, iar informațiile să fie folosite în scopuri care aduc atingere anumitor branșe, sectoare, intimității persoanelor etc.

De exemplu, ce ar presupune utilizarea inteligenței artificiale în avocatură și cum ne‑am raporta dacă robotul care efectuează diverse operațiuni este victima unui atac cibernetic. Într‑un scenariu deloc optimist, datele clienților, informațiile personale despre ei, informații financiare ale acestora etc. ar ajunge să fie publice fără consimțământul lor. Împotriva cui s‑ar putea întoarce clientul, dacă robotul este victima unui asemenea atac? Împotriva atacatorului, al avocatului/cabinetului de avocat, împotriva robotului? Răspunsul la această întrebare va fi analizat în capitolul 3, secțiunea 3.3.

Cu siguranță, pentru a putea fi utilizat un robot într‑o planșă largă de servicii ale unor anumitor domenii (juridic, bancar, financiar) va fi nevoie ca în paralel să fie implementate sisteme de control și securitate a datelor, în cazul pierderii sau furturilor acestora.

Costurile pe care inteligența artificială le are în acest moment, reprezintă un alt dezavantaj, nefiind de ignorat faptul ca un blocaj major în introducerea roboților pe piață îl constituie chiar acest lucru.

Pe de altă parte, tehnologia, respectiv inteligența artificială poate da naștere și unor erori – fiind de multe ori imprevizibilă. Erorile generate pot avea efecte pe termen lung, producând o posibilă indisponibilizare a robotului pe o perioadă nedefinită până când eroarea poate fi soluționată și robotul repus în funcțiune în parametrii săi normali.

Așa cum oamenii au defecte sau prejudecăți, atunci când lucrează la implementarea de algoritmi, acele părtiniri și defecte se pot strecura în rezultate. Acest tip de defecte au fost găsite și văzute în lumea algorit­milor și a inteligenței artificiale^[5].

Un exemplu cunoscut de eroare a inteligenței artifi­ciale este cazul mașini autonome UBER, care a pro­vocat accidentarea și uciderea unei femei, deoarece mașina nu a putut recunoaște femeia ca pieton sau persoană^[6].

Accidentul mortal a survenit ca urmare a faptului că Uberul automatizat nu are capacitatea de a clasifica un obiect drept pieton decât dacă acel obiect se află în apropierea unei treceri de pietoni. Mașina nu și‑a putut prezice corect traseul și a ajuns la concluzia că trebuie să frâneze cu doar 1,3 secunde înainte de obstacol (n.a. femeia), lovind‑o în timp ce își ducea bicicleta peste stradă – printr‑un loc neautorizat, puțin înainte de ora 22:00.

O altă provocare a inteligenței artificiale, anume a roboților, este dată de lipsa lor de simțuri, sentimente, ex­presivitate și conștiință de sine. Roboții nu pot înțe­lege sarcasmul, ironia, umorul, tonul vocii și nici nu pot acționa corespunzător, în lipsa acestor aptitudini, de aceea se pune accentul de altfel pe termenul artificială.

Nu în ultimul rând, în literatura de specialitate, un motiv de temere îl reprezintă faptul că progresele teh­no­logice vor conduce la situația în care inteligența arti­ficială va depăși nivelurile de inteligență ale fiin­țelor umane, acest fenomen fiind denumit ca singula­ritate. Susținătorii singularității cred că în viitor se va vedea o explozie a inteligenței artificiale, când mași­nile suprainteligente vor începe să se proiecteze sin­gure, să construiască alte mașini, din ce în ce mai inteli­gente, până când vor depăși cu mult ființele umane. Previziunile sunt că acest moment va fi atins în anul 2045^[7].

1.3. Avantajele inteligenței artificiale

Parcurgând provocările inteligenței artificiale, pentru a putea pune în balanță și concluziona dacă într‑adevăr inteligența artificială poate juca un rol demn de a fi luat în considerare, în ceea ce privește serviciile juridice avocațiale, în mod particular, vom analiza și avantajele generale ale inteligenței arti­ficiale.

Încep prin a identifica ca prim avantaj, productivi­tatea. Faptul că un robot, neavând nevoie de pauze și acționând în baza unor algoritmi specifici, în mod mecanic, poate munci și produce conținut, reprezintă un avantaj căruia omul nu îi poate face concurență.

Legat în mod direct de productivitate este și factorul de minimizare a greșelilor, respectiv al erorilor manuale. Roboții pot executa sarcinile repetitive, ce consumă timp și energie, crescând astfel productivi­tatea angajaților.

Rapiditatea în luarea deciziilor și rezolvarea anu­mitor probleme complexe, reprezintă un alt avantaj al roboților. De exemplu, în situația unei fraude infor­matice a serverelor unui cabinet de avocatură, robotul poate bloca accesul persoanelor neautorizate și identi­fica mult mai rapid existența acestui pericol. De aseme­nea, inteligența artificială se bucură de capacitatea de a analiza multiple perspective, astfel încât poate previ­ziona punctele slabe ale unui sistem și poate lua cele mai bune decizii pentru a asigura funcționalitatea acestuia în mod corespunzător.

Pe termen lung, deși reprezintă o investiție consi­de­rabilă, inteligența artificială aduce un aport conside­rabil în ceea ce privește abilitățile în cadrul muncii. Nemaifiind nevoie să te concentrezi pe problemele standard, care necesită și ele o atenție sporită, te poți concentra mai mult pe dobândirea de noi abilități, pe alte activități care necesită în mod imperios prezența umană.

Inteligența artificială nu trebuie privită ca pe un înlocuitor al oamenilor și ca un risc existent pe piața muncii.

În cadrul analizei pe care am făcut‑o pentru a rea­liza această lucrare, am regăsit opinia conform căreia piața muncii va fi destabilizată prin introducerea inte­ligenței artificiale în câmpul muncii, deoarece va conduce la un număr ridicat de șomeri. Nu sunt de acord cu această opinie, apreciez că schimbările, cu atât mai mult cele care pot aduce avantaje semnificative trebuie îmbrățișate. Apreciez că odată cu introducerea inteligenței artificiale, oamenii se vor dezvolta și se vor orienta către alte meserii, vor dobândi alte aptitu­dini și se va crea nevoie de forță de muncă în alte sectoare.

Valoarea roboților și implicit a inteligenței artifi­ciale constă tocmai în faptul că îmbunătățește capaci­tățile umane și permite angajaților să se concentreze pe activități de mai mare importanță. Să nu uităm că, tehnologia are nevoie în primul rând de oameni pentru a se dezvolta și în aceeași măsură are nevoie de oameni pentru a fi utilă.

În organizațiile internaționale, potrivit Harvard Business Review^[8], se utilizează deja inteligența arti­fi­cială în proporții foarte mari pentru a asigura securi­tatea sistemelor informatice (44%), a rezolva proble­mele tehnice (41%), pentru a reduce gestionarea producției (34%), dar în mai mică măsură și în domeniul marke­tin­gului, contabilității și în relația cu clienții. Inclusiv Netflix utilizează inteligența artificială pentru a oferi utilizatorilor o experiență personalizată pe platforma lor – „Netflix oferă conținut original pentru că știe ce vor oamenii înainte ca ei să știe”^[9].

Mai mult decât atât, a fost dovedit faptul că, în prac­tică, în activitatea de lucru a ziariștilor, de exem­plu, prin utilizarea inteligenței artificiale, care scria auto­mat anumite relatări de o ușoară dificultate, a per­mis ziariștilor sa se concentreze pe relatări mai apro­fundate. În acest context, niciun jurnalist nu și‑a pierdut un loc de muncă, deoarece inteligența artifi­cială a eliberat personalul pentru a scrie articole mai aprofundate și astfel producția a crescut în mod con­siderabil, compania reușind să publice de 12 ori mai multe articole^[10].

1.4. Poate fi logica juridică, sine qua non al profesiei, înlocuită de inteligența artificială?

Înainte de a ne opri să furnizăm răspunsul întrebării din titlul acestei secțiuni, voi începe, din aproape în aproape, prin a defini, pe scurt, ce este de fapt logica.

Logica reprezintă procesul de gândire pe care un om îl parcurge în luarea unei decizii, în parcursul unor activități ce solicită prezența acesteia. La baza ei stă consecvența, capacitatea de argumentare și are ca finalitate exactitatea, claritatea și continuitatea în gândire.

Altfel spus, limbajul verbal, de exemplu, îl învățăm încă de mici, însă îl aprofundăm și îl utilizăm corect numai după ce stăpânim sensul cuvintelor și învățăm gramatica limbii respective. În aceeași măsură putem privi și logica, pe care la un anumit nivel o avem sau do­bândim toți, însă dacă nu o aprofundăm și nu cunoaștem principiile logice, putem face, cu siguranță mult mai multe greșeli.

