Strategia de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2021-2025, precum și Planul general de acțiune de implementare a strategiei (H.G. nr. 863/2021)

În M. Of. nr. 809 din 24 august 2021 s-a publicat H.G. nr. 863/2021 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021-2025, precum și a Planului general de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021-2025. 

Stategia de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021-2025 se regăsește în cadrul anexei nr. 1, care face parte integrantă din respectiva hotărâre.

Astfel, în cele ce urmează, prezentăm structura strategiei, dar și cele mai importante dispoziții din respectiva anexă.

Structura

Capitolul 0:

I. Introducere

Capitolul I: Priorități și politici

Capitolul II: Principii generale

Capitolul III: Informații generale relevante și definirea problemelor

Capitolul IV: Misiune, viziune, valori

Capitolul V: Obiective strategice și obiective specifice

Capitolul VI: Indicatori

Capitolul VII: Implicații pentru buget

Capitolul VIII: Proceduri de monitorizare și evaluare

Capitolul IX: Etape ulterioare

Mai departe, redăm cele mai importante dispoziții din anexa nr. 1.

„Strategia de dezvoltare a justiției ca serviciu public pentru perioada 2010-2014 și planul de acțiune aferent, precum și Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.155/2014, și planul de acțiune aferent reprezintă documente programatice de referință, care au vizat implementarea și continuarea politicilor publice reformatoare în cadrul sistemului judiciar. Între principalele obiective și direcții de acțiune este prevăzută și reorganizarea, respectiv consolidarea sistemului de probațiune, astfel încât, raportat la atribuțiile și responsabilitățile conferite de noile coduri în materie penală, instituția probațiunii să atingă consistența necesară pentru îndeplinirea adecvată a competențelor stabilite de actualul cadru legislativ.

Ca atare, prezenta strategie promovează dezvoltarea sistemului național de probațiune în așa fel încât echilibrul impus între prevederile noii legislații în materie penală și capacitatea practică a instituției probațiunii de a da conținut concret atribuțiilor semnificativ crescute impuse de actualul cadru normativ să fie asigurat.

Prioritățile cuprinse în strategie contribuie la realizarea politicii publice în materie penală asumate de Ministerul Justiției și totodată sunt în conformitate cu recomandările referitoare la organizarea și funcționarea activității de probațiune adoptate la nivelul Consiliul Europei, în special:

– Recomandarea Rec (2010) 1 a Comitetului de Miniștri ai statelor membre privind regulile europene în probațiune;

– Recomandarea nr. R (97) 12 a Comitetului de Miniștri privind personalul implicat în aplicarea sancțiunilor și măsurilor comunitare;

– Recomandarea REC (2017) 3 a Comitetului de Miniștri privind Regulile europene referitoare la sancțiuni și măsuri comunitare [care a înlocuit Recomandarea nr. R (92) 16 a Comitetului de Miniștri privind Regulile europene referitoare la sancțiunile și măsurile comunitare, respectiv Recomandarea Rec (2000) 22 a Comitetului de Miniștri cu privire la îmbunătățirea punerii în aplicare a normelor europene privind sancțiunile și măsurile comunitare].

În același timp, documentul oferă o viziune pe termen mediu asupra dezvoltării sistemului de probațiune din România, printr-o abordare sinergică, ținând cont de interconexiunea dintre noile prevederi în materie penală, nevoia de securitate comunitară și contextul socioeconomic actual.

Sistemul național de probațiune beneficiază de un set de legi substanțiale proprii care completează legislația specifică noilor coduri în materie penală și procesual penală.

(…)

Misiune: misiunea sistemului național de probațiune este aceea de a coordona executarea măsurilor educative și a sancțiunilor neprivative de liberate, concomitent cu valorificarea potențialului socioeconomic al persoanelor care au săvârșit infracțiuni, în scopul îmbunătățirii șanselor acestora de reintegrare în societate, reducerii recidivei și creșterii gradului de siguranță în comunitate. În același timp, serviciile de probațiune sprijină organele judiciare în procesul de individualizare a sancțiunilor prin realizarea unor evaluări ale persoanelor inculpate, cercetate sau judecate pentru săvârșirea de infracțiuni.

Viziune: dezvoltare instituțională coerentă și solidă, pilon de bază pentru asigurarea unei intervenții de probațiune eficiente, inovatoare și performante care contribuie efectiv la interesele societății privind siguranța cetățenilor, reducerea costurilor sociale ale încarcerării, scăderea recidivei și capacitarea persoanelor care au săvârșit infracțiuni de a se înscrie pe un traseu de viață prosocial.

Valorile sistemului național de probațiune:

– profesionalism, integritate;

– responsabilitate;

– angajament și implicare;

– respect;

– empatie;

– disponibilitate și deschidere.

Indicatorii de rezultat pentru fiecare dintre obiectivele specifice din prezenta strategie vor fi incluși/se vor regăsi în Planul general de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021-2025, cuprins în anexa nr. 2 la hotărâre.

Poziționarea instituției probațiunii în cadrul sistemului penal românesc necesită o definire coerentă din perspectiva complementarității cu celelalte instituții penale și din perspectiva resurselor financiare alocate. În acest fel, instituția probațiunii va putea îndeplini la parametri optimi responsabilitățile specifice domeniului său de competență și totodată va contribui în mod semnificativ la eficientizarea actului de justiție. Din această perspectivă, sprijinul concertat din partea conducerii Ministerului Justiției, precum și a factorilor politici de decizie este deopotrivă indispensabil și hotărâtor.

Realizarea obiectivelor cuprinse în Strategia de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021-2025 este condiționată de alocarea unor resurse bugetare care să sprijine atingerea rezultatelor vizate în mod adecvat, coerent și eficient, estimate în nota de fundamentare pentru toată perioada de implementare.

O parte dintre obiective pot fi acoperite prin surse de finanțare alternative bugetului de stat, prin finanțare externă (de exemplu, în cadrul proiectului „Servicii corecționale”, respectiv proiectului „Normalitatea”, finanțate prin Mecanismul financiar norvegian 2014-2021), respectiv prin atragerea de alte fonduri externe, precum cele puse la dispoziție de Comisia Europeană.

Scopul procesului de monitorizare a strategiei este acela de a corela obiectivele și prioritățile cu rezultatele implementării acțiunilor, astfel încât să permită o evaluare corectă a rezultatelor finale obținute.

Monitorizarea strategiei va fi efectuată pe baza planului general de acțiune, în cuprinsul căruia vor fi incluse obiectivele strategice, obiectivele generale, acțiunile care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor, termenele de realizare, structura instituțională/persoanele responsabile, precum și rezultatele așteptate.

Procesul de monitorizare a implementării va fi coordonat de către directorul general al DNP împreună cu Consiliul consultativ al DNP.

Monitorizarea implementării va fi efectuată de comisia de monitorizare din cadrul DNP, constituită pe baza deciziei directorului general.

Comisia de monitorizare va fi convocată de către directorul general al DNP anual sau ori de câte ori acesta consideră necesar.

La întâlnirile comisiei de monitorizare pot fi invitați ministrul justiției, secretarul de stat care coordonează activitatea sistemului de probațiune din cadrul Ministerului Justiției, precum și membrii Consiliului consultativ.

Monitorizarea implementării se va concretiza prin rapoartele anuale de monitorizare. Raportul anual de monitorizare va fi întocmit de către membrii comisiei de monitorizare și va fi supus spre analiză și asumare conducerii DNP. Documentul final va fi transmis conducerii Ministerului Justiției, precum și serviciilor de probațiune. Pe baza rapoartelor anuale de monitorizare, comisia de monitorizare poate propune revizuiri periodice ale strategiei și ale planului de acțiune.

Evaluarea gradului de implementare a strategiei va fi efectuată pe baza rezultatelor atinse. Pe durata implementării strategiei va fi elaborat un raport anual de evaluare a atingerii obiectivelor prevăzute de strategie și a schimbărilor efectuate în procesul implementării, care va fi întocmit de o persoană desemnată în acest scop din cadrul comisiei de monitorizare. Documentul va fi supus spre analiză și asumare conducerii DNP, după care va fi comunicat conducerii Ministerului Justiției, precum și serviciilor de probațiune.

Până la finalul anului în curs, fiecare serviciu de probațiune va elabora propriul plan de acțiune pentru anul următor, cu luarea în considerare a planului general de acțiune prevăzut în anexa nr. 2 la hotărâre. 

(…)”.

În cadrul anexei nr. 2, care facem parte integrantă din H.G. nr. 863/2021, se prezintă Planul general de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021-2025.