EMISIUNEA TV „LEGAL POINT” 78 – Congresul UNPIR 2018

24 mai 2018
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 625

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Biblioteca Universul Juridic Sintact

 

Nicolae Cîrstea: Bună seara, doamnelor și domnilor și bine vă găsim la o ediție specială a emisiunii Legal Point. Transmitem de la malul mării, din Mamaia, cu ocazia unui eveniment special la această ediție specială a emisiunii noastre de astăzi – este vorba despre Congresul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență. Suntem împreună astăzi, aici, cu domnul președinte, Nic Bălan, dar și cu invitați speciali, de asemenea prezenți la acest congres. Domnule președinte, câteva concluzii la cald. Cum a fost ediția din acest an a Congresului Uniunii pe care o conduceți?

Nic Bălan: Mulțumesc. Într-adevăr, suntem pe litoral, a fost o zi frumoasă, deci „la cald” e un termen care se potrivește. Noi am ales locația aceasta pentru că ne-am gândit să oferim ceva deosebit colegilor noștri, ne-am bucurat să avem invitați de prestigiu și a fost un Congres care s-a desfășurat în coordonate standard, nu am avut evenimente nemaipomenite, avem o agendă, ne propunem să facem lucruri pentru colegii noștri, pentru profesioniști și beneficiem de sprijinul, de aportul celor care – direct sau tangențial – sunt implicați în ceea ce facem noi.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc. Domnule Robert Cazanciuc, unul dintre discursurile foarte audiate pe care le-ați avut astăzi și un discurs adresat Congresului – modificări legislative, ați intrat chiar în abordarea anumitor teme foarte interesante. Dacă puteți să ne detaliați.

Robert Cazanciuc: M-a luat puțin prin surprindere domnul președinte când m-a invitat la cuvânt, pentru că discutam cu președintele Tribunalului Constanța, crezând că sunt chestiuni organizatorice, și dintr-o dată am fost chemat, nu știam ce se întâmplă, așa că a trebuit să spun câteva cuvinte la cald, dar care veneau dintr-un proiect considerat de suflet pentru mine – la finalul mandatului de ministru am promovat Codul insolvenței ca fiind un proiect important, realizat după multe discuții. De ce era important? Era important pentru că era nevoie de un cod al insolvenței, erau împrăștiate în șase acte normative diverse dispoziții, erau practici neunitare, erau chiar practici abuzive la un moment dat, nu era neapărat un echilibru între creditor și debitor, procedurile erau mai complicate, statul se plângea că sunt firme care intră cu ușurință în faliment pentru a eluda plata taxelor, oamenii de afaceri de bună-credință se plângeau că sunt unii de rea-credință care încearcă să-i păcălească… și tot așa. Acest Cod al insolvenței, din punctul meu de vedere, în ziua de astăzi, este un model de bune practici, dacă vreți, în ceea ce înseamnă elaborarea unui act normativ. Adică dezbaterile au fost extrem de largi – cu practicieni, cu judecători, cu experți, cu avocați. A fost pus în pagină un text care uitați că, după 4 ani de zile de la intrarea în vigoare – se fac acum, în vară, 4 ani – nu a suferit modificări majore, nu a suferit nicio modificare directă, adică nu a venit cineva să modifice direct Codul insolvenței; au fost unele modificări să spunem indirecte, venite din zona fiscală mai degrabă. Sigur, după 4 ani e nevoie de anumite ajustări, deja există o practică, iar practicienii știu ce ar trebui unificat, e o practică și la instanțe în momentul de față, dar nu sunt neapărat chestiuni fundamentale. Se pune problema unei directive europene noi și probabil la anul, când o să avem o directivă, va fi și un proces de ajustare, de corectare a unor texte importante. Aceasta nu înseamnă că dacă sunt – cum spuneam și colegilor astăzi prezenți aici – lucruri de modificat în perioada următoare, unul, două, trei, patru articole care încurcă lucrurile, care ar putea aduce îmbunătățiri, ele pot fi rezolvate într-o procedură parlamentară de urgență, în așa fel încât să nu mai așteptăm o directivă europeană sau să nu mai așteptăm un proiect de lege de la minister, care, sigur, este o operă mai complexă, dacă noi avem 2-3 chestiuni de modificat, asupra cărora, să spunem, profesioniștii cad de acord. Ideea nu e de a face o schimbare cu orice preț, ci de a face o schimbare de care este nevoie atunci când toată lumea, în jurul mesei, e de acord că trebuie făcute aceste lucruri.

