Ședințe ÎCCJ (HP) – 18 septembrie 2023

Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat listele ședințelor publice din 18 septembrie 2023, atât pentru completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, cât și pentru completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

În continuare, vă prezentăm lista sesizărilor ce vor fi dezbătute în fiecare dintre aceste ședințe.

HP

Materie civilă

Astfel, la data de 18 septembrie 2023 se va dezbate următoarea sesizare în materie civilă, cu privire la:

• Art. 39 alin. (5) raportat la art. 14 din Legea nr. 153/2017; art.14 alin.(3) din Legea nr. 153/2017; art. 36 alin. (3) din Legea nr. 128/1997; Ordinului ministrului educației naționale nr. 3.770/1998:

În aplicarea dispozițiilor art.39 alin.(5) raportat la art.14 din Legea nr. 153/2017 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. 14 alin. (3) se interpretează în sensul că excluderea cumulului dintre indemnizația lunară pentru titlul științific de doctor și salarizarea aferentă gradului didactic I obținut în baza aceluiași titlu științific de doctor se aplică și cadrelor didactice cărora, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017, li s-a acordat gradul didactic I în considerarea titlului științific de doctor, în baza art. 36 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic și a dispozițiilor Ordinului ministrului educației naționale nr. 3.770/1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învățământul preuniversitar.

• Art. 8 și art. 9 din Legea nr. 77/2016; art. 468 alin. (1) C. proc. civ.:

Modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 8 și art. 9 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite prin raportare la dispozițiile art. 468 alin. (1) C. proc. civ. referitor la termenul de apel aplicabil cererilor de apel care vizează acțiunile debitorilor având ca obiect (unic capăt de cerere) adaptarea contractului /reechilibrarea prestațiilor izvorâte din contractele de credit, respectiv: termenul de 7 zile prevăzut de actul normativ special sau termenul general de 30 de zile.

• Art. 27 alineatul (2) indice 3 din Legea nr. 18/1991, modificat prin Legea nr. 263/21.07.2022; art. 27 alineatul (3) litera a din Legea nr. 18/1991, modificat prin Legea nr. 263/ 21.07.2022:

1. În interpretarea și aplicarea dispozițiilor articolului 27 alineatul (2) indice 3 din Legea nr. 18/1991 așa cum a fost modificat prin Legea nr. 263/ 21.07.2022  prin sintagma „…sau cei care au dobândit aceste imobile prin acte translative de proprietate” se poate înțelege orice subdobânditor, persoană fizică sau juridică, a dreptului de proprietate asupra construcției ? 2. În interpretarea și aplicarea dispozițiilor articolului 27 alineatul (3) litera a din Legea nr. 18/1991 așa cum a fost modificat prin Legea 263/21.07.2022 conform cărora „ dacă deținătorii sau moștenitorii acestora figurează cu casa de locuit în registrele agricole sau registrele cadastrale ori sunt înscrise în cartea funciară și sunt înregistrate în evidențele fiscale” este necesar ca la data formulării cererii de constituire a dreptului de proprietate asupra terenului  imobilul construcție să aibă destinația de casă de locuit sau este suficient ca imobilul construcție să fi avut această destinație la data edificării, respectiv a dobândirii în condițiile Legii nr. 112/1995? 3. O persoană juridică de drept privat (societate comercială ) care a dobândit prin contract de vânzare cumpărare imobilul construcție de la persoana care a edificat construcția anterior anului 1990 sau de la persoana care a cumpărat-o potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 ori de la moștenitorii acestora poate beneficia de dispozițiile art. 27 alineatul (2) indice 3 din Legea 18/1991 așa cum a fost modificat prin Legea 263/21.07.2022 în condițiile în care la data formulării cererii construcția reprezintă sediul societății ori aceste dispoziții sunt edictate doar în favoarea persoanelor fizice în considerarea destinației de casă de locuit evidențiată la litera a din același text de lege? 4. Se poate aprecia că prin transmiterea dreptului de proprietate asupra casei de locuit către o persoană juridică de drept privat (societate comercială), imobilul construcție își schimbă destinația în condițiile în care nu reprezintă sediul acesteia la data formulării cererii de constituire a dreptului de proprietate și își păstrează în cadrul societății scopul locativ avut în vedere la data edificării construcției  într-o primă variantă, respectiv nu  își păstrează în cadrul societății scopul locativ avut în vedere la data edificării construcției în varianta a doua?

• Art. 488 alin. (1) pct. 2 Cod procedură civilă raportat la art. 19 și art. 214 Cod procedură civilă:

Interpretarea dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 2 Cod procedură civilă, prin raportare la art. 19 și art. 214 Cod procedură civilă, respectiv dacă în cadrul acestui motiv de recurs pot fi analizate în concret/efectiv criticile privind legalitatea măsurii de schimbare a componenței completului de judecată în apel dispuse printr-o Hotărâre a Colegiului de Conducere a instanței sau aceasta poate fi analizată exclusiv pe calea contenciosului administrativ, printr-o acțiune formulată de părți.

• Art. 50, lit. b) din Legea nr. 196/2018:

Dacă acordul de voință al asociației de proprietari, în baza art. 50, lit. b) din Legea nr. 196/2018, se consideră format în baza tuturor declarațiilor scrise și semnate ale fiecărui proprietar (caz în care este necesară exprimarea în scris a opțiunii fiecărui proprietar) sau este suficientă dovedirea înștiințării fiecărui proprietar cu privire la problemele supuse dezbaterii, fără a mai fi necesară comunicarea declarației scrise a fiecărui proprietar, astfel că acordul de voință al asociației ar fi format în baza unui număr suficient de declarații pentru a asigura votul majorității simple din numărul total al proprietarilor.

• Art. 154 și următoarele raportat la art. 91 alin.(1) și alin. (2) din Legea nr. 85/2014, raportat la art. 163 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură penală din 1968, respectiv art. 249 alin. (1), alin. (2) și alin.(8) din Codul de procedură penală din 2010:

În interpretarea art.154 și următoarele raportat la art. 91 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, raportat la art. 163 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură penală din 1968, respectiv art. 249 alin. (1), alin. (2) și alin. (8) din Codul de procedură penală din 2010, valorificarea bunurilor aparținând unei persoane juridice aflată în procedura de insolvență, când asupra acestor bunuri sunt instituite măsuri asigurătorii înființate în cadrul unui proces penal în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune, generează consecința juridică a:

1. Dobândirii, libere de orice sarcini, a bunurilor înstrăinate de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, în exercițiul atribuțiilor sale revăzute de Legea nr. 85/2014, privind procedura insolvenței?

2. Radierii din cartea funciară a sarcinilor înscrise în baza măsurilor asigurătorii dispuse în vederea acoperirii prejudiciului?

Materie penală

Astfel, la data de 18 septembrie 2023 se vor dezbate următoarele sesizări în materie penală, cu privire la:

1. Dacă, procedeul probator al accesului la un sistem informatic poate fi utilizat atunci când (i) suportul informatic se află în detenția fizica a organului de urmărire penală, sau dacă acest procedeu probator permite doar (i) pătrunderea de la distanță într-un astfel de sistem în vederea monitorizării/supravegherii activității derulate?

2. Dacă opțiunea asupra emiterii, obținerii și/sau utilizării unui mandat de acces la un sistem informatic sau a unui mandat de percheziție informatică în vederea copierii integrale a datelor aflate într-un sistem informatic aflat în posesia organului de urmărire penală reprezintă o chestiune de oportunitate, aflată strict în sfera de apreciere a organului de urmărire penală, sau o chestiune de legalitate, supusă cenzurii judecătorului de cameră preliminară?

• Art. 335 alin.(3) din Codul Penal:

Constituie infracțiune, în condițiile art. 335 alin. (3) din Codul Penal, acțiunea de încredințare a unui vehicul pentru a fi condus pe drumurile publice unei persoane despre care știa că se află sub influența alcoolului, în cazul în care aceasta din urmă săvârșește infracțiunea de refuz de prelevare de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei, fiind trimisă în judecată pentru această infracțiune?

• Art. 193 alin. (2) Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. (1) Cod penal, ambele norme raportate la art. 187 Cod penal; art. 154 alin. (1) lit. c) Cod penal; art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal; art. 199 alin. (1) Cod penal:

Termenul general de prescripție pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe în modalitatea violenței în familie, prevăzută de art. 193 alin. (2) Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. (1) Cod penal, ambele norme raportate la art. 187 Cod penal privind înțelesul noțiunii de pedeapsa prevăzută de lege, este cel arătat de art. 154 alin.(1) lit. c) Cod penal sau cel indicat de art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal, respectiv natura juridică a art. 199 alin. (1) Cod penal este: 1. de infracțiune de sine-stătătoare (autonomă), 2. de formă agravată a infracțiunii pe lângă care se aplică (în primele 2 situații termenul general de prescripție fiind astfel de 8 ani) sau 3. de cauză specială de agravare a pedepsei în anumite circumstanțe (în această din urmă situație termenul general de prescripție fiind astfel de 5 ani)?

• Art. 85 alin. (2) lit. g) C. pen.; art. 84 C. pen.:

Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 85 alin. (2) lit. g) C. pen., instanța poate impune persoanei față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei să execute obligația de a nu conduce anumite vehicule stabilite de instanță, pe o perioadă mai mică decât durata termenului de supraveghere, prevăzut la art. 84 C. pen.

Sursa informației