Decizia ÎCCJ (Complet DCD) nr. 80/2022 (M. Of. nr. 54/19.01.2023): Art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar

19 ian. 2023
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 101

Decizia ÎCCJ

Complet ÎCCJAct normativSumar
Decizia ÎCCJ nr. 80/2022

 

(M. Of. nr. 54 din 19 ianuarie  2023)

Complet DCD/CArt. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar

Dispoziția de trimitere din cuprinsul textului la prevederile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, vizează toate condițiile legale pentru instituirea pensiei de urmaș, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de determinare a cuantumului acesteia – procentual din punctajul mediu anual realizat de susținător, aferent pensiei prevăzute la alin. (1) al art. 89 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.

 

 

Esti avocat, magistrat, notar, executor judecatoresc, practician in insolventa sau consilier juridic? Atunci ai nevoie de pachetul Alpha Bank dedicat profesionistilor

În M. Of. nr. 54 din 19 ianuarie  2023 s-a publicat Decizia ÎCCJ nr. 80/2022 referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile privind interpretarea art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Astfel, Înalta Curte a statuat că dispoziția de trimitere din cuprinsul textului la prevederile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, vizează toate condițiile legale pentru instituirea pensiei de urmaș, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de determinare a cuantumului acesteia – procentual din punctajul mediu anual realizat de susținător, aferent pensiei prevăzute la alin. (1) al art. 89 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.

 

Obiectul dezlegării chestiunii de drept

Dispozițiile legale supuse interpretării Înaltei Curți de Casație și Justiție

1. Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar:

Art. 73^1

(13) Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor ai funcționarului public parlamentar, în condițiile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare.

 

2. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice:

Art. 83

Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Art. 84

Copiii au dreptul la pensie de urmaș:

a) până la vârsta de 16 ani;

b) dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani;

c) pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta sa ivit în perioada în care se aflau în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) sau b).

Art. 85

(1) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani.

(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Art. 86

(1) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an.

(2) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă nu realizează venituri lunare din activități dependente aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II, ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 87

Soțul supraviețuitor care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 85 și la art. 86 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare din activități dependente aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II, sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 88

Soțul supraviețuitor care are în îngrijire, la data decesului susținătorului, unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaș până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare din activități dependente aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II, sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 89

(1) Pensia de urmaș se stabilește, după caz, din:

a) pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat;

b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă.

(2) Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din punctajul mediu anual realizat de susținător, aferent pensiei prevăzute la alin. (1), în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel:

a) 50% – pentru un singur urmaș;

b) 75% – pentru 2 urmași;

c) 100% – pentru 3 sau mai mulți urmași.

Art. 90

Cuantumul pensiei de urmaș, în cazul orfanilor de ambii părinți, se stabilește prin însumarea drepturilor de pensie de urmaș, calculate după fiecare părinte.

Art. 91

În cazul modificării numărului de urmași, pensia se recalculează în conformitate cu dispozițiile art. 89 alin. (2).

Art. 92

Copiii și soțul supraviețuitor care au dreptul la o pensie proprie și îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după susținătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

 

 

Decizia ÎCCJ (Complet DCD) nr. 80/2022

Prin Decizia nr. 80/2022, ÎCCJ (Complet DCD) a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale prin care s-a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept și, în consecință, a stabilt că, în interpretarea art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, dispoziția de trimitere din cuprinsul textului la prevederile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, vizează toate condițiile legale pentru instituirea pensiei de urmaș, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de determinare a cuantumului acesteia – procentual din punctajul mediu anual realizat de susținător, aferent pensiei prevăzute la alin. (1) al art. 89 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Decizia ÎCCJ (Complet DCD) nr. 80/2022 (M. Of. nr. 54/19.01.2023): Art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar was last modified: ianuarie 19th, 2023 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.