Nicolae Cîrstea: Domnule Adrian Vascu, întotdeauna Uniunea Profesiilor Liberale a fost alături de UNPIR. Cum sunt lucrurile de această dată, cum a fost la Congres, care a fost mesajul dumneavoastră?

Adrian Vascu: Vă mulțumesc. Așa cum cred că de la început UNPIR a fost alături de UPLR, pentru că a fost unul dintre fondatorii și susținătorii entuziaști în toți acești ani ai acestei Uniuni, prin urmare, mesajul meu a fost de recunoștință față de aportul pe care UNPIR l-a avut și îl are, prin domnul Nic Bălan acum, în tot ceea ce înseamnă activitatea Uniunii Profesiilor Liberale. Aș putea spune că avem un protocol „nesecret”, semnat cu UNPIR, așa cum avem și cu celelalte asociații membre, pentru că până la urmă, această „umbrelă” a profesiilor liberale își dorește să coaguleze o voce în zona problemelor comune pe care profesiile liberale le au și sigur că mesajul pe care noi îl avem este pentru toți cei care exercită aceste profesii în România – fie că sunt organizații membre UPLR, fie că nu sunt, deocamdată –, pentru că există elemente comune, cum sunt fiscalitatea, de exemplu, a profesiilor liberale, problema privind pilonul de pensii care a fost discutată în prezent, pentru niște oameni care și-au luat în propriile mâini viața, urmând, prin meseria pe care o au, să câștige și, la un moment dat, evident, să beneficieze de aceste beneficii. Deci identificăm acele zone comune și încercăm, acționând în interesul public, să avem o voce puternică, comună, deoarece asemenea lucruri ajută, fie că vorbim de o lege a uneia dintre organizațiile noastre, fie de un proiect pe care l-am anunțat astăzi, pentru că ne interesează, dacă este posibil să-l avem: o lege-cadru a profesiilor liberale, în care, sigur, să lăsăm tot ceea ce înseamnă independența și suveranitatea profesiilor membre, dar putem, în anumite zone, să uniformizăm niște asperități care există în acest moment diferențiate între foarte multe dintre profesii. Și poate aici, împreună cu domnul Robert Cazanciuc, în funcție de ce se va întâmpla mai departe, vom putea, transparent, să punem pe tapet și să căpătăm sprijinul tuturor profesioniștilor din domeniu.

Nicolae Cîrstea: Vă gândiți la o voce unitară din partea profesiilor liberale, care să fie „rostită” în spațiul public?

Adrian Vascu: Acesta este scopul. Ar trebui să fie o voce, dacă vreți să fac o comparație cum ar fi Corul Madrigal, care are o voce foarte puternică, dar este compus din voci extraordinare individuale. Acesta este, de fapt, UPLR – fiecare dintre membrii de aici are vocea lui proprie, care trebuie ascultată și respectată, ajutată, în anumite momente, dar în momentele-cheie, când problemele sunt comune, să avem o voce care să sune așa cum trebuie.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc. Întotdeauna Republica Moldova a avut, cu prilejul evenimentelor și, mai ales, al congreselor UNPIR, o delegație consistentă. Suntem împreună, de această dată, cu domnul Dorin Ciobanu, președinte Asociația Lichidatorilor și Administratorilor din Republica Moldova. Cum vedeți în evoluție, domnule președinte – practic participați de o bună perioadă la aceste evenimente – cum s-a prezentat Congresul de această dată și cum este el, raportându-ne la evenimentele și la edițiile anterioare?

Dorin Ciobanu: Ar fi bine pe viitor să spuneți nu Asociațiile Liberale…, ci simplu, ALARM – sună mai frumos.

Nicolae Cîrstea: Cu siguranță, în limba română da.

Dorin Ciobanu: Ce ține de evoluție: noi venim cu drag de fiecare dată când suntem invitați de către UNPIR, avem multe de învățat și multe practici le-am preluat și le-am implementat în legislația noastră, inclusiv etapa aplicării în practică a procedurilor de insolvență. Am mai observat un lucru evolutiv: dacă la primele congrese era o confruntare între Uniune și autoritățile publice – vorbim de creditorii bugetari – astăzi am avut plăcerea să ascult și reprezentantul ANAF-ului, pe care nu l-am ascultat anterior. Tot legat de evoluție, vreau să menționez că în Republica Moldova, profesiile liberale se confruntă cu o opoziție cu autoritățile publice și suntem în etapa discuțiilor pentru a forma și în Moldova o uniune a profesiilor liberale, discutăm actualmente cu Uniunea avocaților din Republica Moldova, cu Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, inclusiv cu asociațiile notarilor, ca să fondăm și noi o Uniune, ca să avem și noi un cuvânt de spus, pentru că e mai ușor să vii în comun, decât fiecare separat. Dorim și tindem întotdeauna ca profesia noastră să fie cât mai liberă, cu efecte și pentru societate.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc. ANEVAR-ul, domnule Sorin Petre, prim-vicepreședinte al acestei organizații profesionale, a fost întotdeauna alături de UNPIR. Cum este colaborarea pe care o aveți cu UNPIR, care sunt lucrurile bune care s-au născut din această colaborare?

Sorin Petre: Aș zice că e normal să se întâmple așa ceva, pentru că obiectivul final al unui proces de insolvență constă în maximizarea valorii pentru creditorii societății. Ca să maximizezi valoarea, trebuie să știi care e valoarea, care sunt factorii care creează valoare, care generează valoare pentru societatea chiar aflată în insolvență. Am avut o colaborare foarte bună cu UNPIR. Lucrăm la pregătirea unui ghid de evaluare, care să fie specific activității de insolvență, astfel încât să încercăm să uniformizăm, cumva, procedurile, inclusiv pe partea de evaluare, și să ajutăm la eficientizarea procesului de insolvență. Ca asociație, ANEVAR este preocupată să dezvolte standarde de evaluare – și avem standarde pentru evaluarea, aș zice, majorității tipurilor de active, tangibile, intangibile, tot ce ar putea avea o societate în patrimoniu, iar aceste standarde se bazează pe practica internațională, practica europeană, cele mai aplicate metodologii. Deci, este normal să colaborăm cu Uniunea Practicienilor în Insolvență, este normal să încercăm să dezvoltăm niște standarde de evaluare care să ajute practicienii în insolvență.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc. Suntem împreună, la această ocazie specială, și cu domnul președinte Robert Aurelian Șova, președintele, dacă nu greșesc – și vă rog să mă corectați – celei mai importante profesii liberale sau celei mai numeroase.

Robert Aurelian Șova: Celei mai numeroase, ca să nu facem discriminări. Toate sunt importante, în ansamblu.

Nicolae Cîrstea: În interiorul UNPIR există două mari specializări: zona juridică, dar majoritară este această zonă fiscală, economică, financiară, pe care o au colegii din UNPIR. Care este colaborarea pe care o aveți instituțional, donmule președinte, cu UNPIR-ul, care sunt proiectele de viitor pe care le derulați, pe care eventual le-ați stabilit aici, la Congres, sau urmează să le stabiliți?

