Decizia ÎCCJ (Complet DCD/P) nr. 16/2019 (M. Of. nr. 402/22.05.2019): Art. 226 („Titlul executoriu şi condiţiile pentru începerea executării silite”) din Codul de procedură fiscală

23 mai 2019
Vizualizari: 1424
Decizia ÎCCJComplet ÎCCJActe normativeArticole

Sumar

Decizia ÎCCJ  nr. 16/2019

Complet DCD/CLegea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscalăArt. 226 alin. (3) raportat la art. 226 alin. (1), art. 226 alin. (10) raportat la art. 227 alin. (8)

– În interpretarea art. 226 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, raportat la art. 226 alin. (1) din Cod, o hotărâre judecătorească în materie civilă, referitoare la restituirea despăgubirilor acordate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, pronunțată în favoarea unei instituții publice finanțate de la bugetul de stat, precum ANRP, este asimilată, în vederea executării, unui titlu executoriu referitor la creanțe bugetare rezultate din raporturi juridice contractual

– În interpretarea art. 226 alin. (10) din Codul de procedură fiscală, raportat la art. 227 alin. (8) din Cod, în cadrul executării silite a creanțelor datorate unor instituții publice finanțate de la bugetul de stat, prevăzute de hotărâri judecătorești care nu cuprind obligații de plată a unor dobânzi și penalități de întârziere, organele fiscale nu pot calcula și stabili din oficiu, prin titluri executorii fiscale (în lipsa unor dispoziții ale titlului executoriu trimis spre executare), obligații fiscale accesorii, precum dobânzi și penalități de întârziere

 
În M. Of. nr. 402 din 22 mai 2019, s-a publicat Decizia ÎCCJ nr. 16/2019 privind dezbaterea unei chestiuni de drept referitoare la interpretarea art. 226 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, prin raportare la alin. (1) al aceluiași articol, precum și la interpretarea art. 226 alin. (10) din Codul de procedură fiscală, prin raportare la art. 227 alin. (8) din același cod.

Astfel, Înalta Curte a stabilit că în interpretarea art. 226 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, prin raportare la alin. (1) al aceluiași articol, o hotărâre judecătorească în materie civilă, referitoare la restituirea despăgubirilor acordate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, pronunțată în favoarea unei instituții publice finanțate de la bugetul de stat, precum ANRP, este asimilată, în vederea executării, unui titlu executoriu referitor la creanțe bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale.

 

Obiectul dezlegării chestiunii de drept

 

Art. 226 („Titlul executoriu și condițiile pentru începerea executării silite”) alin. (1), alin. (3) și alin. (10) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

(1) Executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare silită competent potrivit art. 30.

(…)

(3) Executarea silită a creanțelor bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale se efectuează în baza hotărârii judecătorești sau a altui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

(…)

(10) Instituțiile publice finanțate total sau parțial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și bugetul asigurărilor pentru șomaj, după caz, care nu au organe de executare silită proprii, transmit titlurile executorii privind venituri ale bugetului general consolidat, spre executare silită, organelor fiscale din subordinea A.N.A.F. Sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat.”.

Art. 227 („Reguli privind executarea silită”) alin. (8) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

„(8) În cazul în care prin titlul executoriu sunt prevăzute, după caz, creanțe fiscale accesorii sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele se calculează de către organul de executare silită și se consemnează într-un proces-verbal care constituie titlu executoriu, care se comunică debitorului”.

 

 Jurisprudența instanțelor naționale 

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

– Decizia ÎCCJ nr. 66/2017;

– Decizia nr. 2.461/2018 – Curtea de Apel Craiova;

– Secția civilă – sentințele nr. 3.485 din 23.04.2018 și nr. 7.434 din 15.11.2018 – Judecătoria Focșani;

– Decizia nr. 952 din 23.08.2018 – Tribunalul Bacău;

– Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal – Decizia nr. 236 din 16.03.2018 – Tribunalul Botoșani;

– Secția de contencios administrativ și fiscal – Decizia nr. 1.256 din 29.05.2018 – Curtea de Apel Galați;

– Secția civilă – sentințele nr. 3.485 din 23.04.2018 și nr. 7.434 din 15.11.2018 – Judecătoria Focșani.

 

 Jurisprudența Curții Constituționale

Instanța de contencios constituțional, pronunțându-se asupra constituționalității dispozițiilor art. 142 alin. (6) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care au fost preluate în art. 227 alin. (8) din Legea nr. 207/2015, a statuat că acestea sunt conforme Legii fundamentale, reținând următoarele, în Decizia nr. 150/2011:

„Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ceea ce privește art. 142 alin. (6) din Codul de procedură fiscală, textul se referă la o operațiune strict contabilă, și anume calcularea de către organul de executare a cuantumului exact al dobânzilor, penalităților, majorărilor etc., luând în considerare nivelul prevăzut în titlul executoriu și întinderea în timp a acestor accesorii. Așadar, organul de executare nu stabilește noi impozite și taxe sau accesorii, ci doar le actualizează potrivit titlului executoriu existent. De altfel, Codul de procedură fiscală, la capitolul II cu denumirea «Stingerea creanțelor fiscale prin plată, compensare și restituire», instituie și reglementează procedura de stingere, compensare și restituire a creanțelor statului sau unităților administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora ce reprezintă impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului, nefiind necesară în acest caz o hotărâre judecătorească.”

 

Raportul asupra chestiunii de drept

Se apreciază că sunt întrunite condițiile pentru declanșarea mecanismului privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, pe fondul problemelor de drept supuse dezbaterii fiind propusă următoarea soluție:

 în interpretarea art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015, prin raportare la alin. (1) al aceluiași articol, o hotărâre judecătorească în materie civilă, referitoare la restituirea despăgubirilor acordate în baza Legii nr. 10/2001, pronunțată în favoarea unei instituții publice finanțate de la bugetul de stat, precum Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, este asimilată, în vederea executării, unui titlu executoriu referitor la creanțe bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale;

 în interpretarea art. 226 alin. (10) din Legea nr. 207/2015, prin raportare la art. 227 alin. (8) din aceeași lege, în cadrul executării silite a creanțelor datorate unor instituții publice finanțate de la bugetul de stat, prevăzute de hotărâri judecătorești care nu cuprind obligații de plată a unor dobânzi și penalități de întârziere, organele fiscale nu pot calcula și stabili din oficiu, prin titluri executorii fiscale (în lipsa unor dispoziții ale titlului executoriu trimis spre executare), obligații fiscale accesorii, precum dobânzi și penalități de întârziere.

 

Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 16/2019

 

Prin Decizia nr. 16/2019, publicată în M. Of. nr. 402 din 22 mai 2019, ÎCCJ (Complet DCD/C) a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, a stabilit că: „în interpretarea art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la alin. (1) al aceluiași articol, o hotărâre judecătorească în materie civilă, referitoare la restituirea despăgubirilor acordate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pronunțată în favoarea unei instituții publice finanțate de la bugetul de stat, precum Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, este asimilată, în vederea executării, unui titlu executoriu referitor la creanțe bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale”.

În interpretarea art. 226 alin. (10) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la art. 227 alin. (8) din același cod, în cadrul executării silite a creanțelor datorate unor instituții publice finanțate de la bugetul de stat, prevăzute de hotărâri judecătorești care nu cuprind obligații de plată a unor dobânzi și penalități de întârziere, organele fiscale nu pot calcula și stabili din oficiu, prin titluri executorii fiscale (în lipsa unor dispoziții ale titlului executoriu trimis spre executare), obligații fiscale accesorii, precum dobânzi și penalități de întârziere”.

 

Decizia ÎCCJ (Complet DCD/P) nr. 16/2019 (M. Of. nr. 402/22.05.2019): Art. 226 („Titlul executoriu și condițiile pentru începerea executării silite”) din Codul de procedură fiscală was last modified: mai 23rd, 2019 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.