Revenind la logica juridică, aceasta reprezintă știința raționamentului juridic și este procesul fără de care gândirea juridică nu se poate forma, după cum Ilmar Tammelo spune în Drept, logică și comunicare umană „pe planul gândirii juridice interne, numeroși teoreticieni renumiți ai dreptului au adoptat punctul de vedere că stringența logică este o virtute a drep­tului și că importanța logicii pentru gândirea juridică este neîndoielnică^[11]”.

Logica juridică ne ajută pe noi, profesioniști ai dreptului, să gândim exact și să parcurgem un proces de argumentare corect. Apreciez că este o condiție sine qua non a profesiei de avocat cunoașterea logicii juri­dice și aplicarea acesteia în practică prin parcurge­rea proceselor de deducție, inducție, analogie, analiză, sinteză, generalizare, abstractizare etc.

În profesia unui avocat litigant, logica juridică îl va ajuta să își dezvolte discursul profesional coerent și argumentat, își va amplifica capacitatea de convingere și va reuși să combată argumentele părții adverse mai eficient.

Adunând toate informațiile de mai sus, apare între­barea de la care am pornit inițial: Poate fi logica juri­dică, sine qua non‑ul profesiei, înlocuită de inteli­gența artificială?. Poate inteligența artificială să înlocuiască procesul de argumentare, să combată argumentele părții adverse și să pună în aplicare efectivă logica juridică?

Nu cred că există un răspuns potrivit cu da sau nu pentru această întrebare. Cu siguranță, roboții cu inteligență artificială pot parcurge procesul de gândire logică, însă apreciez că problema constă în adaptarea rapidă a spețelor nou intervenite, în capacitatea de a trece de la o speță la alta într‑un timp foarte scurt și în prin­cipal, în modalitatea și aptitudinea unui robot de a avea putere de convingere și de a combate argu­mentele unei părți adverse.

Apreciez că la acest nivel, roboții pot juca un rol în ceea ce privește avocatura de consultanță și sar­cinile ce prezintă un nivel mai mare de tehnicitate, însă nu pot substitui, în mod complet, logica juridică, roboții fiind posesorii mai degrabă a unei logici mecanizate, neputând înlocui nevoia de gândire critică.

2. Privire practică asupra modului în care avo­cații pot fi înlocuiți sau nu de roboți

Parcurgând partea introductivă a lucrării și fami­liarizându‑ne cu termenul de inteligență artificială, respectiv roboți, în această parte a lucrării voi analiza din perspectivă practică posibilitatea reală a intro­ducerii în profesia de avocat a inteligenței artificiale și în particular a roboților.

2.1. Avocați specializați sau roboți specializați?

Abrupt, dar o întrebare care persistă pe buzele tuturor când ne gândim la roboți și la avocatură, este dacă vom putea vreodată vorbi despre roboți specia­lizați într‑un anumit domeniu al dreptului, respectiv al avocaturii, așa cum putem vorbi despre avocați specializați.

Termenul de specializare, la care fac referire în cuprinsul acestei secțiuni, cuprinde atât ramura ce distinge avocații litiganți de cei care practică activitatea de consultanță, cât și domeniile de practică specifice avocaturii, precum drept societar/comercial, drept bancar, drept fiscal, drept penal, drept administrativ etc.

În prezent, în urma cercetărilor realizate, am descoperit faptul că numeroase companii precum Blackstone Discovery, Clearwell, Autonomy și Chenope au adoptat tehnologii care ușurează munca paralegalilor, economisind firmelor de avocatură timp și bani.

Unele firme de avocatură folosesc o simplă căutare a cuvintelor cheie sau o recunoaștere mai complexă a frazeologiei pentru a aduna potențialele mii de documente individuale pentru sute de cazuri simultan. Această tehnologie prezintă pentru ele un avantaj deoarece oamenii pot obosi sau pot trece cu vederea anumite detalii care ar putea determina un caz^[12].

Cu toate acestea, nu am observat să existe, până la acest moment un robot care reușește să dețină abilități în toate domeniile și cred că în viitor va fi dificil de proiectat unul care să poată răspundă tuturor întrebărilor juridice.

Apreciez că dacă vom înlocui avocații cu roboții, va fi necesară o investiție considerabilă, în mai mulți roboți specializați, care nu vor colabora niciodată ca o echipă, lucru care va conduce la o fragmentare a serviciilor juridice și va crea necesitatea adoptării unui sistem care să verifice totuși munca roboților. Pentru sarcinile mai grele, „robotul superior” sau liderul va fi tot omul, care va trebui să stabilească dacă munca robotului este într‑adevăr corectă. Iar pentru a putea face acest lucru, va fi necesar să avem persoane foarte bine pregătite profesional.

