Soluţionarea cererii de ridicare a sechestrului asigurător. Stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei (NCPP, VCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 259/2020

NCPP: art. 40 alin. (4), art. 47 alin. (3), art. 51, art. 275 alin. (3), art. 600 alin. (3); VCPC: art. 250 alin. (8), art. 518 alin. (3) și (4), art. 715 alin. (4), art. 714 alin. (2), art. 857

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, prin Ordonanța nr. 187/P/2014 din 29 iulie 2014 a instituit sechestru asigurator asupra bunurilor inculpatei D., incluzând și imobilul – apartament situat în Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, înscris în cartea funciară nr. x-C1-U5 a Municipiului Râmnicu Vâlcea.

Menținerea sechestrului, până la concurența sumei de 2.401.945,35 RON, s-a dispus prin Sentința penală nr. 2252 din 30 septembrie 2016 a Tribunalului București, secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 1800/2017 a Curții de Apel București.

Petenții au dobândit imobilul prin actul de adjudecare din 11 aprilie 2017 al B.E.J. C., astfel că măsura asiguratorie luată de organele judiciare penale nu a fost îndeplinită, din valorificarea imobilului din cauza îndestulându-se un alt creditor, respectiv E., somația imobiliară fiind notată sub nr. x din 6 iulie 2010, anterior notării sechestrului, așa cum au arătat petenții și cum rezultă din actele dosarului.

Potrivit art. 600 alin. (3) din C. proc. pen., „Contestația împotriva actelor de executare se soluționează de către instanța civilă, potrivit legii civile”.

Contrar celor reținute de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Tribunalul București a apreciat că radierea sechestrului reprezintă un act de executare, punându-se în discuție opozabilitatea actului și nu legalitatea acestuia, mai ales că dreptul de proprietate asupra imobilului dobândit de petenți prin actul de adjudecare se transmite liber de orice sarcini. De altfel, C. proc. pen. nu prevede instituția „încetării de drept” a sechestrului, așa cum instanța civilă a reținut în considerentele sentinței civile.

Prin urmare, Tribunalul București a reținut că instanța civilă este competentă în soluționarea cauzei de față, potrivit dispozițiilor art. 600 alin. (3) din C. proc. pen.

Având în vedere considerentele expuse, prin Sentința penală nr. 594 din data de 18 iunie 2020 a Tribunalului București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. x/2019, în temeiul dispozițiilor art. 47 alin. (3) din C. proc. pen., a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului București, secția I penală, invocată de Ministerul Public și, în temeiul dispozițiilor art. 50 din C. proc. pen., a fost declinată competența de soluționare a contestației la executare formulată de petenții A. și B. în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, secția civilă.

În conformitate cu dispozițiile art. 51 din C. proc. pen., s-a constatat intervenția conflictului negativ de competență între Tribunalul București și Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

În baza dispozițiilor art. 51 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 40 alin. (4) din C. proc. pen., a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță superioară comună, în vederea soluționării conflictului negativ constatat.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 2 iulie 2020.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, conform dispozițiilor art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că Judecătoria Râmnicu Vâlcea, secția civilă, este competentă să soluționeze prezenta cauză, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reține că, în speță, contestatorii B. și A. au dobândit imobilul apartament situat în Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, înscris în cartea funciară nr. x-C1-U5 a Municipiului Râmnicu Vâlcea prin actul de adjudecare din 11 aprilie 2017 al B.E.J. C..

Aceștia au solicitat intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate și radierea tuturor drepturilor reale și a sarcinilor înscrise după notarea somației în cartea funciară.

Prin Încheierea nr. 19324 din 18 aprilie 2017 a O.C.P.I. Vâlcea – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Râmnicu Vâlcea a fost intabulat în cartea funciară dreptul de proprietate al contestatorilor, au fost radiate drepturile reale și sarcinile înscrise după notarea somației în cartea funciară, cu excepția sechestrului asigurător instituit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție prin ordonanța din 29 iulie 2014. Contestatorii au formulat cerere de reexaminare împotriva încheierii de carte funciară, care a fost respinsă. Plângerea formulată împotriva încheierii de reexaminare a fost, de asemenea, respinsă prin Sentința civilă nr. 5920 din 22 noiembrie 2017 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 250 alin. (8) din C. proc. pen., art. 715 alin. (4), art. 714 alin. (2), art. 857 din C. proc. civ. și art. 518 alin. (3) și (4) din C. proc. civ. din 1865.

Dosarul penal în care s-a instituit măsura asiguratorie asupra bunului imobil a fost soluționat definitiv prin Decizia penală nr. 1800/A din 15 decembrie 2017 a Curții de Apel București, pronunțată în dosarul nr. x/2015, prin care s-a menținut măsura asiguratorie asupra imobilului în litigiu.

Înalta Curte constată că, prin cererea formulată, intitulată „contestație la executare”, petenții B. și A. au solicitat radierea sechestrului asigurător instituit prin Ordonanța nr. 187/P/2014 din 29 iulie 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție (care vizează un bun imobil, având valoarea unei inscripții ipotecare), dispus în cursul urmăririi penale și menținut prin decizia pronunțată de instanța de apel (nr. 1800/A din 15 decembrie 2017 a Curții de Apel București, pronunțată în dosarul nr. x/2015), având în vedere că bunul cu privire la care s-a dispus măsura asigurătorie a fost adjudecat la licitație publică.

Înalta Curte reține că radierea sechestrului reprezintă un act de executare, iar potrivit art. 600 alin. (3) din C. proc. pen., contestația împotriva actelor de executare se soluționează de către instanța civilă, potrivit legii civile.

În același sens este și jurisprudența instanței supreme. Astfel, s-a reținut că „după rămânerea definitivă a hotărârii, soluționarea cererii de ridicare a sechestrului asigurător revine instanței civile competente material și teritorial” (I.C.C.J., secția penală, Încheierea nr. 100 din 25 februarie 2020).

În speță, astfel cum s-a menționat anterior, cauza în care a fost instituit sechestrul asigurător a fost soluționată definitiv prin Decizia penală nr. 1800/A din 15 decembrie 2017 a Curții de Apel București, pronunțată în dosarul nr. x/2015.

În raport cu aceste considerente, Înalta Curte va stabili că revine Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, secția civilă, competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorii B. și A., instanță căreia i se va trimite dosarul.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.