Considerații privind protecția investitorilor pe piața de capital din România

 

---

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!

---

---

 

2.2. Noi emisiuni și transferul proprietății acțiunilor

Finanțarea societăților pe acțiuni se realizează de regulă prin emisiunea de noi acțiuni. O nouă emisiune, în conformitate cu reglementările ASF, trebuie fundamentată de către Consiliul de Administrație astfel încât acționarii existenți, pe de-o parte, precum și potențialii investitori să cunoască politica de dezvoltare a companiei și modalitatea de utilizare a capitalului aportat. Majorarea capitalului social cu aport în numerar se realizează prin emiterea de acțiuni noi ce sunt oferite spre subscriere:

a) deținătorilor de drepturi de preferință aparținând acționarilor existenți la data de înregistrare care nu și le-au înstrăinat în perioada de tranzacționare a acestora, dacă este cazul sau dobândite în perioada de tranzacționare a acestora; ulterior perioadei de exercitare a drepturilor de preferință, depozitarul central va emite drepturi de alocare, într-un număr egal cu numărul maxim de acțiuni subscrise în exercitarea dreptului de preferință sau cu numărul maxim de acțiuni ce urmează a fi emise în cadrul majorării de capital prin aport de numerar, în cazul în care se procedează la o nouă etapă de subscriere datorată unor acțiuni rămase nesubscrise^[18];

b) publicului investitor, în condițiile în care acțiunile noi nu au fost subscrise în totalitate în decursul perioadei de exercitare a dreptului de referința, dacă emitentul nu decide în AGEA anularea acestora.

Dreptul de preferință și dreptul de alocare fac parte din categoria drepturilor personale patrimoniale, în vreme ce însă primul aparține acționarilor înregistrați în registrul acționarilor la data stabilită de A.G.E.A., pentru identificarea acționarilor care se bucură de drepturile derivate din hotărârea acționarilor, cel de-al doilea aparține titularului acestui drept la data înregistrării efective a majorării capitalului social. Dreptul de preferință își încetează existența la finalizarea perioadei pentru care a fost acordat acționarilor îndreptățiți. Drepturile de alocare, în schimb, își încetează existența la momentul înregistrării, de către depozitarul central, a acțiunilor nou emise, în numele și contul deținătorilor acestor drepturi^[19].

Dreptul de preferință la emisiunea de noi acțiuni asigură conservarea procentului de deținere al vechilor acționari, în raport cu acționarii nou intrați în societate. Acesta dă dreptul acționarilor existenți de a subscrie primii la noua emisiune, proporțional cu numărul de acțiuni deținute în societate^[20]. Termenul pentru exercitarea dreptului de preferință este de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii de majorare a capitalului social, luată în adunarea generală extraordinară a acționarilor.

Considerând că majorarea capitalului social, prin emisiune de noi acțiuni reprezintă una dintre modalitățile de finanțare ale companiilor admise la tranzacționare pe o piață reglementată, atât prevederile din Legea nr. 31/1990, cât și cele din Legea nr. 24/2017, precum și Regulamentul ASF nr. 5/2018 stabilesc obligații ale Consiliului de Administrație, Directorat sau Societatea de Administrare a Investițiilor^[21] în privința convocării AGEA astfel încât acționarii minoritari să fie informați în privința aspectelor care însoțesc o nouă emisiune de acțiuni.

Arătăm motivele reținute de instanță^[22], care stau la baza anulării unei hotărâri AGEA prin care se stabilește majorarea capitalului social a unei societăți listate pe piața de capital. Invocăm anularea hotărârii AGEA a pârâtei I. S.A., societate listată la BVB, în cazul căreia AGEA decide majorarea capitalului social cu suma de 10.004.480, reprezentând o creștere cu aproximativ 50% a capitalului social inițial. Motivele care stau la baza anulării hotărârii AGEA privind majorarea capitalului social sunt printre altele încălcarea dispozițiilor art. 129, alin. (7) din Legea nr. 31/1990, care prevede că nu pot fi adoptate hotărâri asupra unor puncte de pe ordinea de zi care nu au fost publicate în conformitate cu dispozițiile art. 117, cu excepția cazului în care toți acționarii au fost prezenți sau reprezentați în cadrul AGEA. În egală măsură, convocatorul nu prezintă în mod explicit modificările ce urmează a fi aduse actului constitutiv, pentru o operațiune cu impact major în viața socială, fiind astfel încălcate prevederile art. 117, alin. (7) din Legea nr. 31/1990, prevederile art. 224 din Legea nr. 297/2004, privind piața de capital și dispozițiile Regulamentului CNVM nr. 6/2009. Hotărârea instanței se bazează de asemenea pe inexistența unei fundamentări logice și pertinente din partea consiliului de administrație prin care să se explice necesitatea adoptării unei astfel de hotărâri pentru interesul general al societății, oportunitatea operațiunii^[23], nefiind prezentate acționarilor informațiile necesare adoptării hotărârii, dar și detaliile privind modalitatea de exercitare a dreptului de preferință.

În același cadru al emisiunii de noi acțiuni, din motive justificate, dreptul de preferință poate fi limitat sau ridicat. Cu toate că aparent, ridicarea dreptului de preferință generează efecte negative pentru acționarii minoritari, această decizie poate, în anumite ipoteze, fi benefică societății, și în cele din urmă și acționarilor minoritari. Ne putem gândi la situația în care o oportunitate punctuală de afaceri, nu suportă amânare, prin potențialele pierderi/nerealizări înregistrate la nivelul societății. De asemenea, ne putem gândi la situația unei conversii a datoriilor în acțiuni, cu scopul de a redresa sau de a reechilibra raportul dintre capitaluri proprii și datorii. Nu în ultimul rând, ridicarea dreptului de preferință ar putea avea ca scop aducerea unui nou acționar în societate, pentru a putea beneficia de o capacitate de finanțare suplimentară sau de o anumită expertiză a acestuia. În oricare ipoteză însă, această decizie impune o motivare din partea Consiliului de Administrație, Directoratului sau a Societății de Administrare a Investițiilor.

Mai mult decât atât, în cazul companiilor listate la bursă, ridicarea dreptului de preferință de a subscrie la noua emisiune trebuie decisă printr-o hotărâre a adunării extraordinare a acționarilor, luată de acționarii care reprezintă cel puțin 85% din capitalul social subscris, respectiv 75% din drepturile de vot.

2.3. Exercitarea controlului în societățile listate

Acționarii minoritari dețin mai multe pârghii legale prin intermediul cărora pot cunoaște activitatea societăților din care fac parte și pot acționa împotriva unor practici abuzive ale acționarilor majoritari, care contravin interesului social. Participarea la adunările generale ale acționarilor, votul exprimat de către acționarii minoritari, dar și întrebările adresate Consiliului de Administrație, Directoratului sau Societății de administrare a investițiilor, după caz, reprezintă mijloace prin care acționarii minoritari pot interveni în viața societății.

Adunările generale ale acționarilor reprezintă cadrul prin care acționarii participă activ la deciziile societății, bucurându-se totodată de dreptul de a primi rapoarte de specialitate, materiale, note informative corecte, referitoare la perioada de raportare. Acționarii au dreptul de a numi sau revoca Consiliul de Administrație, Consiliul de supraveghere sau Societatea de administrare a investițiilor, după caz, prin vot secret.

Fiecare acționar are dreptul să adreseze întrebări privind punctele de pe ordinea de zi a adunării generale. Dreptul de a adresa întrebări și obligația de a răspunde existentă în sarcina Consiliului de Administrație, al Directoratului sau S.A.I., după caz, pot fi condiționate de măsurile pe care societățile le pot lua pentru a asigura buna desfășurare și pregătire a adunărilor generale, precum și protejarea confidențialității și a intereselor comerciale ale societăților. Societățile pot formula un răspuns general pentru întrebările cu același conținut. Se consideră că un răspuns este dat dacă informația pertinentă este disponibilă pe pagina de internet a societății, în format întrebare‑răspuns.

În ceea ce privește jurisprudența, reținem sentința civilă^[24], în care este admisă acțiunea în anulare a hotărârii AGEA, promovată de reclamanta S. M. împotriva societății C. S.A., societate listată pe piața de capital din România. Astfel, instanța admite anularea pct. 4 din hotărârea AGEA, prin care s-a aprobat premierea președintelui Consiliului de Administrație, cu suma de 36.000 Euro + TVA, deși acest element distinct adoptat în cadrul AGEA nu a figurat explicit pe ordinea de zi publicată. Instanța a reținut totodată îngrădirea acționarilor de a adresa întrebări referitoare la punctele de pe ordinea de zi, situație care contravine art. 13, alin. (1) din Regulamentul CNVM nr. 6/2009, care prevede că „fiecare acționar are dreptul să adreseze întrebări privind punctele de pe ordinea de zi a Adunării Generale. Societatea comercială are obligația de a răspunde la întrebările adresate de acționari”. În motivarea hotărârii, instanța arată că pe ordinea de zi publicată nu a figurat premierea președintelui consiliului de administrație.

2.4. Accesul la informații

Companiile admise la tranzacționare pe o piață reglementată au obligativitatea de a întocmi și pune la dispoziția publicului, rapoarte trimestriale, semestriale și anuale^[25], asigurând un flux corespunzător al informațiilor necesare acționarilor existenți, cât și potențialilor investitori pentru a-și fundamenta deciziile investiționale. Aceste rapoarte financiare obligatorii se regăsesc pe site‑ul bursei și pe site-ul emitentului. Raportarea continuă, sub forma comunicatelor/rapoartelor curente, cuprinde: informații privind activitatea desfășurată (realizări/nerealizări), modificări semnificative în structura financiară a societății, precum și informații privind performanța sau perspectivele de dezvoltare ale afacerii. Raportarea periodică cuprinde cele mai importante evenimente din viața societății, precum: publicarea rapoartelor anuale, semestriale și trimestriale, data adunării generale a acționarilor, respectiv datele întâlnirilor cu investitorii, analiștii sau intermediarii financiari. Informațiile privind procesele în instanță ale unei companii pot fi obținute de pe site-urile instanțelor.

În afara celor menționate, orice acționar, independent de numărul acțiunilor deținute, are dreptul să obțină informații generale prin adresarea către management de întrebări scrise privind activitățile companiei înaintea unei adunări generale, astfel încât să fie primite răspunsuri în cadrul adunărilor generale. Întrebările pot face referire inclusiv la aspecte care nu se regăsesc în convocator și pot privi operațiuni din trecut ale companiei, precum și operațiuni ce urmează să aibă loc în viitor, exceptând operațiunile care cad sub incidența secretului de afaceri, respectiv a celor care reprezintă informații privilegiate. Orice acționar are dreptul să fie informat în legătură cu convocarea adunărilor generale. Înaintea adunărilor generale, consiliul de administrație trebuie să pună la dispoziția acționarilor următoarele documente: situațiile financiare anuale, raportul anual al consiliului de administrație, precum și propunerea de distribuire a dividendelor. La cerere, acționarilor le vor fi emise copii ale acestor documente.

Este interzis auditorilor financiari ai unei companii să comunice în mod direct acționarilor date privind operațiunile companiei, parvenite pe parcursul exercitării mandatului. Raportul integral al auditorului financiar este parte componentă a raportului financiar anual^[26], respectiv a raportului financiar semestrial^[27]. Totodată, auditorul financiar întocmește rapoarte suplimentare, referitoare la operațiunile reclamate de acționarii reprezentând cel puțin 5% din totalul drepturilor de vot și funrnizează servicii suplimentare în condițiile respectării principiului independenței.^[28]

Companiile admise la tranzacționare pe piața de capital din România trebuie să publice informațiile și rapoartele financiare (trimestriale, semestriale și anuale) în limba engleză pe site‑ul ASF. Emitentul trebuie să publice totodată informații privind alocarea și plata dividendelor, precum și emiterea de noi acțiuni, incluzând informații cu privire la alocarea, subscrierea, respectiv conversia instrumentelor financiare emise.

O companie admisă la tranzacționare este obligată să emită convocatorul adunării generale într-o modalitate care asigură accesul rapid și nediscriminatoriu al acționarilor, în limba română și engleză. Legea nr. 31/1990 prevede în art. 117², punerea la dispoziția acționarilor, la sediul societății, a situațiilor financiare anuale, a raportului anual al Consiliului de Administrație, respectiv raportul directoratului și cel al Consiliului de Supraveghere, precum și propunerea de distribuire a dividendelor, de la data convocării adunării generale. Prin raportare la textul de lege menționat, Legea nr. 24/2017^[29] reglementează punerea la dispoziția acționarilor a documentelor privind problemele înscrise pe ordinea de zi, respectiv a celorlalte documente menționate în Legea nr. 31/1990, cu cel puțin 30 de zile înainte de data adunării generale a acționarilor, pe website-ul propriu al companiei. Reținem de asemenea dispozițiile art. 184 din Legea nr. 31/1990, conform căruia raportul auditorului financiar rămâne depus la sediul societății, pentru o perioadă de 15 zile care precedă întrunirea adunării generale a acționarilor, pentru a putea fi consultat de aceștia. Companiile trebuie de asemenea să pună la dispoziția acționarilor pe site-ul web, cu 30 zile înainte de data adunării generale a acționarilor, în limba română și engleză, o serie de informații^[30] prevăzute de Regulamentul nr. 5/2018 al ASF.

Prin raportare la informațiile considerate obligatorii a fi comunicate acționarilor cu 30 de zile înainte de data adunării generale a acționarilor, precum și la nerealizarea unei adunări generale extraordinare a acționarilor, reținem un caz recent privind încălcarea dreptului la informare al acționarilor. Astfel, prin sentința nr. 212/2020 din 10 martie 2020 a Tribunalului Prahova^[31], a fost admisă acțiunea în anulare formulată de către S.B.C. împotriva societății A S.A., admisă la tranzacționare pe piața AeRO, care a adoptat următoarea hotărâre: aprobarea, cu unanimitate de voturi, a bunurilor mobile și imobile necesare garantării creditelor angajate de A. S.A. Ploiești, a căror valoare depășește 20% din valoarea activelor imobilizate.

Reclamanta invocă următoarele clauze de nulitate a hotărârii AGA: în conformitate cu prevederile art. 90 din Legea nr. 24/2017, privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, aplicabile și pârâtei, actele de dobândire, înstrăinare, schimb, sau de constituire în garanție a unor active din categoria activelor imobilizate, ale emitentului, a căror valoare depășește individual sau cumulat pe durata unui exercițiu financiar 20% din totalul activelor imobilizate, mai puțin creanțele, sunt încheiate de administratorii emitentului numai după aprobarea prealabilă de către adunarea generală extraordinară a acționarilor. Totodată, dreptul la informare al acționarilor cu privire la rezoluțiile adoptate prin hotărârea AGA a fost încălcat prin nepunerea la dispoziția acționarilor a materialelor informative referitoare la rezoluțiile adoptate. În continuare, sunt invocate prevederile art. 92, alin. (22), din Legea nr. 24/2017, potrivit cărora în ceea ce privește convocarea adunării generale a acționarilor, aceasta se realizează cu cel puțin 30 zile înainte, prin punerea la dispoziție a acționarilor a documentelor sau informațiilor vizând problemele înscrise pe ordinea de zi, inclusiv prin website-ul propriu. Regulamentul ASF nr. 5/2018, în art. 188, alin. (4), întărește rațiunea pentru care legiuitorul a reglementat în sarcina societății comerciale obligația de a asigura acționarilor o informare completă și corectă asupra problemelor propuse pe ordinea de zi.

---