Căsătoria copilului. “Sweet 16”. O privire comparativă

19 feb. 2021
Articol UJ Premium
3 voturi, medie: 4,33 din 53 voturi, medie: 4,33 din 53 voturi, medie: 4,33 din 53 voturi, medie: 4,33 din 53 voturi, medie: 4,33 din 5 (3 votes, average: 4,33 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 523
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

I. Considerații introductive

I will wear a white dress and have a home and children. I can have the nice house I used to dream about in Syria” (Voi purta o rochie albă și voi avea o casă și copii. Pot avea casa frumoasă la care am visat în Siria). Acestea sunt gândurile lui Ghazal, fetița de 13 ani care află de căsătoria care urmează a fi realizată cu băiatul de
19 ani. Trei luni mai târziu rămâne însărcinată cu primul copil. La două luni după nașterea primului, cel de‑al doilea era pe drum[1].

I was married when I was eight years old… Before that they used to take me to his house so I can be familiar with him. I thought he was a relative but then when I got more matured I found out he was my husband” (Am fost căsătorită când aveam opt ani… Înainte de asta, ei mă duceau la el acasă, ca să fiu familiarizată cu el. Am crezut că este o rudă, dar atunci când m‑am maturizat, am aflat că este soțul meu)[2].

Campanie Craciun UJmag 2020

I was forced to start sexual intercourse at the age of 11 years, with no interest, and I got pregnant at the age of 15” (Am fost forțată să‑mi încep viața sexuală la vârsta de 11 ani, fără niciun interes, și am rămas însărcinată la 15 ani)[3].

If the river takes our house it will be hard for you to get married so it’s better if you get married now” (Părinții lui Azima din Bangladesh i‑au spus, explicând de ce a trebuit să se căsătorească la vârsta de 13 ani: Dacă râul ne ia casa, va fi greu să te căsătorești, atunci este mai bine dacă te căsătorești acum).

„– La noi se mărită destul de devreme, la 10‑12 ani! – Se mărită de mici, da’ nu e bine! Ești în creștere! (fete horahai, Babadag). – La noi, la căldărari, e obiceiul să se căsătorească fata la 14, la 15 ani, la 16 ani. Dacă îi place și îl ia la 13, ce să îi fac?! – La noi fata dacă stă la părinți până la 20 de ani nu o mai ia nimeni, că a îmbătrânit! Se mărită la 14 ani, la 16 ani! (femei căldărari, Fetești). – Eu la 14 ani m‑am măritat, dar m‑a dat cu zorul! Cum a pățit fata mea, așa am pățit și eu! M‑a cumpărat cu bani. La noi, turcoaicele se cumpără cu bani și nu e bine treaba asta! (femeie horahai, Hârșova)[4].

Art. 12 din Convenția europeană a drepturilor omului stipulează urmă­toarele: „Începând cu vârsta stabilită prin lege, bărbatul și femeia au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie conform legislației naționale ce reglementează exercitarea acestui drept”. Cu toate acestea, obligația de a respecta vârsta legală pentru căsătorie nu poate fi interpretată ca o negare a dreptului de a se căsători, chiar dacă religia persoanei permite căsătoria la o vârstă mai mică[5].

Căsătoria copilului la o vârstă precoce și în mod forțat (Child, early and forced marriage – CEFM) este o încălcare a drepturilor omului și o practică dăunătoare, care afectează în mod disproporționat femeile și fetele, la nivel global, împie­dicându‑le să‑și trăiască viața liber de toate formele de violență[6]. Practica este larg răspândită, chiar dacă a fost interzisă de dreptul internațional și de numeroase legislații naționale.

Căsătoria copilului este definită drept căsătoria care are loc înainte de vârsta de 18 ani. În fiecare zi, peste 41.000 de fete din întreaga lume sunt căsătorite când încă sunt încă copii, adesea înainte de a putea fi gata fizic și emoțional să devină soții și mame[7]. 15 milioane de fete se căsătoresc în fiecare an înainte de 18 ani (în țările subdezvoltate procentul ajunge la 40%, 12% căsătorindu‑se înainte de 15 ani[8]).

Această formă de violență tratează copilul nu ca pe o valoare, ci ca pe o resursă și pune în pericol viața fetelor în diverse moduri. Se știe că, atunci când femeia se căsătorește înainte de 18 ani, tendința este de a face mai mulți copii, față de o căsătorie după această vârstă. Decesele legate de sarcinile de dinainte de 18 ani reprezintă principala cauză de mortalitate în rândul fetelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani. Tinerele mirese abandonează școala, câștigă puțini bani și ajung să trăiască în sărăcie. Vor avea, de asemenea, o capacitate redusă de luare a deciziilor.

Consiliul pentru Drepturile Omului și‑a arătat îngrijorarea în ceea ce privește efectele în domeniul drepturilor omului a căsătoriei timpurii și forțate[9].

Regăsim destule dovezi că aceste fete tinere se căsătoresc de obicei cu bărbați mai în vârstă, ceea ce le expune unui risc mai mare de a contracta o boală cu transmitere sexuală, cum este SIDA[10]. Mai mult, bărbații care se căsătoresc cu fete foarte tinere sunt conduși de ideologii tradiționale masculine și, din această cauză, este foarte probabil să‑și abuzeze soțiile[11].

A pune capăt acestor practici înseamnă a îmbunătăți starea de sănătate, înseamnă dezvoltare economică, creșterea productivității[12].

Este adevărat că în urma eforturilor concertate la nivel internațional[13], procen­tele fetelor care se căsătoresc la vârste fragede au scăzut, dar nu într‑un ritm suficient de rapid și, din păcate, nu într‑un ritm satisfăcător în țările cu tradiție înrădăcinată în acest sens (cea mai mare scădere a fost observată în Asia de Sud).

În acest sens, Centrul Internațional de Cercetare privind Femeile (ICRW) și Banca Mondială au colaborat la un proiect extins și inovator de cercetare pentru a evalua impactul căsătoriei copilului în vederea înțelegerii costurilor economice asociate și a impactului în diverse țări. Principalele 15 țări pentru care s‑au efectuat cele mai multe estimări includ trei state din Asia de Sud (Bangladesh, Nepal și Pakistan), un stat din Orientul Mijlociu (Egipt), șase state din Africa de Vest și Centrală (Burkina Faso, Republica Democratică Congo, Mali, Niger, Nigeria și Republica Congo) și cinci state din Africa de Est și de Sud (Etiopia, Malawi, Mozambic, Uganda și Zambia). De asemenea, unele sondaje au fost făcute și în țări din America Latină și Caraibe.

Videoconferința regională de insolvență Buzău

Analiza acestor căsătorii s‑a realizat ținând cont de câteva domenii de impact la nivel global: fertilitatea și creșterea populației; sănătate, nutriție și violență; educație; participarea la piața muncii, felul muncii; participarea la luarea deciziilor. Astfel, se arată că femeile care se căsătoresc devreme dau naștere primului copil foarte repede, existând tendința de a face mulți copii la vârstă fragedă, crescând nata­litatea în acele zone. Stoparea acestor căsătorii ar duce la o scădere a populației, dar și la introducerea treptată a unor mijloace de contracepție moderne[14]. Se mai arată, în acest sens, că 36,6% dintre fete se căsătoresc înainte de 18 ani, multe având primul copil înainte de această vârstă[15]. În ceea ce privește sănătatea acestor fete, riscul de deces prematur în cazul unei nașteri este crescut. De asemenea, este crescut și procentul deceselor în rândul copiilor născuți de aceste mame tinere[16].

Violența partenerului este mai mare în cazul căsătoriilor încheiate la vârstă fragedă, de până la 15 ani[17]. De asemenea, aceste fete nu mai au șansa la educație odată intrate într‑o căsătorie, ele renunțând la școală, neterminându‑și studiile. Dacă vârsta căsătoriei este foarte mică, 12‑13 ani, procentul celor care vor renunța la scoală este foarte mare (cele mai evidente rezultate negative sunt înregistrate în Caraibe, America Latină și Asia de Sud[18]).

Un alt aspect se referă la posibilitatea tinerelor soții de a munci. Este puțin probabil ca acestea să își găsească slujbe plătite, în condițiile în care nu au o edu­cație potrivită și trebuie să își întrețină propria gospodărie și să își crească copiii.

Fetele măritate la vârste fragede nu au posibilitatea și nici capacitatea de a lua decizii în ceea ce privește organizarea vieții de familie, a resurselor financiare ale familiei sau în ceea ce privește educația copiilor.


* Este extras din Revista de dreptul familiei nr. 1/2020.

[1] Girls not Brides, More than a white dress. In the midst of the Syrian crisis, girls rise to end child marriage”, disponibil [Online] la adresa https://www.girlsnotbrides.org/more-than‑a-white-dress/, accesat la data de 12 iulie 2020.

[2] Q. Wodon et al, „Economic impacts of child marriage in Ethiopia: Synthesis report”, Conference Edition (Washington DC: The World Bank and International Center for Research on Women, March 2018), p. 18.

[3] Cazul lui Genzebe Mengistu, o fată de 17 ani care locuiește într‑un sat mic, Chewber Add‑Arkay Woreda, din zona Gondarului de Nord, Etiopia, a cărei logodnă a fost realizată de tatăl său când aceasta avea doar 8 ani – Save the Children Norway, „Child Marriage in North Gondar Zone of Amhara Regional State, Ethiopia, A baseline study conducted in six Woredas of North Gondar Zone”, p. 60, disponibil [Online] la adresa https://www.girlsnotbrides.org/resource-centre/child-marriage-in‑north‑gondar‑zone‑of‑amhara‑regional‑state‑ethiopia‑a‑baseline‑study‑conducted‑in-six-woredas‑of‑north‑gondar‑zone/, accesat la data de 12 august 2020.

[4] M. Voicu, R. Popescu, „Nașterea și căsătoria la populația de romi”, (2006) 3‑4 Calitatea vieții 253, p. 268.

[5] CEDO, Cauza Janice Khan c. Regatului Unit, nr. 11579/85, 7 iulie 1986 (Solicitantul a arătat că s‑a căsătorit, cu respectarea legii islamice în vigoare în acel moment, cu o fată de 12 ani, fără acordul tatălui acesteia, deși îl solicitaseră în câteva rânduri. Acesta a fost acuzat de răpirea fetei potrivit unei legi din 1956 din Regatul Unit, care reglementa infracțiunile sexuale, și condamnat la închisoare. Potrivit dreptului englez, fetele se pot căsători cu acordul părinților de la vârsta de 16 ani și fără acord de la 18 ani. În apărare, a susținut că au fost încălcate prevederile art. 9 și 12 din Convenție, că fost împiedicat să își manifeste religia prin încheierea unei căsătorii, că prin pedeapsa privativă de libertate nu a putut să pună bazele familiei sale și să își consume căsătoria).

[6] United Nations, Human Rights, „Child, early and forced marriage, including in humanitarian settings”, disponibil [Online] la adresa https://www.ohchr.org/en/issues/women/wrgs/pages/ childmarriage.aspx, accesat la data de 12 iulie 2020.

[7] Q. Wodon et al, Economic impacts of child marriage: Global Synthesis Brief (Washington DC: The World Bank and International Center for Research on Women, 2017), p. 1.

Beneficiul care s‑ar putea obține dacă s‑ar pune capăt acestor practici se estimează că ar putea fi, până în 2030, de ordinul a sute de miliarde de dolari, International Center for Research on Women, „The economic impacts of child marriage: Key Findings”, p. 1, disponibil [Online] la adresa https://www.icrw.org/wp‑content/uploads/2018/07/EICM‑GlobalSynthesisSummary_Report_v3_WebReady.pdf, accesat la data de 13 august 2020.

[8] United Nations, Human Rights – OHCHR Compilation, „Recommendations for action against child and forced marriages”, disponibil [Online] la adresa https://www.ohchr.org/Documents/ Issues/Women/WRGS/CEFM/RecommendationsForActionEbook.pdf, accesat la data de 12 august 2020.

[9] În rezoluția sa – A/HRC/RES/35/16, iulie 2017 – Child, early and forced marriage in humanitarian settings.

[10] S. Clark, J. Bruce, A. Dude, „Protecting young women from HIV/AIDS: The case against child and adolescent marriage”, (2006) 2 International Family Planning Perspectives. Guttmacher Institute 79,
pp. 79‑88.

În multe cazuri, părinții sunt cei care încurajează căsătoriile timpurii ale fetelor, tocmai conduși de ideea că prin căsătorie ele vor fi protejate de infectarea cu anumiți viruși (Malawi).

[11] R. Kidman, „Child marriage and intimate partner violence: A comparative study of 34 countries”, (2017) 2 International Journal of Epidemiology 662, p. 663.

[12]The economic impacts of child marriage project: Global Synthesis Brief”, p. 1, disponibil [Online] la adresa www.costsofchildmarriage.org, accesat la data de 15 iulie 2020.

[13] Națiunile Unite au elaborat The Sustainable Development Goals (ODD), care sunt obiectivele de dezvoltare durabilă, modelul pentru realizarea unui viitor mai bun pentru toți. Cele 17 obiec­tive sunt interconectate și trebuie atinse până în 2030. Una dintre ținte este sfârșitul încheierii căsătoriilor copiilor (5.3). Din păcate, investițiile făcute de state pentru a pune capăt acestor practici sunt destul de mici, la fel și banii destinați programelor sau politicilor axate pe acest scop. Cu sprijinul Băncii Mondiale, UNFPA, UNICEF și al guvernelor și fundațiilor din unele state s‑a reușit, într‑o anumită măsură, emanciparea și educarea fetelor, elemente definitorii în reducerea numărului acestor uniuni.

Studiul arată că stoparea acestor căsătorii ar avea mai multe efecte benefice: scăderea ferti­lității și a populației în aceste zone ar duce la creșterea PIB‑ului. De exemplu, în Niger se esti­mează că oprirea acestor căsătorii ar putea aduce un beneficiu de cca 1,7 miliarde de dolari în anul 2030, numai din efectul reducerii fertilității (în Etiopia 4,8 miliarde, iar în Nepal 1 miliard de dolari). În principiu, cele 18 țări care sunt mai afectate de căsătoria copiilor ar putea economisi până la 17 miliarde de dolari pe an până în 2030 doar din economiile legate de furnizarea de educație publică.

Există numeroase instrumente juridice internaționale care abordează problema căsătoriei cu copii, cum ar fi interzicerea căsătoriei cu copii, consimțământul la căsătorie, stabilirea unei vârste legale la încheierea căsătoriei, înregistrarea căsătoriei. Aceste instrumente includ: Convenția privind consimțământul la căsătorie, vârsta minimă pentru căsătorie și înregistrarea căsătoriilor (1962); Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (1979); Convenția privind drepturile copilului (1989), Platforma de acțiune din Beijing din 1995 – Conferința Mondială a Femeilor.

[14] A.O. Onagoruwa, Q. Wodon, „Impact of child marriage on modern contraception use across multiple countries”, (Washington, DC: Education Global Practice, The World Bank, 2017).

[15] Q. Wodon, C. Male, A. Onagoruwa, „A simple approach to measuring the share of early childbirths likely due to child marriage in developing countries”, (2019) 2 Forum for Social Economics 166,
pp. 166‑179.

[16] The economic impacts of child marriage project: Global Synthesis Brief, op. cit., p. 5.

[17] Se consideră că sfârșitul acestor căsătorii ar scădea cu 3 până la 6 procente violența domestică în aceste state – A. Savadogo, Q. Wodon, “Impact of child marriage on intimate partner violence across multiple countries”, (Washington, DC: Education Global Practice, The World Bank, 2017).

Alte studii din Asia de Sud arată următoarele: căsătoria unui copil este un factor de risc puternic pentru violența partenerului intim – R. Kidman, op. cit., p. 663.

[18] Q. Wodon, A. Yedan, „Impact of educational attainment on child marriage and early childbirths: Estimates for 15 countries”, (Washington, DC: Education Global Practice, The World Bank, 2017), în The economic impacts of child marriage project: Global Synthesis Brief, op. cit., p. 7, disponibil [Online] la adresa http://documents1.worldbank.org/curated/en/454581498512494655/pdf/116832-BRI-P151842‑PUBLIC‑EICM‑Brief‑GlobalSynthesis‑PrintReady.pdf, accesat la data de 16 august 2020.

Căsătoria copilului. “Sweet 16”. O privire comparativă was last modified: februarie 19th, 2021 by Carmen Oana Mihăilă

Vă recomandăm:

Despre autor:

Carmen Oana Mihăilă

Carmen Oana Mihăilă

Este lector universitar doctor în cadrul Facultății de Drept, Departamentul de Drept şi Ştiinţe Administrative, Universitatea din Oradea, Oradea.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter