„Suntem aliniați la legislație, deficiențele se înregistrează la implementare”. Interviu cu Simona Vaida, Public Affairs Manager, Recolamp

Universul Juridic: Sunteți o asociație non-profit ce asigură transferul de responsabilitate al producătorilor de echipamente de iluminat cu privire la managementul deșeurilor. Vă rugăm să ne spuneți în ce constă acest transfer de responsabilitate? Ce trebuie înțeles din această abordare?

Simona Vaida: Conform legislației privind gestionarea deșeurilor provenite din echipamente electrice și electronice, producătorii (importatorii/fabricanții de EEE) au obligația de a prelua din piață o cantitate de deșeuri reprezentând minim 65% din ce au pus pe piață în ultimii 3 ani. Practic, această responsabilitate reprezintă o datorie față de mediul înconjurător și sănătatea populației – producătorii EEE se asigură că deșeurile rezultate din echipamentele puse pe piață sunt colectate și reciclate corespunzător, evitându-se astfel poluarea.

Cum se pune in practică această responsabilitate? Fie individual (la nivel de companie, cu procedură specifică), fie prin transfer de responsabilitate către o entitate special înființată în acest scop. Această entitate se numește organizație de transfer de responsabilitate (OTR). OTR-urile se licențiază de către o Comisie interministerială, în baza prevederilor ordinului de ministru nr. 1494/2016 pentru aprobarea procedurii și criteriilor de acordare a licenței de operare, revizuire, vizare anuală și anulare a licenței de operare a organizațiilor colective și de aprobare a planului de operare pentru producătorii care își îndeplinesc în mod individual obligațiile, acordarea licenței reprezentanților autorizați, precum și componența și atribuțiile comisiei de autorizare, pentru gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice.

În acest moment există 19 organizații de transfer de responsabilitate, unele cu experiență îndelungată, altele mai noi.

Universul Juridic: Ce presupun standardele europene privind colectarea și reciclarea deșeurilor provenite din echipamente de iluminat uzate?

Simona Vaida: Ca să putem să ne înțelegem unii cu alții, ar trebui să vorbim aceeasi limbă. Cam așa s-ar traduce și aplicarea unor standarde privind colectarea si reciclarea deșeurilor. Pe lângă ținte de colectare avem și ținte de reciclare, destul de ambițioase. Dacă ne gândim la faptul că tot vorbim de economie circulară și că avem nevoie de resursă primară reciclată, este firesc să aplicăm niște reguli comune, astfel încât ceea ce obținem să fie încadrat în aceeași parametrii de calitate. Practic, aceste reguli se referă la măsuri concrete de limitare a poluării în procesele de colectare și reciclare, de a crește eficiența în recuperarea fracțiilor, de a asigura securitatea și sănătatea persoanelor implicate tehnic în aceste procese. Sigur, aplicarea lor înseamnă costuri și de cele mai multe ori nu sunt costuri mici. Depinde ce ne dorim, în final.

Universul Juridic: Afacerea dumneavoastră este una complexă, derulată pe mai multe coordonate, astfel că aveți colaborări cu producători, importatori, companii de reciclare. Care dintre aceste relații funcționează cel mai bine, unde și de ce apar obstacole?

Simona Vaida: Orice tip de colaborare are părți bune și părți mai dificile. Până la urmă, funcționarea depinde de ce ne dorim fiecare, când interesele coincid și rezultatele sunt pe măsură.

Avem o relație foarte bună, deschisă și transparentă cu producătorii noștri, pentru care cel mai important lucru este faptul că le îndeplinim țintele de colectare. Avem producători care ne sunt participanți încă din 2007, de când ne-am început activitatea și în fiecare an s-au adăugat mulți alții, astfel încât în acest moment avem 315 producători.

Colaborăm cu o bază largă de colectori și reciclatori. Și aici piața este în continuă mișcare și mereu se adaugă noi parteneri, ceea ce nu poate decât se ne bucure, pentru că înseamnă că aducem serviciul nostru mai aproape de generator. Noi organizăm acțiuni de audit la colectori și reciclatori pentru a ne asigura că se respectă prevederile legale atât din domeniul gestionării DEEE-urilor cât și din domeniul securității în muncă și protecției mediului. Este foarte important să știi cu cine lucrezi, mai ales când iți dorești excelență și transparență, chiar dacă acest lucru înseamnă mai multă munca, proceduri interne, vizite. De asemenea, controalele celor de la Garda Națională de Mediu (GNM) și Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) au confirmat aspectele și cifrele raportate de către noi și colectorii, respectiv reciclatorii noștri, ceea ce reprezintă o atestare a calității activității desfășurate.

Universul Juridic: În toată activitatea Recolamp trebuie să conlucrați și cu autoritățile. Considerați că România corespunde cerințelor de mediu din punct de vedere al performanței administrative? Suntem în cadență cu Uniunea Europeană la acest capitol?

Simona Vaida: Teoretic, da. Suntem aliniați cam la tot ce se înseamnă legislație, dar deficiențele se înregistrează la implementare, unde sunt întârzieri masive, de ani de zile. Ca să vă dau un exemplu, Directiva privind gestionarea DEEE-urilor a fost transpusă în România din 2005 (!!) și nu avem nici în 2022 puncte de colectare municipale pentru aceste deșeuri, cu câteva excepții, sigur.

Avem și exemple de bune practici, în 2021 am avut câteva campanii locale, care ne-au demonstrat faptul că acolo unde există voința există și putința. Va dăm ca exemplu campaniile din județele Mureș, Neamț, Giurgiu sau Galați, de unde s-au colectat circa 95 tone. Cu oamenii de la primărie am colaborat excelent și aici mă refer și la aparatul de lucru al primăriilor și la reprezentanții poliției locale, care au fost alături de cetățeni pentru suport. Din păcate trebuie sa recunoaștem că la genul acesta de campanii, fără susținerea politiei locale, ne-am fi confruntat cu probleme legate de colectarea informală, care este o mare problemă la nivel național, o cantitate semnificativă de deșeuri electrice „dispărând” în acest fel.

Anul acesta am reluat seria de campanii locale, chiar de curând am derulat una în Ribița, jud. Hunedoara și vom continua campania din Târgu Mureș în luna mai.

Universul Juridic: Legislația, sau modul în care este aplicată, vă provoacă bătăi de cap? Există birocrație în domeniu?

Simona Vaida: Depinde mult ce ne dorim, dacă obiectivul este unul global sau tot cârpim ce se rupe, fără să avem curajul să recunoaștem problemele și să le rezolvăm.

Există multe aspecte care necesită îmbunătățiri. De exemplu, în interpretarea legii, care este diferită, de la județ la județ, de la om la om. Sau prin lipsa aplicării, ceea ce este o problemă serioasă. Colectările informale, abandonarea deșeurilor, în special a celor periculoase, constituie infracțiuni și sancționarea unitară acestora conform legii ar contribui cu siguranță la dezvoltarea unui climat mai propice colectării separate și reciclării profesionale a echipamentelor electrice și electronice. Am constatat că în cadrul campaniilor locale de colectare, singura metodă de a ne asigura că toate deșeurile sunt colectate corespunzător este implicarea poliției locale. Cu o sancționare exemplară și semnificativă a unor astfel de manipulări necorespunzătoare a deșeurilor, astfel de situații ar trebui sa dispară.

Universul Juridic: Alte probleme?

Simona Vaida: Altă problemă pe care participanții noștri o resimt acut este lipsa unui Ghid de încadrare a EEE-urilor. Există o mulțime de produse a căror apartenență la una dintre cele 6 categorii EEE este incertă, neexistând nicio îndrumare oficială cu privire la acestea. Autoritățile române de mediu nu oferă consultanță în privința încadrării EEE, dar practică de facto aceste încadrări in cadrul controalelor, când producătorii se pot afla în neplăcuta poziție de a plăti penalități pentru nedeclararea unor produse incerte. Nici aici practica nu este unitară, încadrările în cele 6 categorii din anexa din OUG 5/2015 pot diferi semnificativ de la o echipă de control la alta. Un astfel de Ghid de încadrare ar fi folositor, de altfel, și autorităților de control, care nu ar mai putea fi acuzate de subiectivism dacă există claritate în acest domeniu.

Ne-ar plăcea și ne-ar ajuta să știm în timp util rezultatele privind colectarea DEEE la nivel de țară. În acest moment (2022), cele mai recente date publicate sunt din 2019. Ar fi, de asemenea, de mare ajutor dacă toate raportările ar putea fi consolidate, pentru o evidență mai simplă și mai clară, dar și pentru o procesare mai rapidă a acestora..

Sigur, acum apar și alte probleme legate de comerțul online, platforme de vânzare, gen E-mag, Amazon etc, unde producătorii vând, fără a putea fi trași la răspundere că nu se conformează prevederilor legale.

Universul Juridic: Cum vedeți modul în care sunt concepute aceste prevederi?

Simona Vaida: Legat de elaborarea legii, ne putem referi la modificările făcute intempestiv, fără consultarea factorilor implicați în proces sau fără studii de impact.

Vă dau un exemplu, există acum o propunere de ordonanță de urgență care modifică OUG 196/2002. În OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, în forma actuală, sunt stabilite 2 tipuri de contribuții pentru neîndeplinirea țintei de colectare: una de 20 lei/kg pentru neîndeplinirea țintei de colectare pentru categoria 3 (lămpi), respectiv una de 4 lei/kg pentru neîndeplinirea țintei de colectare pentru categoriile 1, 2, 4, 5 si 6 din OUG 5/2015. Acest lucru determină, implicit, separarea țintei de colectare pentru categoria 3 (Lămpi) de ținta de colectare asociată celorlalte fluxuri DEEE.

Universul Juridic: Care a fost rațiunea pentru care s-a făcut această împărțire?

Simona Vaida: Categoria 3 (lămpi) reprezintă o categorie de deșeuri periculoase, cu impact major asupra mediului și sănătății populației, prin urmare este impetuos necesar ca ele să fie colectate separat de restul DEEE-urilor. O parte importantă din fluxul de deșeuri din categoria 3 este reprezentat de tuburi fluorescente, becuri economice și becuri cu descărcare în gaze, toate acestea conținând mercur, un element extrem de toxic. Mercurul este recunoscut ca o substanță care produce efecte adverse neurologice și alte efecte asupra sănătății, cu preocupări deosebite exprimate cu privire la efectele sale dăunătoare asupra copiilor nenăscuți și asupra sugarilor. Mercurul poluează solul și apele, având efecte de lungă durată și extrem de greu reversibile. Convenția de la Minamata, adoptată la nivelul UE în 2017, prevede măsuri speciale care să garanteze o depozitare intermediară a mercurului și a compușilor mercurului, precum și măsuri speciale privind gestionarea deșeurilor de mercur în mod ecologic rațional.

Ținta de colectare diferențiată, prin separarea nivelului penalităților pentru necolectarea echipamentelor din categoria 3, este esențială pentru a asigura o colectare separată a acestor echipamente. Lămpile reprezintă o categorie cu totul aparte în cadrul DEEE, nu numai datorită faptului că sunt deșeuri periculoase. Acestea au dimensiuni și greutate reduse (media fiind sub 100 g, comparativ cu o medie de 9 kg pentru categoria 4, respectiv 800 g pentru categoria 5), sunt fragile, ușor de spart, fiind foarte ușor de eliminat în mod neconform, la coșul de gunoi. În plus, aceste dimensiuni și greutăți mici fac colectarea mult mai scumpă față de alte DEEE, greutatea medie per ridicare fiind foarte mică (cca 40 kg). Tratarea acestor deșeuri este și ea costisitoare, dat fiind procesul tehnologic special pentru extragerea mercurului, respectiv depozitarea conformă a acestuia. În plus, în urma procesului de tratare nu rezultă fracții cu valoare economică, cum este cazul pentru alte echipamente care conțin, de exemplu, cantități semnificative de metal. Nu întâmplător penalitatea pentru necolectarea aferentă categoriei 3 este semnificativ mai mare decât pentru celelalte categorii, aceasta este direct proporțională cu costul efectiv al colectării și reciclării acestor echipamente, sensibil mai mare decât pentru celelalte categorii. Toate aceste aspecte fac din categoria 3 (Lămpi) o categorie dificilă și scumpă de colectat și reciclat, separarea de facto a țintei de colectare pentru această categorie fiind, în mod evident, singurul stimulent real pentru colectarea deșeurilor din această categorie.

Separarea acestui flux de deșeuri de restul EEE-urilor a dus la colectarea a peste 400 tone de deșeuri din categoria 3, doar in 2019, conform datelor oferite de Raportul anual privind starea mediului, din 2020 (ANPM). 400 de tone care nu au ajuns pe câmp sau la gropile de gunoi, împreuna cu deșeurile municipale. 400 de tone de deșeuri din lămpi conțin aproximativ 20 de kg de mercur care nu mai ajung să polueze solul și apele freatice.

Universul Juridic: Situația pare foarte încâlcită. Poate este nevoie de un act normativ care să clarifice…

Simona Vaida: În cazul adoptării OUG în forma publicată în acest moment spre consultare publică, cu uniformizarea penalităților pentru toate categoriile DEEE, ceea ce ar implica, de facto, o țintă comună pentru toate aceste echipamente, rezultatul imediat ar fi o scădere dramatică a colectării separate pentru categoria 3 (Lămpi). OTR-urile DEEE, acum în număr de 19, sunt într-o competiție directă pe piață, competiție care se manifestă la nivelul tarifelor practicate pentru gestionarea DEEE. Cu un cost mediu de colectare/reciclare pe kg de 5 ori mai mare față de cel al echipamentelor nepericuloase de mari dimensiuni, de genul mașinilor de spălat, categoria 3 nu este sustenabilă într-un mediu concurențial nereglementat. În absența unei ținte separate pentru această categorie, orice OTR care își dorește să supraviețuiască pe piață, va înceta imediat să colecteze deșeuri din această categorie, compensând ținta de colectare cu categorii facile. Deșeurile din categoria 3 necolectate astfel, vor ajunge să polueze solul și apele, cu consecințe pe termen lung, greu reversibile.

Universul Juridic: Demarați, în fiecare an, „Campania Electricienilor”, inițiativă prin care îi recompensați cu unelte electrice sau truse de scule pe cei care aduc deșeuri din echipamente de iluminat. Care sunt rezultatele? Ați remarcat deschidere și receptivitate la acest tip de acțiuni?

Simona Vaida: Scopul nostru este acela de a face din reciclare un obicei, dar acest lucru nu se poate face peste noapte. Încercăm să educăm populația, să o împrietenim cu conceptul de colectare selectivă. Electricienii reprezintă segmentul profesionist, cei care au contact direct și nemijlocit cu deșeurile, prin urmare ii abordăm cu prioritate. Pentru început, oferim premii acelor electricieni care colectează separat becurile, dar sperăm ca aceștia să își dezvolte un bun obicei și să colecteze în continuare chiar și în absența acestor campanii. La campania care s-a încheiat, am avut aproximativ 35 tone de deșeuri colectate.

Noi avem în derulare și Campania Mentenanță Iluminat Public, Facility Management, Tombola 100, campanii cu primării etc. Ne-am dori însă să existe și să funcționeze cu adevărat punctele de colectare municipale, care să preia aceste deșeuri în format organizat, reducând dependența de astfel de campanii. Ar trebui operată o deconectare, la nivelul mentalului colectiv, între colectarea DEEE și premii, această activitate fiind una obligatorie conform legii. Fiecare dintre noi ar trebui să ne simțim responsabili pentru mediul înconjurător, este casa noastră, a tuturor și ar trebui sa o menținem curată pentru noi și copiii noștri, nu pentru a câștiga un premiu sau altul.

Universul Juridic: O altă campanie, organizată în parteneriat cu un retailer, vizează înlocuirea becurilor vechi cu becuri noi. Întâmpinați reticențe la astfel de propuneri? Orice vânzător vrea în primul rând bani și mai puțin produse scoase din uz…

Simona Vaida: Nu am întâmpinat reticențe, până la urmă și aici vorbim de implementarea prevederilor legale, colectarea 1:1 sau 1:0. Consiliul Concurenței a menționat clar că în cadrul acestor campanii trebuie respectate anumite reguli de concurență, astfel că o organizație colectivă nu poate finanța din banii tuturor vânzarea produselor unui producător anume. Campania despre care vorbiți este organizată de retailer, Recolamp fiind partenerul care asigură logistica și colectarea. Este o inițiativă lăudabilă, care contribuie la conștientizarea populației privind nevoia de a colecta selectiv becurile uzate. Becurile sunt o categorie aparte în cadrul DEEE, mulți consumatori nici nu le asociază conceptului de echipament electric, prin urmare o astfel de campanie la raft este utilă în primul rând pentru transmiterea acestui mesaj, al importanței colectării selective a becurilor.

Universul Juridic: Este complicat „destinul” de protector al mediului? Ce calități, cunoștințe, aptitudini trebuie să aibă un tânăr care pornește pe acest drum?

Simona Vaida: Confucius spunea că „viața este foarte simplă, doar că noi insistăm să o facem complicată”. Noi avem în structura noastră ideea de protecție a vieții, fie că protejăm un pui de om, de animal, o floare, un pom. Practic nu iți trebuie ceva anume, ci doar să iți dai voie să fii om. Bunicii noștri nu aveau facultatea de ecologice la bază, ca să știe ce au de făcut pentru a proteja natura, ei trăiau în ritmul ei. Noi am schimbat paradigma și vrem ca natura să trăiască în ritmul nostru, ceea ce este imposibil. Un tânăr ar trebui să fie educat încă de la școală că trebuie să respecte natura și să o protejeze. Se poate face educație și la maturitate, dar cu metode mai aspre și rezultate incerte. Până la urmă să protejezi mediul nu ar trebui să fie o meserie în sine, ci o parte din toate meseriile existente.

Universul Juridic: Este Recolamp în competiție cu alte companii de profil? Dar cu sine însăși?

Simona Vaida: Noi, organizațiile colective suntem organizații non-profit și funcționăm sub umbrela prevederilor OUG 5/2015. Practic, producătorii de EEE aveau nevoie de aceste structuri pentru a se putea organiza în mod colectiv. Competiția între noi există, sigur, pe diverse aspecte: participanți, deșeuri, valorile contribuțiilor. Dacă nu ar exista acest lucru, nu am evolua. Doar că totul trebuie să aibă anumite limite și această competiție trebuie dusă pe un teren echilibrat. Și față de noi înșine suntem în competiție, dacă nu am fi mai buni ca ieri, nu ne-am îmbunătăți continuu. Ne dorim să fim mai buni, mai creativi, să colectăm mai mult.