Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 32/2016 (M. Of. nr. 79/30.01.2017): Dispoziții referitoare la orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar

În M. Of. nr. 79 din 30 ianuarie 2017, a fost publicată Decizia ÎCCJ nr. 32 din 24 octombrie 2016 referitoare la examinare sesizării formulate de Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă în Dosarul nr. 1.849/90/2015, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la modul de interpretare și aplicare a „dispozițiilor art. 262 alin. (1) lit. a) și alin. (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) și alin. (7) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și a dispozițiilor art. 8, art. 12 alin. (4) și alin. (5) din Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.560/2011, cu modificările și completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 6.239/2012, cu modificările și completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educației naționale nr. 5.451/2013, cu modificările și completările ulterioare, și art. 8 din Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.895/2014, cu modificările ulterioare, respectiv dacă, din interpretarea acestor articole, rezultă că orele de educație fizică efectuate de învățători sau de profesori pentru învățământul primar se cuprind în norma didactică a acestora sau se plătesc separat, cu ora”.

Legea nr. 1/2011

„Art. 262

(1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, și cuprinde:

a) activități didactice de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învățământ;

(…)

(3) Norma didactică de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și de evaluare curentă a preșcolarilor și a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activităților prevăzute la alin. (1) lit. a) și se stabilește după cum urmează:

(…)

b) un post de învățător/învățătoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru învățământul primar pentru fiecare clasă din învățământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate”;

(…)

„Art. 263

(1) Norma didactică în învățământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învățământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licență ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obținerea de competențe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă.

(2) Prin excepție, în norma didactică prevăzută la alin. (1), se pot include și ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu menținerea drepturilor salariale.

(…)

(7) În învățământul primar, orele de educație fizică prevăzute în planurile de învățământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate”.

OMECTS nr. 6.239/2012

„Art. 8

(1) Norma didactică a personalului didactic din unitățile de învățământ de predare-învățare, de instruire practică și de evaluare curentă a preșcolarilor și a elevilor în clasă, se constituie, în baza documentului de numire/tranfer/repartizare pe post/catedră, conform art. 262 alin. (3) din Legea nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare și cuprinde ore prevăzute în planul de învățământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma/diplomele de licență sau de absolvire, pe diploma/diplomele de absolvire a ciclului II de studii universitare de masterat, pe diploma/certificatul de absolvire a unor programe de conversie profesională pentru dobândirea unei noi specializări și/sau ocuparea de noi funcții didactice sau pe diploma/diplomele/certificatul/certificatele de absolvire a unor cursuri postuniversitare, cu durata de cel puțin un an și jumătate, aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului – studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, studii postuniversitare de masterat în profilul postului ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obținerea de competente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă sau ore conform actului de numire/transfer/repartizare pe post/catedră. Diplomele de doctor și certificatele de absolvire a cursurilor de perfecționare postuniversitare nu se iau în considerare la stabilirea normei didactice.

(2) În baza prevederilor art. 244 alin. (5) lit. d) din Legea nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, la ocuparea posturilor didactice/catedrelor, precum și la constituirea normei didactice de predare-învățare-evaluare, pentru absolvenții învățământului superior se iau în considerare și:

a) programele de conversie care asigură dobândirea de noi competente pentru noi specializări și/sau ocuparea de noi funcții didactice altele decât cele ocupate în baza formării inițiale;

b) studiile universitare de masterat, care au minimum 90 de credite transferabile, în profilul postului, finalizate cu diplomă obținută ulterior finalizării cu diplomă a studiilor universitare de lungă durată;

c) studiile universitare de masterat, care au minimum 90 de credite transferabile, în profilul postului, finalizate cu diplomă obținută ulterior finalizării cu diplomă a studiilor universitare de licență și masterat necesare pentru ocuparea de posturi didactice/catedre de nivel liceal/posdiceal.

