Termenul de contestare a actelor întocmite de executorul judecătoresc potrivit legislaţiei Republicii Moldova

23 ian. 2020
Articol UJ Premium
Vizualizari: 1399
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

În asemenea condiții, chiar dacă persoana a luat cunoștință de actele executorului, ea se va afla în imposibilitatea repunerii în termenul pentru realizarea dreptului la contestarea actelor de executare, pentru că, potrivit articolelor 161 alin. (1) și 162 alin. (2) din CE, persoana nu poate fi repusă în termen dacă au trecut mai mult de 6 luni din data emiterii sau a refuzului emiterii actului contestat.

Această idee este valabilă și pentru ipoteza în care terții care nu au participat la procedura de executare află despre existența unor acte de executare care le lezează drepturile și interesele, însă nu le vor putea contesta, pentru că au trecut mai mult de șase luni din momentul emiterii lor.

Sub acest aspect, Curtea Europeană a menționat că, deși respectarea termenelor prevăzute în legislația internă este în interesul securității juridice și al bunei‑administrări a justiției, în cazuri excepționale trebuie să se dea dovadă de flexibilitate, pentru a se asigura faptul că accesul la un tribunal nu este limitat prin încălcarea prevederilor Convenției[18].

Având în vedere cele menționate, CC a conchis că teza a doua „Actele de executare întocmite de executorul judecătoresc nu pot fi contestate dacă din momentul săvârșirii lor au trecut mai mult de 6 luni. ” a articolului 161 alin. (1), teza a doua „Persoana nu poate fi repusă în termen dacă din data emiterii sau a refuzului emiterii actului contestat au trecut mai mult de 6 luni. ” a articolului 162 alin. (2) și textul „de la data săvârșirii lui ori a refuzului de a săvârși anumite acte” din articolul 162 alin. (1) din CE contravin articolului 20, coroborat cu articolele 23 alin. (2) și (4), din Constituție și, prin urmare, trebuie declarate neconstituționale.

 

4. Concluzii

În concluzie, deși instituirea termenului de decădere de 6 luni, reglementat de art. 161, alin. (2) și art. 162, alin. (2) CE, s‑ar părea că nu împiedică justițiabilii să conteste actele de executare, legea doar instituie anumite termene care urmează a fi respectate. De altfel, instituirea unor termene servește unei mai bune administrări a justiției. Obligația părților de a‑și exercita drepturile în termenele stabilite de lege dau conținut ordinii de drept și reprezintă expresia celerității și a fermității în privința procedurii de executare a hotărârilor judecătorești.

Și prin urmare, se creează o aparență că prevederile avute în vedere nu instituie o limitare disproporționată a accesului liber la justiție ci instituie anumite limite, care urmăresc inter alia scopul asigurării securității raporturilor juridice și sunt proporționale cu acesta.

Totuși, considerăm că, abordarea problematicii respective dată de CC prin Hotărârea din 05. 04. 2019, este una corectă și justă, în spiritul dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 CEDO.

Sau, caracterul destul de rigid al reglementărilor respective, precum și incoerența reglementărilor privitoare la modul de calculare a începutului curgerii termenelor de contestare a actelor executorilor judecătorești, erau de natură a prejudicia dreptul justițiabililor la un proces echitabil în mod nejustificat și disproporționat, și chiar dreptul lor la proprietate garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 al CEDO, prin generarea unor situații în care din culpa executorului judecătoresc ‑ care are obligația pozitivă de a comunica în termenii și modul stabilit toate actele întocmite de acesta în cadrul procedurii de executare silită – aceștia (justițiabilii) puteau afla despre actele respective peste termenul de 6 luni, neavând astfel nici un remediu și nici o posibilitate de contestare a acestora, astfel, încât, dreptul participanților la procedura de executare silită, cât și a terților, rămânea a fi unul teoretic și iluzoriu.

De asemenea, nu rezistă criticii nici argumentul precum că ‑reglementările respective reprezintă expresia celerității și a fermității în privința procedurii de executare a hotărârilor judecătorești – sau, în contextul creării remediului intern privind apărarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești[19], precum și în contextul obligației pozitive a executorului judecătoresc de a comunica în timpul și modul stabilit actele întocmite de acesta (în situația în care, o persoană s‑ar simți lezată de faptul că, un terț sau un alt participant la procedura de executare silită a contestat un act al executorului cu mult peste termenul prevăzut – din cauza că nu i‑a fost comunicat actul în timp util, aceasta s‑ar putea adresa cu cerere de chemare în judecată în temeiul Legii nr. 87/2011), și având în vedere că statul ar putea înainta ulterior acțiune în regres în privința executorului judecătoresc – faptul dat, per a contrario dezideratului criticat va duce nemijlocit la stimularea executorilor de a‑și îndeplini corespunzător obligațiile pozitive și de a comunica în timp util toate actele procedurii de executare silită tuturor participanților procedurii de executare și/sau terților interesați.

[18] Marc Brauer v. Germania, 1 septembrie 2016, § 42.

[19] prin adoptarea Legii nr. 87/2011 potrivit căreia, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i‑a fost încălcat dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare

Termenul de contestare a actelor întocmite de executorul judecătoresc potrivit legislației Republicii Moldova was last modified: ianuarie 22nd, 2020 by Igor Coban

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Igor Coban

Igor Coban

Este conf. univ. dr. în cadrul Universității de Stat din Moldova.
A mai scris: