Cerere de recurs respinsă. Neformularea motivelor de recurs în termenul legal (NCPC, L. nr. 165/2013, L. nr. 47/1992)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 1008/2018

NCPC: art. 164 alin. (3), art. 181 alin. (1) pct. 1, art. 486 alin. (1) lit. d), art. 407 alin. (1), art. 488, art. 489 alin. (1); L. nr. 165/2013: art. 4 teza a II-a; L. nr. 47/1992: art. 29 alin. (1) și (5)

Conform art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, sancțiunea pentru nerespectarea acestei cerințe fiind nulitatea recursului, conform dispozițiilor art. 486 alin. (3) din același cod.

Recursul se motivează, conform art. 407 alin. (1) C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs, iar potrivit art. 489 alin. (1) recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.

În cauza dedusă judecății, încheierea recurată a fost pronunțată în soluționarea unei cereri de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a II-a din Legea nr. 165/2013, cerere ce a fost respinsă ca inadmisibilă, față de împrejurarea că dispozițiile invocate nu au legătură cu soluționarea cauzei, cerință impusă de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, împotriva încheierii prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale, se poate exercita recurs termen de 48 de ore de la pronunțare.

În speță, recurenta reclamantă a depus cererea de recurs la data de 29 ianuarie 2018, conform rezoluției de înregistrare a recursului la Curtea de Apel București, dosar recurs, arătând că urmează a motiva recursul în termen de 3 zile de la înregistrarea acestuia.

Încheierea recurată a fost comunicată recurentei la data de 21 februarie 2018, astfel cum rezultă din dovada aflată în dosarul de apel, această dovadă îndeplinind toate condițiile de validitate prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 164 alin. (3) C. proc. civ.

Prin raportare la această dată, aplicând modul de calcul pe ore, prevăzut de art. 181 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. pentru termenele procedurale pe ore, urmează a se reține că termenul de motivare a recursului s-a împlinit la data de 24 februarie 2018.

Or, recurenta reclamantă nu a formulat motivele de recurs odată cu cererea de recurs și nici separat, în cadrul termenului de recurs, respectiv până la 24 februarie 2018.

Recurenta a anexat cererii de recurs un memoriu adresat Curții Constituționale, care urma a fi avut în vedere de această instanță în ipoteza admiterii cererii de sesizare și care nu constituie motive de recurs, întrucât nu constituie critici de nelegalitate cu privire la încheierea recurată.

Se constată astfel, că recurenta nu s-a conformat exigențelor art. 486 alin. (3) C. proc. civ., neindicând motive de nelegalitate, dintre cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ. și nici nu a depus, printr-un memoriu separat, motivele de casare, iar în cauză nu pot fi reținute motive de ordine publică.

La data de 21 martie 2018 recurenta a depus la dosar „note și concluzii scrise”, care însă nu pot fi avute în vedere ca motive de recurs, fiind formulate cu mult peste termenul legal, de 48 ore de la pronunțarea încheierii de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, în speță, 24 februarie 2018.

Așa fiind, având în vedere că recurenta nu a formulat motivele de recurs în termenul legal și cum, în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (1) C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului, admițând excepția cu acest obiect.

Sursa informației: www.scj.ro.