(3) Prin excepție, dacă norma didactică de predare-învățare-evaluare a cadrelor didactice titulare și a celor angajate cu contract individual pe perioadă determinată din învățământul gimnazial nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1) și (2) și art. 262 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, aceasta poate fi constituită din 2/3 din ore de la specializarea sau specializările de bază și completată cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite la art. 263 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, ori prin adăugarea de ore conform prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. În învățământul gimnazial din mediul rural, norma didactică de predare-învățare-evaluare a cadrelor didactice titulare și a celor angajate cu contract individual pe perioadă determinată se poate constitui din 1/2 din ore de la specialitatea sau specialitățile de bază și completată cu 1/2 din ore de la disciplinele stabilite la art. 263 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, ori prin adăugare de ore conform prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Activitatea și norma didactică pentru personalul didactic din centre, cabinete școlare și interșcolare de asistență psihopedagogică, precum și din centre logopedice se constituie conform Regulamentului privind organizarea și funcționarea centrelor județene/al municipiului București de resurse și asistență educațională, aprobat prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.555/2011. Profesorii consilieri din cabinetele școlare/interșcolare de asistență psihopedagogică efectuează 4 ore de predare în specialitate sau ore în cadrul curriculumului la decizia școlii din ariile curriculare om și societate, consiliere și orientare, în acord cu planul-cadru, cu respectarea normei săptămânale de 40 de ore.

(5) Activitatea și norma didactică pentru personalul didactic din Casa Corpului Didactic sunt reglementate de Regulamentul de organizare și funcționare a caselor corpului didactic, aprobat prin ordin al ministrului, educației, cercetării, tineretului și sportului.

(6) Norma didactică de predare-învățare-evaluare a personalului didactic din cluburile sportive școlare: profesor, antrenor, profesor-antrenor este de 18 ore pe săptămână și se constituie conform Regulamentului privind organizarea și funcționarea unităților de învățământ cu program sportiv suplimentar, aprobat prin ordin al ministrului, educației, cercetării, tineretului și sportului.

(7) Pe posturile didactice/catedrele din palatele și cluburile copiilor și elevilor/Palatul Național al Copiilor se încadrează: învățători, antrenori, maiștri-instructori, institutori și profesori cu specializări în profilul postului. Norma didactică de predare-învățare-evaluare a personalului didactic din palatele și cluburile copiilor și elevilor/Palatul Național al Copiilor se stabilește în funcție de nivelul studiilor, după cum urmează:

a) 24 de ore pe săptămână pentru absolvenții studiilor medii, postliceale sau școlilor de maiștri cu diplomă de absolvire în profilul postului, cu salarizarea corespunzătoare nivelului de studii medii/postliceale, învățător, maistru-instructor, antrenor;

b) 24 de ore pe săptămână pentru învățători și maiștri-instructori, absolvenți ai studiilor medii, postliceale sau școlilor de maiștri cu diplomă de absolvire în profilul postului și cu diplomă de absolvire sau de licență ai învățământului superior într-un alt domeniu, cu salarizarea corespunzătoare nivelului de studii de institutor cu studii superioare de lungă sau scurtă durată;

c) 18 ore pe săptămână pentru absolvenții colegiilor universitare de institutori cu diplomă de absolvire în profilul postului, cu salarizarea corespunzătoare de nivelului de studii de institutor cu studii superioare de scurtă durată;

d) 18 ore pe săptămână pentru absolvenții colegiilor universitare de antrenori cu diplomă de absolvire în profilul postului, încadrați în funcția didactică de antrenor și salarizarea corespunzătoare funcției;

e) 18 ore pe săptămână pentru absolvenții învățământului superior cu diplomă de absolvire sau de licență în profilul postului, cu salarizarea corespunzătoare nivelului de studii profesor cu studii superioare de scurtă durată sau studii superioare de lungă durată.

(8) Schimbarea profilului unui post pentru care există autorizare/acreditare din cluburile sportive școlare, precum și din palatele și cluburile copiilor și elevilor/Palatul Național al Copiilor, se realizează de către consiliul de administrație al unității de învățământ, conform art. 93 din Legea educației nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare. Înființarea de noi profiluri se realizează numai cu acordul conducerii inspectoratului școlar județean/al municipiului București, respectiv cu acordul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului pentru Palatul Național al Copiilor, de regulă în perioada întocmirii proiectului planului de școlarizare.

(9) Pentru profesorii documentariști, activitatea și norma didactică se stabilesc potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare, aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.

(10) Norma didactică a personalului didactic din serviciile specializate aflate în subordinea direcțiilor județene de asistență socială și protecția copilului, transferat conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 108/1998, este de 25 de ore pe săptămână, în raport cu care se stabilesc drepturile salariale. Personalul didactic din serviciile specializate aflate în subordinea direcțiilor județene de asistență socială și protecția copilului, transferat conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 108/1998, beneficiază de toate drepturile personalului didactic prevăzute în Legea nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare”.

Titularul și obiectul sesizării

Prin Încheierea de ședință din 7 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.849/90/2015, Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la modul de interpretare și aplicare a „dispozițiilor art. 262 alin. (1) lit. a) și alin. (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) și alin. (7) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și a dispozițiilor art. 8, art. 12 alin. (4) și alin. (5) din Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.560/2011, cu modificările și completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 6.239/2012, cu modificările și completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educației naționale nr. 5.451/2013, cu modificările și completările ulterioare, și art. 8 din Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.895/2014, cu modificările ulterioare, respectiv dacă, din interpretarea acestor articole, rezultă că orele de educație fizică efectuate de învățători sau de profesori pentru învățământul primar se cuprind în norma didactică a acestora sau se plătesc separat, cu ora”.

Înalta Curte de Casație și Justiție

22. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată”.

23. Din cuprinsul prevederilor legale enunțate anterior se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ; în doctrină, ele au fost identificate după cum urmează: existența unei cauze aflate în curs de judecată; instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

24. Procedând la analiza asupra admisibilității sesizării, se constată că primele trei condiții sunt îndeplinite, întrucât Curtea de Apel Pitești este legal învestită cu soluționarea unor cereri de apel, litigiile având natura juridică a unor conflicte de muncă, ceea ce conferă competență exclusivă, în primă instanță, tribunalului, conform art. 208 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar hotărârile pronunțate de tribunal sunt supuse numai apelului conform art. 214 din Legea nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Instanța supremă a fost sesizată de un complet din cadrul Curții de Apel Pitești, învestit cu soluționarea cauzelor în ultimă instanță potrivit dispozițiilor art. 208 raportat la art. 214 din Legea nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 96 pct. 2 și art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

25. Condiția de admisibilitate referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei pendinte în care se ridică este îndeplinită, deoarece, prin raportare la obiectul cauzei, soluția pe fond depinde de interpretarea dispozițiilor art. 262 alin. (1) lit. a) și alin. (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) și alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și a dispozițiilor art. 8, art. 12 alin. (4) și alin. (5) din Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.560/2011, cu modificările și completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 6.239/2012, cu modificările și completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educației naționale nr. 5.451/2013, cu modificările și completările ulterioare, și art. 8 din Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.895/2014, cu modificările ulterioare, respectiv dacă, din interpretarea acestor articole, rezultă că orele de educație fizică efectuate de învățători sau de profesori pentru învățământul primar se cuprind în norma didactică a acestora sau se plătesc separat, cu ora.

26. De asemenea, este îndeplinită și cerința noutății chestiunii de drept supuse interpretării care, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, reprezintă o condiție distinctă de admisibilitate. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată.

27. Examenul jurisprudențial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudență în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei practici neunitare, iar analiza punctelor de vedere oferă indicii referitoare la posibilitatea apariției unei practici neunitare din această perspectivă. Așa fiind, condiția noutății se verifică, devenind actuală cerința interpretării și aplicării normei de drept respective.

28. Textul art. 519 din Codul de procedură civilă mai prevede condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra problemei de drept ce face obiectul sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile sau ca această problemă să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. În legătură cu chestiunea de drept adusă în dezbatere se reține că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a dezlegat în mod generic, cu efecte erga omnes, problema care constituie obiect al sesizării.

29. Prin urmare, se constată că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate privind declanșarea procedurii hotărârii prealabile.

30. Pe fondul cauzei, examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii raportori, punctul de vedere formulat de către Sindicatul Personalului din Învățământul Preuniversitar V., precum și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, s-au reținut următoarele:

31. Dispozițiile art. 247 lit. c) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, stabilesc următoarele funcții didactice pentru învățământul primar: învățător/învățătoare, institutor/institutoare, profesor pentru învățământul primar, care se normează câte un post pentru fiecare clasă de elevi.

32. Art. 262 alin. (1) lit. a) și alin. (3) lit. b) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, prevede că activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, și cuprinde: „a) activități didactice de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învățământ. (…)

(3) Norma didactică de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și de evaluare curentă a preșcolarilor și a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activităților prevăzute la alin. (1) lit. a) și se stabilește după cum urmează: (…) b) un post de învățător/învățătoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru învățământul primar pentru fiecare clasă din învățământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate”.