Putem ajunge la concluzia că, in extenso, până la un anumit nivel și grad de dificultate, roboții pot fi și este chiar obligatoriu să fie specializați pentru anumite domenii, cercetări specifice, însă vor exista și specia­lizări unde ei nu vor putea aduce niciun aport, cel puțin atât timp cât sistemul juridic în care ne aflăm rămâne neschimbat.

2.2. Roboți în avocatura de consultanță

Un bun exercițiu imaginativ este să ne gândim cum ar arăta o zi de muncă obișnuită (cercetarea cazurilor, redactarea de documente, consilierea clienților) alături de un robot sau o zi de muncă realizată doar de roboți.

Înainte de asta, e important să ne gândim ce calități sau activități sunt necesare unei zile de muncă. Astfel, un avocat utilizează, printre altele, pe parcursul unei zile, anumite competențe sau calități specifice ce țin de natura profesiei și fără de care nu ar putea avea un parcurs profesional complet, după cum urmează:

– abilități de negociere – reconciliază, adaptează în interesul clientului;

– abilități de convingere;

– percepție socială – este conștient de reacțiile oa­menilor și înțelege de ce ei reacționează într‑o anumită manieră;

– originalitate – abilitatea de a furniza idei inteli­gente și mai puțin comune despre un anumit subiect sau o anumită situație și de a rezolva probleme într‑un mod creativ.

Un sistem de inteligență artificială este conceput pentru a stimula gândirea umană, dar nu gândirea crea­tivă sau independentă. Ambele calități sunt esențiale pentru profesia de avocat și pentru îndeplinirea obli­gațiilor noastre profesionale legale de a menține statul de drept și buna administrare a justiției^[13].

Acestea fiind spuse, cu siguranță, nu cred că un robot poate sa conducă singur o tranzacție sau să reali­zeze de unul singur etapele preliminare acesteia, pre­cum un due diligence (audit juridic), însă acesta poate ajuta la îndeplinirea în mod mai eficient a deadline‑urilor, cu atât mai mult cu cât, spre exemplu costurile poten­țiale ale nerespectării termenului de finalizare ale unui audit juridic sunt foarte mari.

2.2.1. Despre research‑ul juridic

Există, în mod real, sisteme software, precum Kira Systems (software patentat de învățare automată care analizează contractele și documentele cu o precizie ridicată), care scad utilizarea de avocați stagiari, spre exemplu, pentru cercetările juridice.

În acest context, avocații au raportat faptul că eco­nomisesc pana la 82% din timp, atunci când folosesc automatizarea documentelor pentru a genera contracte și alte documente juridice, în comparație cu persoa­nele fizice.

Un alt exemplu este sistemul Clearwell de la Symantec, care utilizează analiza limbajului pentru a identifica concepte generale în documente și s‑a dovedit capabil să analizeze și să sorteze peste 570.000 de documente în două zile.

Gândindu‑ne în perspectivă, dacă aceste sisteme ar fi implementate și îmbrățișate în piața avocaturii românești, avocații stagiari ar reuși să învețe mai devreme nevoile de afaceri ale clienților și ar putea să își asume o responsabilitate mai mare în gestionarea altor sarcini mai complexe, reprezentând un factor care le poate stimula cariera.

2.2.2. Aspecte din domeniul avocaturii care pot fi înlocuite de roboți

Deoarece clienții refuză din ce în ce mai mult să plă­tească pentru sarcinile de rutină, insistând să fie taxați de avocați doar pentru munca de nivel înalt, robo­ții pot ajuta la reducerea acestui decalaj de fac­turare.

Automatizarea anumitor tipuri de documente asi­gură consecvența și elimină erorile, comparativ cu proce­sele manuale care nu pot procesa într‑un termen la fel de scurt volume mari de date. Roboții pot traduce într‑un mod rapid documente, contracte, le pot adapta oricărei limbi străine și pot compara documente cu o rapiditate la care oamenii nu pot accede.

Beneficiile pot fi resimțite, în ceea ce privește avo­ca­tura română, de exemplu în domenii precum dreptul muncii, în realizarea contractelor standard de muncă. Un robot, poate prelucra datele fiecărei persoane care urmează să fie angajate într‑o anumită companie, urmând ca apoi să prelucreze aceste date în cuprinsul unui contract de muncă standardizat (poate fi util pentru companiile care desfășoară activități de muncă sezonieră și angajează la anumite intervale de timp un număr mare de oameni). De asemenea, și în alte tipuri de contracte, din alte domenii, cu o miză mai mică, contracte standardizate, ce necesită doar intro­ducerea datelor de identificare ale persoanelor.

În timp ce avocații ar putea să nu se mai ocupe de munca de rutină, bazate pe elemente standardizate, furnizarea acestor servicii va permite unui număr mai mare de persoane să apeleze la servicii juridice și să achite costuri mai mici. Rezultatul final fiind o creștere a volumului total de muncă și al numărului de ore facturate pentru o muncă ce presupune o miză mai mare sau mai mult timp liber pentru avocați. În schimb, pe piața concurențială, firmele prea lente pentru a se adapta la inteligența artificială și auto­matizare vor suferi un dezavantaj competitiv.

2.3.  Roboți în instanță

Dacă tu ai fi un client ce are nevoie de servicii juri­dice, ai vrea să fii reprezentat în instanță de un robot?

Pornind în primul rând de la nevoile clienților și dispoziția lor de a‑și asuma erorile/limitările unui robot, cred că aceștia, cel puțin în ceea ce privește acti­vitatea de instanță, vor prefera întotdeauna varianta clasică de a susține o pledoarie.

Roboții, după cum menționam și anterior, nu pot fi capabili să dezvolte argumentele juridice necesare în materie litigioasă, ei având o capacitate limitată de a interpreta datele.

Deși „roboții” ar putea veni în mod rapid cu o listă scurtă de jurisprudență, legislație și reglementări relevante, aceștia nu pot furniza un argument persuasiv care să ia în considerare tot contextul, circumstanțele indi­viduale ale unui client și, cel mai important, expe­riența umană.

Mai mult decât atât, este important de reținut aspec­tul conform căruia doar pentru că un algoritm poate funcționa eficient, nu înseamnă că el va fi corect. Oame­nii nu vor să fie reprezentați de un algoritm.

Pe de altă parte, este posibil ca oamenii, în fața roboților să fie mai sinceri decât în fața avocaților, pentru că roboților le lipsește inteligența emoțională și mai mult decât atât, aceștia nu judecă oamenii, după acțiunile lor^[14].

Așadar, pentru claritatea cazului și găsirea unei soluții reale pentru client, este important să cunoaștem adevărul, motiv pentru care roboții se pot dovedi utili, cu singura condiție ca oamenii să se simtă suficient de confortabil pentru a relata faptele reale unei mași­nării, lucru care în practică, în mod real, apreciez că nu se va întâmpla nici măcar în viitorul apropiat.

Un exemplu mai aproape de realitate, îl reprezintă aplicația DoNotPay care ajută utilizatorii săi să for­muleze cereri legale în fața instanțelor. Așadar, vorbim strict de activitatea de redactare.

Ea funcționează în urma interacțiunii clientului cu un chatbot, care după relatarea faptelor, acesta sugerează care crede că este cel mai bun limbaj legal ce trebuie folosit pentru a formula o plângere. Oame­nii introduc propriile argumente, iar software‑ul cu un model de învățare automată îl adaptează astfel încât sa fie corect din punct de vedere legal. Aplicația ajută utilizatorii să gestioneze o serie de probleme precum re­clamații cu privire la societățile de asigurare, obține­rea de vize, plângeri către autorități, rambursarea banilor pentru o vacanță ce nu a mai putut fi conti­nuată sau anularea abonamentului la sală.

Fondatorul a afirmat într‑un interviu că utilizarea aplicației a crescut în timpul pandemiei și că în anul 2020 aplicația a câștigat un premiu de la American Bar Association pentru creșterea accesului la justiție.

De asemenea, acesta afirmă că aplicația are o rată generală de succes de la 80% până la 65% pentru bile­tele de parcare, pentru că „unii oameni sunt vinovați”^[15].

Tot cu titlu de exemplu, prezint cazul unui avocat care lucrează în cazuri penale și a folosit AI într‑un proces complex de crimă. Cazul presupunea nevoia de a analiza rapid peste 10.000 de documente.

Software‑ul a realizat sarcina cu patru săptămâni mai repede decât ar fi fost realizată de oameni, economisind 50.000 de lire sterline în acest proces.

Prin folosirea inteligenței artificiale, a încărcat datele necesare – anume rezumatul cazului și propriile pledoarii, iar robotul a stabilit elementele cheie ale speței, a reunit informațiile și le‑a ordonat cronologic, realizând inclusiv o explicație a ceea ce se întâmplă la fiecare dată menționată.