Conflict negativ de competență în materia validării dreptului de preempțiune asupra terenurilor agricole extravilane. Distincție între acțiunile reale și cele personale în stabilirea competenței teritoriale

• art. 117
• NCC: art. 551
• NCPC: art. 116
• NCPC: art. 130 alin. (2)
• NCPC: art. 131
• NCPC: art. 132 alin. (3)
• NCPC: art. 133 pct. 2
• NCPC: art. 135 alin. (1)

Prin cererea înregistrată la data de 27 aprilie 2022 pe rolul Judecătoriei Giurgiu, sub nr. x/2022, reclamanta Rulouri de Gazon S.R.L., în contradictoriu cu pârâții A., B., Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea comunicărilor efectuate de pârâta A. privind acceptarea Ofertelor de vânzare înregistrate la Primăria Comunei Dumești publicate de pârâtul B., în calitate de vânzător, precum și a tuturor și oricăror acte subsecvente și/sau anterioare, precum avizele finale emise de Direcția pentru Agricultură Județeană Iași; constatarea decăderii pârâților B. și A. din dreptul de a mai încheia contractele de vânzare având ca obiect imobilele cuprinse în Ofertele de vânzare înregistrate la Primăria Comunei Dumești sub: nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral- x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral – x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral – x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral – x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești), nr. x/09.03.2021 (teren identificat cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Dumești) publicate de pârâtul B., în calitate de vânzător; constatarea dreptului său de a i se analiza de către Direcția pentru Agricultură Județeană Iași îndeplinirea condițiilor pentru a i se emite de către această instituție avizele finale favorabile, Rulouri de Gazon S.R.L., în vederea încheierii contractului de vânzare în formă autentică de către notarul public sau pronunțării de către instanță a unei hotărâri judecătorești care ține locul contractului de vânzare, în termen de 10 zile calendaristice de la data pronunțării hotărârii definitive, iar în cazul refuzului, hotărârea ce urmează a fi pronunțată să țină loc de avizele finale; obligarea pârâților la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de purtarea prezentului proces, conform art. 453 C. proc. civ.

În drept au fost invocate dispozițiile C. proc. civ., ale Legii nr. 17/2014, ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 17/2014, precum și dispozițiile legale la care s-a făcut referire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1796 din 27 iunie 2024)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea introdusă pe rolul Judecătoriei Giurgiu, reclamanta a solicitat anularea comunicărilor efectuate de pârâta A. privind acceptarea ofertelor de vânzare înregistrate la Primăria Comunei Dumești publicate de pârâtul B., în calitate de vânzător, precum și a tuturor oricăror acte subsecvente și/sau anterioare, precum avizele finale emise de Direcția pentru Agricultură Județeană Iași. De asemenea, a solicitat constatarea decăderii pârâților B. și A. din dreptul de a mai încheia contractele de vânzare având ca obiect imobilele cuprinse în ofertele de vânzare înregistrate la Primăria comunei Dumești situate în extravilanul comunei Dumești, județul Iași, precum și constatarea dreptului său de a i se analiza de către Direcția pentru Agricultură Județeană Iași îndeplinirea condițiilor pentru a i se emite de către această instituție avizele finale favorabile, în vederea încheierii contractului de vânzare în formă autentică de către notarul public sau pronunțării de către instanță a unei hotărâri judecătorești care ține locul contractului de vânzare, în termen de 10 zile calendaristice de la data pronunțării hotărârii definitive, iar în cazul refuzului, hotărârea ce urmează a fi pronunțată să țină loc de avizele finale.

În speță, instanțele în conflict au statuat diferit cu privire la natura acțiunii deduse judecății. Astfel, Judecătoria Giurgiu a apreciat că aceasta este o acțiune privitoare la drepturi reale și, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare, că sunt incidente dispozițiile art. 117 C. proc. civ., respectiv competența aparține instanței în a cărei rază teritorială se află imobilul. Pe de altă parte, Judecătoria Iași a apreciat că acțiunea dedusă judecății este o acțiune personală, caz în care competența este una de ordine privată și nu poate fi invocată de către instanță din oficiu.

Având în vedere obiectul dreptului subiectiv patrimonial, se observă că prezenta cerere dedusă judecății este o cerere personală prin care se încearcă valorificarea unui drept de creanță, astfel că în speță este vorba de o competență teritorială alternativă, reclamanta având posibilitatea de a alege între instanțele deopotrivă competente, conform art. 116 C. proc. civ.

În cauză toate solicitările reclamantei nu vizează drepturi reale imobiliare, pentru a fi incident art. 117 C. proc. civ., drepturile reale fiind definite de art. 551 C. civ. ca fiind „1. dreptul de proprietate; 2. dreptul de superficie; 3. dreptul de uzufruct; 4. dreptul de uz; 5. dreptul de abitație; 6. dreptul de servitute; 7. dreptul de administrare; 8. dreptul de concesiune; 9. dreptul de folosință; 10. drepturile reale de garanție; 11. alte drepturi cărora legea le recunoaște acest caracter”.

Mai mult, competență teritorială alternativă este una de ordine privată și raportat la dispozițiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.

Din interpretarea textului art. 130 alin. (3) C. proc. civ. rezultă că, atât timp cât excepția nu a fost invocată în condițiile stipulate în acest text, soluționarea cauzei rămâne dobândită instanței pe rolul căreia se află înregistrată și aceasta rămâne competentă teritorial a o soluționa, nemaiputându-se dezînvesti, chiar dacă, potrivit legii, cauza ar intra în competența teritorială a altei instanțe.

O astfel de interpretare se impune și în considerarea faptului că, în actuala reglementare, legiuitorul a urmărit o reformare a sistemului excepțiilor de necompetență în scopul declarat de asigurare a celerității soluționării cauzelor.

