Codul de etică profesională și disciplină al UNPIR (Republicare)

În M. Of. nr. 1066 din 3 noiembrie 2022 s-a republicat Cod din 29 septembrie 2007 de etică profesională și disciplină al Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România.

Vă prezentăm, în cele ce urmează, cele mai importante dispoziții din respectivul act normativ.

Structură

CAPITOLUL I: Introducere

CAPITOLUL II: Principii fundamentale

SECȚIUNEA 0:

SECȚIUNEA 1: Independența

SECȚIUNEA 2: Integritatea morală

SECȚIUNEA 3: Respectarea secretului profesional

SECȚIUNEA 4: Conflictul de interese

SECȚIUNEA 5: Concurența neloială

SECȚIUNEA 6: Practica anticoncurențială

SECȚIUNEA 7: Respectarea prevederilor legale

SECȚIUNEA 8: Competența profesională

CAPITOLUL III: Comportamentul profesional

CAPITOLUL IV: Etica exercitării profesiei

CAPITOLUL V: Relațiile între membrii Uniunii

CAPITOLUL VI: Dispoziții finale

Dispoziții relevante

Art. 2:

„Codul de etică profesională și disciplină cuprinde ansamblul caracteristicilor ce definesc calitatea activității profesionale, iar rolul lui este acela de a servi ca linie de conduită practicienilor în insolvență, astfel încât aceștia să desfășoare o activitate competentă și conform unei etici profesionale și discipline corespunzătoare.”

Art. 3:

„Principiile fundamentale care trebuie să fie respectate de către practicianul în insolvență în conduita lui, în relațiile profesionale cu ceilalți, sunt:

a) independența – în exercitarea profesiei, practicianul în insolvență trebuie să se manifeste liber față de orice interes care ar putea fi incompatibil cu integritatea și obiectivitatea sa;

b) integritatea morală – în exercitarea activității lor, membrii Uniunii vor acționa cu cinste, corectitudine și sinceritate;

c) respectarea secretului profesional – membrii Uniunii vor păstra secretul profesional și vor respecta caracterul confidențial al informațiilor obținute cu ocazia desfășurării activității în calitate de practicieni în insolvență;

d) conflictul de interese – practicienii în insolvență vor evita în exercitarea activității lor conflictul de interese;

e) concurența neloială – membrii Uniunii își vor exercita activitatea cu bună-credință și cu respectarea cerințelor unei concurențe loiale;

f) practica anticoncurențială – membrii Uniunii vor evita actele și faptele care au sau pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenței libere între practicienii în insolvență;

g) respectarea prevederilor legale – membrii Uniunii vor respecta legislația aplicabilă activității pe care o desfășoară;

h) competența profesională – practicienii în insolvență sunt datori să abordeze cu competență profesională lucrările pe care le realizează.”

Art. 8:

„Membrii Uniunii vor păstra secretul profesional și vor respecta caracterul confidențial al informațiilor obținute cu ocazia activității întreprinse în calitate de practicieni în insolvență, cu excepția cazurilor în care au obligația legală sau sunt autorizați în mod expres să le transmită.”

Art. 9:

„Membrii Uniunii nu vor folosi secretul profesional de care au luat cunoștință în cursul exercitării profesiei nici în beneficiul propriu, nici în beneficiul unor terțe părți.”

Art. 14:

„(1) Constituie concurență neloială practicile comerciale ale formei de organizare care contravin uzanțelor cinstite și principiului general al bunei-credințe și care produc sau pot produce pagube oricăror participanți la piață.

(2) Sunt interzise practicile de concurență neloială, după cum urmează:

a) denigrarea unui competitor sau a produselor/serviciilor sale, realizată prin comunicarea ori răspândirea de către o formă de organizare sau reprezentantul/angajatul său de informații care nu corespund realității despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, de natură să îi lezeze interesele;

b) deturnarea clientelei unei întreprinderi de către un fost sau actual salariat/reprezentant al său ori de către orice altă persoană prin folosirea unor secrete comerciale, pentru care respectiva formă de organizare a luat măsuri rezonabile de asigurare a protecției acestora și a căror dezvăluire poate dăuna intereselor acelei forme;

c) orice alte practici comerciale care contravin uzanțelor cinstite și principiului general al bunei-credințe și care produc sau pot produce pagube oricăror participanți la piață.”

Art. 15:

„(1) Constituie practică anticoncurențială, conform Legii concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și sunt interzise orice înțelegeri între forme de organizare, decizii ale asociațiilor de forme de organizare și practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenței pe piața românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care:

a) stabilesc, direct sau indirect, prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare;

b) limitează sau controlează producția, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investițiile;

c) împart piețele sau sursele de aprovizionare;

d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial;

e) condiționează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

(2) Interdicția prevăzută la alin. (1) nu se aplică înțelegerilor sau categoriilor de înțelegeri între forme de organizare, deciziilor sau categoriilor de decizii ale asociațiilor de forme de organizare, practicilor concertate sau categoriilor de practici concertate, atunci când acestea îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) contribuie la îmbunătățirea producției sau distribuției de mărfuri ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând, în același timp, consumatorilor un avantaj corespunzător celui realizat de părțile la respectiva înțelegere, decizie ori practică concertată;

b) impun formelor de organizare în cauză doar acele restricții care sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;

c) nu oferă formelor de organizare posibilitatea de a elimina concurența de pe o parte substanțială a pieței produselor în cauză.”