Admisibilitatea unei căi de atac şi provocarea unui control judiciar. Obligația exercitării căii de atac în condițiile legii. Recurs respins ca inadmisibil

• Constituţia României: art. 129
• Legea nr. 165/2013: art. 33
• Legea nr. 165/2013: art. 34
• Legea nr. 165/2013: art. 35
• NCPC: art. 457
• NCPC: art. 493 alin. (5)
• NCPC: art. 496 alin. (1)
• NCPC: art. 511 alin. (1) pct. 5
• NCPC: art. 513 alin. (5)
• NCPC: art. 634

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub nr. x/05.02.2018, reclamanta A. a formulat contestație împotriva deciziei CNCI nr. 3283/24.02.2015.

Prin sentința civilă nr. 811/13 iunie 2018 pronunțată de Tribunalul Neamț, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a respectivei instanțe și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

După declinare, dosarul a fost înregistrat la Tribunalul București, secția a IV-a Civilă, la data de 29 iunie 2018, sub nr. x/2018.

Prin sentința civilă nr. 2110/19.10.2018, Tribunalul București a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale active, a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive, a respins ca nefondată cererea de repunere în termen, a admis excepția tardivității, a respins ca tardiv formulat capătul de cerere privind anularea deciziei nr. 3283/24.02.2015, în contradictoriu cu pârâții CNCI și Primarul Orașului Târgu Neamț, a respins ca lipsit de interes capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului Primarul orașului Târgu Neamț la a trimite actele lipsă către pârâta CNCI, a fost respinsă excepția autorității lucrului judecat și a respins capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului Primarul Orașului Târgu Neamț la plata de despăgubiri ca nefondată.

Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta.

Prin decizia civilă nr. 909 A din 06 iunie 2019, Curtea de Apel București – secția a IV-a civilă a respins ca inadmisibilă, solicitarea de sesizare a Curții Constituționale și a respins ca nefondat, apelul formulat de apelanta reclamantă A., împotriva sentinței civile nr. 2110/19.10.2018, pronunțate de Tribunalul București – secția a IV-a Civilă, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimații-pârâți Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și Primarul Orașului Târgu-Neamț.

Împotriva deciziei civile nr. 909A din 06 iunie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IV-a civilă a formulat recurs A..

Prin decizia civilă nr. 1938 din 07 noiembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă a anulat recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 909A din 06 iunie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IV-a civilă, cu privire la soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 10/2001 și a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu în ceea ce privește recursul declarat de reclamanta A. cu privire la soluția de respingere a apelului.

Împotriva deciziei civile nr. 1938 din 07 noiembrie 2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă a declarat recurs A..

Prin decizia civilă nr. 107 din 13 iulie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 Judecători a respins ca inadmisibil recursul declarat de recurenta A..

Prin decizia civilă nr. 76 din 16 ianuarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă în dosarul nr. x/2018, a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 909A din 06 iunie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IV-a civilă.

Împotriva deciziei civile nr. 909A din 06 iunie 2019 a Curții de Apel București – secția a IV-a civilă, A. a formulat contestație în anulare, aceasta fiind respinsă ca neîntemeiată prin decizia civilă nr. 1967A din 09 decembrie 2019.

Împotriva sentinței civile nr. 2110 din 19 octombrie 2018 pronunțate de Tribunalul București – secția a IV-a civilă a formulat cerere de revizuire A..

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, la data de 7.10.2019, sub nr. x/2019, revizuenta A. a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 2110/19.10.2018 pronunțate de Tribunalul București în dosarul nr. x/2019, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., arătând că a descoperit înscrisuri doveditoare noi, care au fost depuse în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului București, secția a V-a civilă.

Prin încheierea din 29 iulie 2020, Tribunalul București – secția a V-a civilă a dispus înaintarea cererii de revizuire formulate de revizuenta A. completului învestit cu soluționarea dosarului nr. x/2019 din cadrul secției a III-a civile a Tribunalului București.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1375 din 26 septembrie 2023)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Analizând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția inadmisibilității, Înalta Curte reține următoarele:

Principiul legalității căii de atac, consacrat de dispozițiile art. 457 C. proc. civ., stabilește că legea este cea care recunoaște sau nu dreptul la exercitarea unei căi de atac, iar nu judecătorul. Exprimarea din alin. (1) al articolului anterior menționat este foarte clară, în sensul că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

În raport cu prevederile art. 129 din Constituția României și cele ale art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătorești este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii.

Potrivit dispozițiilor art. 634 din C. proc. civ., „(l) Sunt hotărâri definitive: 1. Hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului (…) 4. hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii (…)”.

Art. 457 din C. proc. civ. stipulează că: „(l) Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei (…)”.

Dispozițiile art. 513 alin. (5) din C. proc. civ. prevăd că „Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită”.

Potrivit dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 165/2013 „(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află imobilul, în termen de 30 de zile de la data comunicării. (1^1) Litigiile privind modalitatea de aplicare a prevederilor prezentei legi sunt de competența secțiilor civile ale tribunalelor, indiferent de calitatea titularului acțiunii. (2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), instanța judecătorească se pronunță asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate și dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condițiile prezentei legi. (4) Hotărârile judecătorești pronunțate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului. (5) Cererile sau acțiunile în justiție formulate în temeiul alin. (1) și (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru”.

În speță, decizia civilă nr. 1627 din 07 noiembrie 2022 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, pronunțată în soluționarea apelului formulat de apelanta-revizuentă A. împotriva sentinței civile nr. 231/17.02.2022 pronunțate în dosarul nr. x/2019 de Tribunalul București – secția a III-a civilă, este o hotărâre definitivă în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., decizia civilă nr. 76/16.01.2020 a instanței supreme ilustrând de asemenea, prin considerentele și dispozitivul său, acest caracter definitiv în materie.

Din coroborarea dispozițiilor legale anterior menționate, rezultă că, în accepțiunea C. proc. civ., prin noțiunea de hotărâre definitivă se înțelege acea hotărâre care nu mai este susceptibilă de a fi atacată nici prin intermediul apelului și nici al recursului.

Pentru a da eficiență acestor reglementări legale, instanța este obligată să examineze căile de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de legea procesuală și să respingă, ca inadmisibilă, orice cale de atac neconformă acestora.

Față de cele ce preced, decizia civilă nr. 1627 din 07 noiembrie 2022 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă nu este susceptibilă de exercițiul căii de atac a recursului. Prin urmare, recurenta nu are deschisă calea de atac a recursului împotriva acestei decizii.

În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5) rap. la art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul, instanța supremă mai reținând totodată, că întrucât calea de atac prezentă este inadmisibilă, toate aspectele formulate în cadrul ei (cererea de repunere în termen cu privire la revizuire, tardivitatea revizuirii, contestarea art. 511 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. privitor la termenul de formulare a unei cereri de revizuire) nu pot fi soluționate, neexistând o sesizare legală a prezentei instanțe de judecată (recursul fiind inadmisibil), ele nepunând în discuție finele de inadmisibilitate a recursului reținut, ci fiind afectate fondului raportului juridic de revizuire.

În fine, Înalta Curte de Casație și Justiție mai constată că nu poate lua act de renunțarea la recurs învederată prin nota trimisă prin e-mail la data de 07.07.2023 de către recurentă, întrucât această notă nu poartă nici un fel de semnătură (olografă, olografă scanată sau electronică).

Sursa informației: www.scj.ro.