Mai mult, prin decizia nr. 31/2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, s-a reținut că:

„65. Drept urmare, dacă excepția de necompetență nu a fost invocată în condițiile menționate mai sus, atunci necompetența instanței sesizate se acoperă definitiv, cu consecința pentru instanța sesizată a definitivării competenței de soluționare a cauzei cu care a fost sesizată, în baza dispozițiilor art. 130 alin. (2) sau (3) din C. proc. civ.. (…) 67. În situația în care instanța de judecată inițial necompetentă, devenită însă competentă prin neinvocarea excepției în termenul legal, ar fi, totuși, considerată îndreptățită să își decline competența către instanța pe care o apreciază ca fiind competentă, termenul statuat de lege ar fi superfluu, deoarece declinarea competenței realizată cu nerespectarea dispozițiilor legale ar subzista, atât instanța de trimitere, cât și instanța ierarhic superioară care va pronunța regulatorul de competență fiind ținute de această soluție”.

În privința verificării propriei sale competențe de către instanța investită în urma declinării de competență, Înalta Curte s-a pronunțat în sensul că „68. răspunsul la problema de drept contradictorie existentă în jurisprudența instanțelor naționale vizând posibilitatea instanței căreia i se declină competența de a analiza în ce măsură instanța care și-a declinat competența în favoarea sa a respectat și prevederile legale privind condițiile și termenele de invocare a excepției de necompetență nu poate fi decât acela că trebuie acordată această posibilitate instanței la care se declină competența, deoarece, în caz contrar, prevederile legale care reglementează condițiile și mai ales, termenele de invocare a excepției de necompetență ar fi lipsite de orice eficiență. 69. Nu poate fi primit argumentul exprimat în a doua opinie jurisprudențială în sensul că instanța în fața căreia se ivește conflictul de competență s-ar transforma într-o instanță de control judiciar, deși declinatorul de competență nu este supus niciunei căi de atac, întrucât instanța trebuie să verifice cui îi aparține competența în cauza concretă dedusă judecății. 70. De altfel, legalitatea declinării de competență nu este sustrasă controlului, o atare situație fiind inacceptabilă din perspectiva cerințelor statului de drept. Și aceasta deoarece instanța competentă să soluționeze conflictul negativ de competență verifică modul în care atât normele de competență propriu-zise, cât și normele referitoare la condițiile și termenele de invocare a excepției de necompetență au fost respectate. Faptul că prevederile art. 132 alin. (3) din C. proc. civ. dispun în sensul că hotărârea de declinare a competenței nu este supusă niciunei căi de atac nu poate duce la altă concluzie, deoarece s-a eliminat calea de atac împotriva hotărârii de declinare a competenței cu scopul asigurării celerității procesului civil și având în vedere că declinarea de competență nu are caracter obligatoriu pentru instanța de trimitere, aceasta fiind, la rândul său, îndrituită să își verifice competența și, dacă este cazul, să se desesizeze în favoarea instanței pe care o consideră competentă. 71. Așadar, instanța care primește dosarul își poate invoca din oficiu, în condițiile art. 130 alin. (2) și art. 131 din C. proc. civ., necompetența materială procesuală și poate declina competența în favoarea instanței inițial învestite, pentru considerentul că aceasta a devenit competentă prin neinvocarea în termen a excepției de necompetență. Procedând astfel, aceasta nu se transformă într-o instanță de control judiciar, căci nu are a analiza aspecte privind nelegala compunere, respectarea principiilor dreptului la apărare și al contradictorialității, etc., ci doar întrunirea condițiilor prevăzute expres de regulile de invocare a excepției necompetenței materiale procesuale. 72. Pe de altă parte, instanța care judecă conflictul de competență nu poate ignora faptul că instanța inițial învestită a devenit competentă, prin acoperirea necompetenței sale inițiale, neinvocate în termen, ci va trebui să îi trimită acesteia dosarul, pentru că ea trebuie să determine competența în mod concret, în pricina ce se judecă, iar nu in abstracto, într-o pricină similară”.

Prin urmare, în conformitate cu paragrafele sus evocate, instanța de conflict poate verifica dacă competența a fost câștigată, confirmată, în raport de respectarea sau nerespectarea normelor și termenelor procedurale, de „întrunirea condițiilor prevăzute expres de regulile de invocare a excepției necompetenței” de către prima instanță sesizată.

În cauză se constată că prin întâmpinările formulate, pârâții nu au invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Giurgiu, aceasta fiind invocată din oficiu de către instanță la termenul de judecată din 25 noiembrie 2022.

Or, având în vedere că în prezenta cauză operează o competență de ordine privată, astfel cum s-a expus, precum și faptul că pârâții nu au invocat prin întâmpinări excepția necompetenței teritoriale, instanța Judecătoriei Giurgiu nu putea invoca din oficiu această excepție, întrucât prin lege s-a urmărit ca excepția necompetenței teritoriale relative să fie lăsată doar la îndemâna pârâtului, nu și la aprecierea instanței.

Prin urmare, chiar și dacă am aprecia teza unei eventuale necompetențe a Judecătoriei Giurgiu, cu toate acestea, ca urmare a exigențelor de ordin procesual referitoare la invocarea excepției, anterior menționate, s-ar constata că aceasta ar fi fost acoperită definitiv, cu consecința pentru instanța sesizată – în speță Judecătoria Giurgiu – a definitivării competenței de soluționare a cauzei cu care a fost învestită, în baza dispozițiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ., operând astfel chiar și într-o astfel de situație, o prorogare legală de competență sui-generis.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu.

Sursa informației: www.scj.ro.