Robert Aurelian Șova: Bună seara, în primul rând. Da, așa cum bine ați sesizat, societatea evoluează, profesiile liberale evoluează, condițiile actuale: tehnologia, complexitatea tranzacțiilor, globalizarea fac ca, să spunem, de multe ori, foarte multe aspecte ale activității noastre să vizeze una sau mai multe profesii. În cazul pe care l-ați prezentat, este evident că rolul expertului contabil este unul foarte bine definit, societățile în insolvență trebuie să țină contabilitatea, sunt anumite aspecte pe care, zic eu, le avem în vedere și cred că pe viitor vom colabora mai îndeaproape pentru a rezolva anumite aspecte care țin de colaborarea între cele două profesii – aici avem și noi câteva probleme pe care trebuie să le mai reglăm, în cazul insolvenței, dosarelor, expertizelor judiciare în care sunt implicați experți contabili. În ansamblu, colaborarea este una foarte bună. Avem foarte multe puncte în comun, chiar acum am discutat cu domnul președinte (n.n. Nic Bălan, președintele UNPIR), legat de posibilitatea de a dezvolta împreună programe de formare, pentru că sunt mulți membri CECCAR care sunt și membri UNPIR și cred că o abordare comună pe acest subiect ar fi în interesul ambelor profesii. Sunt convins că vom reuși să și concretizăm acest aspect destul de repede, astfel încât anumite probleme care încă mai există să le rezolvăm în interesul ambelor profesii și în interesul public, să spunem. Ați văzut că și în problema insolvenței, practica demonstrează că încă mai sunt ceva probleme. Noi avem și o foarte bună cunoaștere a lor – poate fiind cea mai apropiată profesie de antreprenori, pentru că lucrăm zilnic cu antreprenorii –, știm care sunt problemele, știm unde sunt situațiile în care câteodată s-a și abuzat de această procedură și cu toții, împreună, vom putea identifica acele măsuri care să îmbunătățească activitatea.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc. Desigur că Uniunea Barourilor din România nu putea lipsi de la aceste eveniment special. Suntem împreună, în această ocazie, cu domnul vicepreședinte Petruț Ciobanu. Domnule vicepreședinte, care ar fi mesajul care vine dinspre profesia de avocat către profesia de practician în insolvență, în condițiile în care, așa cum spuneam mai devreme, o parte – e adevărat, nu majoritară – a colegilor care fac parte din UNPIR au această specializare juridică.

Petruț Ciobanu: Mesajul este unul foarte puternic și foarte călduros. Eu am fost onorat să transmit mesajul domnului av. dr. Florea Gheorghe, președintele UNBR și al Comisiei Permanente. Exact cum ați spus dumneavoastră, foarte mulți colegi avocați au și calitatea de practicieni în insolvență și aș vrea să preiau o idee pe care a spus-o antevorbitorul, legat de pregătirea continuă. Cred că pentru profesiile liberale pregătirea continuă este de bază. Așa cum am spus și la Congres (n.n. Congresul UNPIR 2018), cred că trebuie făcută o curriculă comună între INPPA și INPPI, mai ales în ceea ce privește insolvența persoanei juridice. Am profitat de prezența domnului ministru Robert Cazanciuc, și am adresat un mesaj, astfel încât cele două profesii, care sunt complementare, să aibă un mesaj comun în ceea ce privește modificarea actelor legislative, dar nu în favoarea profesiei de practician în insolvență sau în favoarea profesiei de avocat, ci pentru cetățean. Și cred că întrunirea a fost extrem de benefică, discuțiile au fost interesante, mai ales prin faptul că domnul președinte Nic Bălan a avut o idee extrem de interesantă – să aleagă o locație care a permis un dialog de idei și un dialog mult mai destins decât într-o altă locație formalistă. Profesia de avocat sprijină demersul pe care profesia de practician în insolvență îl face și cred că sunt multe lucruri de realizat în comun. Cred că toate profesiile liberale, așa cum a spus domnul președinte al UPLR, trebuie să se unească. Fiecare să aibă o voce individuală, dar toate, reunite, să tindă către o construcție pentru cetățean. Iar profesia de avocat este alături de profesia de practician în insolvență. Cu atât mai mult cu cât, am spus, și domnul Stan Tîrnoveanu este la bază avocat, doamna Leonora Maria Lanțoș este la bază avocat și sunt membri de seamă în conducerea acestei profesii. Trebuie să ne unim, să facem ceva în comun, pentru cetățean.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc.

Petruț Ciobanu: Vă mulțumesc și eu, respectuos.

Nicolae Cîrstea: Am apreciat întotdeauna, de o bună perioadă, de când sunt apropiat de această profesie, echipa foarte strânsă care s-a creat în noua structură organizatorică și aș vrea să vă întreb, domnule Stan Tîrnoveanu, prim-vicepreședinte al UNPIR, cum contribuie această legătură strânsă între membrii organelor de conducere la implementarea dezideratului pe care până la urmă fiecare coleg al dumneavoastră îl are în activitatea cotidiană.

Stan Tîrnoveanu: În primul rând, alături de Nic Bălan, mulțumesc tuturor invitaților care au făcut un efort să participe la congresul nostru și noi ne străduim să ajungem… Suntem în aceleași domenii, suntem profesii liberale, suntem ca o uniune a breslelor și cred că orice economie națională are nevoie de oameni pregătiți pe nișa, pe specializarea pe care o are fiecare. Noi, în cadrul Uniunii, lucrurile sunt foarte clare, fiind la bază și de pregătire avocat, cu aceasta mă ocup, cu partea juridică. Întâmplător la acest Congres am pus în discuție – și lucrăm de foarte mult timp la – perfecționarea actelor normative incidente, în speță Legea nr. 85/2014, sunt câteva lucruri care sunt absolut utile pentru economia națională, pentru că aceasta este ceea ce trebuie să facă Legea Insolvenței, să creeze posibilitatea salvgardării locurilor de muncă. Pentru că îmi aduc aminte că, făcând un calcul cu domnul Bălan, am ajuns la concluzia că suntem 2000 de practicieni activi, gestionăm 29.000 de dosare, în insolvență sunt afectate în jur de 200.000 de locuri de muncă, ceea ce înseamnă destul de mult. Anul trecut, după calculele noastre, s-au distribuit creditorilor în jur de un milion opt sute de mii de lei – aceasta înseamnă efortul practicienilor. Poate că nu totdeauna activitatea e perfectă; poate că legea nu e perfectă; poate că uneori se citește în mod greșit… Folosirea unor proceduri în mod nefiresc există. Însă, cert este că sub noua reglementare s-au blocat, ca să zic așa, procedurile abuzive. Avem în vedere acum câteva amendamente, inclusiv la procedura insolvenței. Există o directivă în sensul acesta. Directiva a doua șansă, care vine și să sperăm că în 2019, când România va avea și ea o contribuție la conducerea Uniunii Europene, să putem să punem în valoare această directivă. Ceea ce este spectaculos la proiectul de directivă este faptul că sunt studii economice foarte bine fundamentate, care arată necesitatea unui act normativ. Se pune întrebarea de ce se afectează pese un milion și jumătate locuri de muncă, după analiza făcută de către Uniunea Europeană. Probabil că va trebui să mai lucrăm la percepția asupra profesiei, pentru că insolvența nu e o stare plăcută, dar trebuie acceptată, pentru că studiile europene arată că media de viață a unei entități juridice este de 5 ani, ceea ce înseamnă o durată medie de viață. Oamenii se nasc și mor, societățile se nasc și mor și probabil că trebuie să avem acceptarea corectă că, datorită dinamismului schimbărilor, ritmul de apariție sau dispariție este mult mai mare. Adaptarea, nișa de piață, marja pe care poate să o aibă în business sunt foarte importante și implică și o înțelegere a eșecului rezonabil; nu a eșecului fraudulos. Aici probabil că trebuie să mai muncim. Încet, încet, lucrurile se vor înțelege. Profesia aceasta a trecut… Îmi aduc aminte de o perioadă în care se zicea că practicienii în insolvență erau lichidatorii, Terminatorii economiei naționale. Nu, profesia aceasta nu face decât să constate, ca un medic legist, dacă „pacientul” a încetat sau se pot face micile operațiuni care pot să ducă la „resuscitarea”, la salvarea entității respective. Cred că directiva este o a doua șansă, ne duce spre direcția corectă. Reorganizarea este o soluție pentru economie, pentru mediul economic, inclusiv pentru bugetul național.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc. Domnule președinte Cătălin Dascăl, cea mai importantă delegație dintre filialele componente ale UNPIR-ului vine de la București. Care ar fi mesajul și vocea cu care ați venit de la București la acest Congres din 2018 al Uniunii?

Cătălin Dascăl: Mulțumesc pentru această ocazie și această inițiativă a emisiunii organizate ad-hoc, care „face bine” în sensul că reiterează mesajele transmise de toți invitații în cadrul Congresului. Am să citez, nu precis, mesajul colegului avocat (n.n. Petruț Ciobanu, vicepreședinte UNBR) și mesajul UNBR – nu știu cum se face că totdeauna se întâmplă ca un avocat să fie ultimul care vorbește, iar noi avem tendința de a vorbi foarte mult. O să încerc să sparg barierele, să nu se întâmple lucrul acesta, pentru că evenimentul, Congresul Uniunii încă nu s-a finalizat și cu toții trebuie să continuăm a sărbători acest eveniment, astfel că mesajul meu va fi unul scurt și care vine, practic, ca o consecință a tuturor demersurilor făcute până la organizarea acestui Congres și a demersurilor viitoare, care duc spre un mesaj unic, de unitate a profesiilor liberale. Insolvența este cu adevărat acea profesie liberală care – fie că își dorește, fie că nu-și dorește – are o întrepătrundere puternică cu toate celelalte profesii liberale. Avocații sunt și practicieni în insolvență; dacă nu sunt practicieni în insolvență, reprezintă fie debitori, fie creditori, deci oricum ar fi, ne întâlnim. Experții contabili, fie că sunt practicieni, fie că nu sunt practicieni, trebuie să ne ajute și ne ajută în activitatea noastră, prin operațiunile specifice, respectiv refaceri de contabilități. ANEVAR este desemnat prin lege, având membri și reprezentanți unici, să facă evaluările la standardele de evaluare și, evident, avem această „umbrelă” – UPLR – care înglobează toți membrii acestor profesii. Trebuie să înțelegem un lucru, că și acest cuvânt „uniune”, la urma urmei îndeamnă la unitate. Și nu întâmplător, un proiect demarat la nivel de Uniune, cu ocazia marcării acestui moment important pentru toți românii – Centenarul Marii Uniri –, a început inclusiv prin proiecte la filiale, și noi, la Filiala București, în 20 aprilie, am marcat acest eveniment, acum îl marcăm, evident, cu o altă amploare. Și la București, și astăzi, la Congres, ne-am bucurat și ne bucurăm de răspunsul pozitiv al colegilor noștri – pentru că până la urmă toți din profesiile liberale trebuie să ne considerăm colegi –, de a veni și a fi alături de noi și a transmite acest mesaj de unitate. Despre o chestiune pe care am spus-o și anterior, într-o altă emisiune Legal Point, am spus-o și în Adunarea Generală din București – împreună putem face, în mod categoric, lucrurile mult mai bine decât dacă am acționa în mod separat. Împreună ne putem găsi preocupări, putem găsi acele dificultăți ale fiecărei profesii și, discutându-le, putem – sunt convins de lucrul acesta – să le remediem. Evident că nimic nu este perfect pe lumea aceasta, evident că totul este perfectibil, dar împreună putem să ducem spre a contura mai bine cum se desfășoară această activitate a practicienilor în insolvență și procedura de insolvență. Vrem, nu vrem, insolvența este un lucru cert, care se întâmplă, așa cum s-a discutat, ca și moartea. Există, e o consecință firească a oricărei economii de piață, în orice societate care funcționează. Chiar am făcut un studiu până la nivelul anilor 2015, lucrăm acum să centralizăm toate datele din punct de vedere statistic referitor la ceea ce înseamnă zonele cu impact semnificativ de insolvență din România, cu impact mai puțin semnificativ ca număr și, totodată, efectele pozitive ale activității practicienilor. În studiul făcut pentru 4 ani de zile, până la nivelul lui 2015, inclusiv, s-a constatat că societățile aflate în procedura de insolvență reprezintă undeva maxim 2% din totalul companiilor din România, dintre care jumătate erau firme fără activitate în spate și fără active, deci practic discutam în mod real de 1% din nivelul societăților la momentul respectiv pe această statistică. Cifra de afaceri totală era de 3% din totalul companiilor. Deci, practic, companiile în insolvență aveau o cifră de afaceri per medie, mai ridicată decât cele în procedură; la fel era și în cazul a ceea ce înseamnă plata curentă, inclusiv către bugetul de stat în timpul procedurii. Pentru că dacă sunt situații multiple, și nu este un secret că multe dintre societățile în insolvență înregistrează datorii la un nivel foarte mare la bugetul de stat, după ce intră în procedura de insolvență, prin aportul acestei activități, prin aportul practicienilor și controlului exercitat, aceste sume virate către bugetul de stat sunt mult mai mari. Deci este o profesie importantă pentru mediul economic. Mediul de afaceri și ceea ce înseamnă instituțiile bugetare trebuie să vadă că activitatea noastră este o activitate care profită întregului sistem economic și în mod categoric că nu ne situăm pe poziții contrare. Împreună noi suntem organul care aplică procedura – așa suntem și definiți de lege. Lucrăm alături de creditori, sub controlul creditorilor și în sprijinul actului de justiție, pentru a finaliza această procedură de insolvență. Încă o dată mulțumesc, sunt o dovadă certă atât acest Congres, cât și această emisiune, a mesajului de unitate al profesiilor liberale.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc. În încheierea emisiunii noastre de astăzi, aș vrea să vă provoc la o discuție de 2-3 minute în legătură cu felul în care ar impacta, domnule președinte Nic Bălan, modificările legislative profesia dumneavoastră. Care ar fi așteptările în privința noilor reglementări? Ce v-ați dori să se întâmple în perspectiva următoarelor luni, a următorului an până la următorul congres, din această perspectivă? Care ar fi modificările legislative pe care le-ați aștepta pentru ca activitatea membrilor pe care îi reprezentați să fie mai bună?

Nic Bălan: E bine că ați participat la ședința noastră. Avem în lucru o serie de modificări la Legea nr. 85/2014, Codul insolvenței, de care a vorbit domnul ministru. În practică, s-au adunat o serie de lucruri, care trebuie corectate. Unele sunt de natură tehnică și sunt relativ numeroase și altele care necesită și discuții. Pe urmă, în legătură cu legea care reglementează profesia noastră, aici sunt doar câteva (n.n. modificări de efectuat) și am preluat sugestia pe care ne-a făcut-o: dacă sunt puține articole care trebuie modificate, să apelăm la altă procedură. Avem, pe urmă, o relație în construcție cu ANAF, sunt câteva lucruri pe care vrem să le schimbăm acolo, există un ordin care a rezolvat niște probleme și a creat altele. N-au nicio vină, dar se întâmplă în felul următor: persoanele care vin – și la ANAF au fost schimbări ca niciodată, foarte multe și au avut și alte priorități –, persoane care au bunăvoință, au capacitate, dar nu au resurse interne. Discuțiile pe care le avem au să clarifice prioritățile pentru fiecare și sperăm să avem un câștig pentru toată lumea. Modificările la care noi lucrăm, o parte dintre ele sunt aproape gata, ne gândim dacă o să fie transpusă în practică o directivă europeană și cum facem să nu lucrăm de două ori sau să nu lucrăm în gol. În șase luni, sau până la următorul congres, sigur, vom avea niște rezultate. Domnul Stan Tîrnoveanu a spus deja câteva lucruri, dar despre echipă o să vă spun eu. Până la anul vrem să avem aceste modificări, dar preferăm să lucrăm și să realizăm ceva, decât să spunem că vrem să facem ceva ce probabil că nu depinde numai de noi, și să nu facem. Deci referitor la echipa pe care ne-am făcut-o, am avut privilegiul să aleg membrii din biroul executiv și munca este împărțită. Avem niște comisii de specialitate, avem un sistem de funcționare și am încercat să modernizăm comunicarea, să fim eficienți și să rezolvăm mai multe lucruri.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc. Domnule președinte Robert Cazanciuc, știm cu toții că procesul legislativ presupune dezbaterea și adoptarea legilor în interiorul Parlamentului României. Avem astăzi, împreună cu noi, reprezentanții uneia dintre cele mai importante profesii liberale. Care ar fi deschiderea pe care o manifestă Parlamentul României pentru a dezbate cu profesiile liberale, cu viața reală care se întâmplă în mediul economic lucrurile care îi preocupă și pe care consideră că ar trebui să le schimbe, să le îndrepte, așa cum se spunea mai devreme. Sunteți președintele Comisiei Juridice din Senat – aveți această deschidere de dialog?

Robert Cazanciuc: Nici nu se pune problema, altfel nu eram aici, deși invitația la Fratelli cred că era importantă pentru oricine. Plec astăzi de la acest Congres cu cel puțin două-trei idei de proiecte în tolba parlamentară. Cel mai important lucru este dialogul. Spuneam la începutul emisiunii de bune practici în elaborarea inițială a Codului Insolvenței. Anii au demonstrat, și întrunirea de astăzi, că nu a fost nimic întâmplător, există un dialog în interiorul profesiei, oamenii știu să adune în jurul mesei rotunde pe toți cei care, să spunem, practică o profesie liberală. Se pot face proceduri parlamentare dacă există dialog, ușa Comisiei Juridice a fost întotdeauna deschisă, mai ales atunci când există o coerență în ceea ce faci, nu venim la Parlament doar să spunem chestiuni generale sau să găsim o ocazie de a discuta pur și simplu în spațiul public. Comisia Juridică este o comisie care face mai puțin politică și încearcă să pună pe masă niște instrumente normative de care este nevoie. Sigur, ca să rămân puțin în registrul de mai devreme, că e vorba de medicină legală, că e vorba de chirurgie, e un fel de SMURD aici. Adică pacientul vine de foarte multe ori aproape mort, dar nu din vina practicienilor, ci din vina societății care, din păcate, stă până în ultima clipă cu pacientul, în loc să caute soluții alternative de rezolvare a unor dispute. Noi ajungem la insolvență și avem pretenția de acolo să iasă o societate dintr-o dată nouă. Da, ar fi o șansă, dacă și partenerii de afaceri ar înțelege că la un moment dat e nevoie de un compromis. Adică lucrurile trebuie văzute și înainte, și în timpul, și după procedură. Un lucru este cert: Putem să facem multe modificări împreună, de care este nevoie cu adevărat, pentru a pune până la urmă în societate societăți viabile. Și să scoatem de acolo tot ce este bolnav, pentru că ne amăgim dacă ținem niște societăți în mediul economic doar pentru că la un moment dat cineva vrea cu orice preț, se încăpățânează. Ele trebuie să rămână dacă sunt viabile. Cred că toată această procedură, până la urmă, este pentru cei care sunt onești și au cu adevărat o șansă.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc. Domnule președinte Nic Bălan, domnule vicepreședinte Stan Tîrnoveanu, domnule președinte Dorin Ciobanu, domnule președinte Cătălin Dascăl, domnule președinte al Comisiei Juridice Robert Cazanciuc, domnule Adrian Vascu, domnule Sorin Petre, domnule președinte Robert Șova, domnule vicepreședinte UNBR Petruț Ciobanu – vă mulțumesc tuturor pentru această ocazie specială în care am fost astăzi, 25 mai, și am dezbătut, iată, lucruri deosebite. Ne-am și cunoscut între noi, am avut dezbateri interesante, nu numai la emisiune, ci și în congres și în afara lui.

Doamnelor și domnilor, închidem această ediție specială de aici, din Mamaia, și vă dăm întâlnire la următoarea ediție Legal Point săptămâna viitoare. Toate cele bune!


Vineri, 25 mai 2018, începând cu ora 18.30, a avut loc emisiunea TV „Legal Point” pe canalul „UJ-TV”, găzduită de portalul universuljuridic.ro.

Realizatorul emisiunii, domnul Nicolae Cîrstea a adus în fața reflectoarelor, în cadrul emisiunii, mai mulți invitați speciali:

– Domnul Niculae Bălan – Președintele UNPIR

– Domnul Stan Tîrnoveanu – Prim-vicepreședinte UNPIR

– Domnul Robert Aurelian Șova – Președinte CECCAR

– Domnul Robert Cazanciuc – Președintele Comisiei juridice – Senatul României

– Domnul Sorin Petre – Prim-vicepreședinte ANEVAR

– Domnul Cătălin Andrei Dascăl – Președintele UNPIR Filiala București

– Domnul Dorin Ciobanu – Președinte ALARM

– Domnul Adrian Vascu – Președinte UPLR

– Domnul Petruț Ciobanu – Vicepreședinte UNBR

Tema emisiunii va fi: „Congresul UNPIR 2018”.

Emisiunea Legal Point este transmisă în direct pe www.universuljuridic.ro.

EMISIUNEA TV „LEGAL POINT” 78 – Congresul UNPIR 2018 was last modified: iunie 26th, 2018 by Universul Juridic
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter