Strategia națională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023 – prezentare generală (H.G. nr. 539/2021)

În M. Of. nr. 517 din 19 mai 2021 s-a publicat H.G. nr. 539/2021 privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, și a Planului de acțiune al Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023.

Prezentăm, în continuare, cele mai importante dispoziții regăsite în Strategia națională.

Prezentare generală

Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023:

SECȚIUNEA 1: A. Introducere

SECȚIUNEA 2: B. Viziune

SECȚIUNEA 3: C. Priorități, politici și cadru juridic existente

SECȚIUNEA 4: D. Definirea problemelor

SECȚIUNEA 5: E. Principii generale

SECȚIUNEA 6: F. Obiective generale și specifice

SECȚIUNEA 7: G. Programe

SECȚIUNEA 8: H. Rezultate așteptate

SECȚIUNEA 9: I. Indicatori

SECȚIUNEA 10: J. Proceduri de monitorizare și evaluare

SECȚIUNEA 11: K. Instituții responsabile

SECȚIUNEA 12: L. Implicații bugetare și sursele de finanțare

SECȚIUNEA 13: M. Implicații asupra cadrului juridic

Astfel, secțiunea 2 prezintă următoarele aspecte:

„Prin prezenta strategie se urmărește prevenirea replicării în România a evoluțiilor negative înregistrate pe acest palier în alte țări, precum și asigurarea instrumentelor necesare pentru sancționarea faptelor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

Fiind prima strategie națională în acest domeniu, documentul își propune să realizeze o corelare a eforturilor sectoriale menite să prevină și să combată antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură, prin:

– îmbunătățirea colectării de date despre aceste fenomene în România;

– evaluarea legislației actuale pentru identificarea eventualelor lacune și pregătirea unor propuneri pentru acoperirea acestora;

– evaluarea programelor de formare profesională a actorilor implicați în procesul de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură (ofițeri de poliție, procurori, judecători) și actualizarea acestor programe dacă va fi cazul;

– evaluarea programelor școlare actuale și revizuirea acestora;

– dezvoltarea unor programe culturale pilot menite să prevină proliferarea acestor fenomene în societatea românească;

– intensificarea implicării României în eforturile internaționale menite să combată antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură.”

În continuare, secțiunea 5 se axează pe următoarele:

„Activitățile privind prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, desfășurate în conformitate cu obiectivele acestei strategii naționale, se subsumează, în totalitatea lor, următoarelor principii, a căror respectare este esențială și obligatorie:

1. principiul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului – toate activitățile desfășurate de instituțiile statului, organizațiile neguvernamentale și alte structuri ale societății civile pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură se desfășoară cu respectarea prevederilor convențiilor și tratatelor internaționale privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului, la care România este parte;

2. principiul legalității – activitățile pentru realizarea obiectivelor strategice se desfășoară în baza legii și în conformitate cu aceasta;

3. principiul prevenirii – presupune că întreaga activitate desfășurată pentru realizarea obiectivelor strategice trebuie să asigure prevenirea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, atât printr-o bună cooperare între instituțiile și organizațiile implicate, cât și printr-o coordonare eficientă a implementării strategiei naționale;

4. principiul complementarității, transparenței și dialogului social – presupune, pe de o parte, transparența procesului decizional, iar, pe de altă parte, consultarea membrilor societății civile în cadrul acestui proces. Implementarea strategiei naționale se va face în mod transparent, cu participarea societății civile, alături de instituțiile guvernamentale, în vederea realizării obiectivelor;

5. principiul cooperării – instituțiile și organizațiile implicate în prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură vor coopera, astfel încât să se asigure o concepție coerentă, integrată asupra problematicii și măsurilor angajate ori planificate, o coordonare adecvată a eforturilor depuse și demersurilor întreprinse;

6. principiul parteneriatului public-privat – presupune cooptarea societății civile în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, precum și consultarea membrilor societății civile în cadrul procesului decizional;

7. principiul responsabilității – presupune obligația instituțiilor responsabile cu îndeplinirea activităților subsumate realizării obiectivelor prevăzute de strategia națională, precum și a instituțiilor partenere de a îndeplini în cea mai bună manieră posibilă sarcinile stabilite;

8. principiul sustenabilității – presupune alocarea resurselor financiare și umane necesare realizării obiectivelor strategice;

9. principiul proporționalității – presupune că niciuna dintre acțiunile întreprinse nu trebuie să depășească nivelul necesar pentru realizarea obiectivelor stabilite.”

Secțiunea 8 menționează următoarele aspecte:

„Scopul prezentei strategii este acela de a evalua instrumentele actuale de care dispun societatea românească și instituțiile statului pentru a combate antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură, instrumente care au fost dezvoltate sectorial, pentru a propune completarea lor și crearea de sinergii care să crească eficiența acestor instrumente la nivel local, național și corelarea acesteia cu proiecțiile strategice similare implementate la nivel internațional.

Este de așteptat ca strategia să ducă la o corelare, creștere a eficienței și completare a instrumentelor și inițiativelor sectoriale dezvoltate până în prezent pentru combaterea acestor fenomene, precum și la conștientizarea de către opinia publică din România cu privire la aceste amenințări, crescând reziliența societății românești față de antisemitism, xenofobie, radicalizare și discursul instigator la ură.

Publicul-țintă al strategiei include elevii din învățământul preuniversitar, studenții, profesorii, angajații instituțiilor publice și societatea civilă în general.

Impactul strategiei va fi evaluat anual, iar după 3 ani va fi adoptată o nouă strategie care să încorporeze lecțiile învățate în implementarea acestei prime strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, care are și rolul de strategie-pilot în domeniu.”