Scurte consideraţii asupra infracţiunilor prevăzute de art. 5 lit. c) şi d) ale Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale – între limitele flexibilităţii şi rigidităţii legii

 

---

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!

---

---

 

IV. În încercarea de a atinge scopul rațiunii incriminării. Propuneri de lege ferenda

Modificările pe care le propunem în următoarea parte a expunerii au obiec­tivul de a atinge scopul rațiunii incriminării atât în raport de optica deja configurată a legiuitorului român, cât și de cea a legiuitorului european. Directiva (UE) 2016/943^[53], care trebuia transpusă de către statele membre ale Uniunii Europene până la data de 9 iunie 2018,re ca scop unificarea reglementărilor din diferitele state membre, pentru a se evita riscul unor incriminări diferite ale acelorași comportamente ilicite. De aceea am optat pentru următoarele modificări^[54]:

1) Modificarea noțiunii de „secret comercial” în cea de „secret de afaceri”, care cuprinde toate cele trei categorii de secrete (industrial, comercial și de orga­nizare) într-una singură. Cu toate că în forma tradusă oficial a Directivei se prevede tot noțiunea de secret comercial (traducere greșită, de altfel, sub aspect juridic, și nu neapărat lexical), credem că pentru un plus de previzibilitate a legii se impune această primă modificare. Cu atât mai mult cu cât legiuitorul european creează un standard minim de protecția față de conduitele ilicite, statele membre având libertatea de a ridica nivelul minimal de protecție de care aminteam.

2) Am operat o modificare de text în privința conținutului informațiilor prin eliminarea caracterului „total sau parțial”, pe baza irelevanței acesteia pentru tragerea la răspundere penală, cantitatea informațiilor care sunt divulgate, achi­zi­ționate sau utilizate neprezentând interes.

3) În privința acțiunilor de spionaj, socotim ca indicată schimbarea în „acțiuni de spionaj” fără a specifica felul acestora (industrial, comercial sau economic). Aceasta deoarece delimitarea acestora nu ar acoperi și secretele de organizare și pentru că spionajul economic nu îl regăsim incriminat în vreunul dintre textele de lege, iar incriminarea spionajului în raport de secretele de stat este insuficientă pentru a umple vidul legislativ.

4) Cu privire la faptele incriminate de lit. c) în forma actuală, am preferat o delimitare în funcție de caracterul omogen al infracțiunilor cu conținut alternativ, astfel că am separat achiziționarea de actele de executare ale divulgării și utilizării. Cu toate că nu suntem de acord cu viziunea legiuitorului de a nu incrimina faptele de spionaj, o luăm ca atare și, pe cale de consecință, am considerat că trebuie să le valorificăm și pe acestea separat, pentru a evidenția periculozitatea mai ridicată în cazul comiterii infracțiunilor prin aceste modalități. Astfel, apreciem oportună adăugarea unui spor facultativ de 1/4 pedepsei stabilite, lăsând la aprecierea instanței impunerea acestuia, în urma examinării circumstanțelor de fapt.

5) Cu privire la toate cele trei modalități de comitere, am înclinat balanța înspre schimbarea din „dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice” în „dacă prin aceasta s-au obținut beneficii proprii sau pentru terți, ori s-a produs un prejudiciu deținătorului legitim”. Considerentele în baza cărora ne întemeiem convingerea sunt:

a) pentru că legiuitorul consideră că faptele de spionaj nu creează o stare de pericol suficientă pentru a-și găsi corespondentul într-o normă de incriminare, noi credem că pot constitui temei de agravare a răspunderii, în funcție de felul în care sunt săvârșite, facultate ce o lăsăm la aprecierea instanț Un caz practic l-ar constitui următorul exemplu: A îi ordonă lui B să obțină secretele de afaceri de la C, deținătorul legitim al acestora, prin privarea de libertate și supunerea la tratamente degradante în cazul în care refuză;

b) pentru a acoperi faptele în cazul cărora nu există un raport de cauzalitate deoarece efectul nu se produce direct asupra intereselor sau activității persoanei juridice, nefiind susceptibile de tragere la răspundere penală, am operat modifi­ca­rea prin adăugarea situației în care beneficiile sunt proprii sau în favoarea terț

În baza acestora, am optat și pentru includerea faptelor în categoria infrac­țiu­nilor de rezultat, dar cu un plus de rațiune pentru dualitatea dintre cauză și efect.

6) Pentru a acoperi situațiile în care infracțiunea se comite prin inacțiune, propunem introducerea unui nou act de executare, respectiv „punerea la dispoziție”.

7) Cu privire la faptele incriminate la lit. d) în formă actuală, am intervenit din nou cu delimitarea actelor de executare prin crearea unei noi litere care să pună la adăpost și faptele de concurență neloială comise prin achiziționarea de către persoanele împuternicite de deținătorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i repre­zenta în fața autorităților publice ori a instituțiilor publice a secretelor de afaceri.

8) Pentru ipotezele în care faptele de divulgare, utilizare sau achiziționare se comit ca urmare a unor acțiuni de spionaj am decis, de asemenea, modificarea din „dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice” în „dacă prin aceasta s-au obținut beneficii proprii sau pentru terți, sau s-a produs un prejudiciu deținătorului legitim”, având aceleași argumente în favoare ca cele exprimate mai sus în raport de lit. c). La fel, am considerat și aici ca oportun să fie aplicat un spor facultativ de pedeapsă în cazul în care faptele se comit ca urmare a unor acțiuni de spionaj.

9) Pentru a acoperi situațiile în care infracțiunea se comite prin inacțiune, pro­punem introducerea unui nou act de executare, respectiv „punerea la dispoziție”.

10) Pentru situațiile în care modalitatea în care s-a comis acțiunea de spionaj constituie o infracțiune distinctă, în scopul evitării dublei sancționări, în formele de participație ale complicității/instigării, nu va fi aplicabil sporul facultativ.

11) Deoarece considerăm că în practică, de regulă, în cauzele în care se comite infracțiunea prin achiziționare scopul este de a divulga sau utiliza secretul de afaceri, am intro­dus o clauză de subsidiaritate conform căreia se va reține o singură infracțiune dacă actul de executare al achiziționării este urmat de acte de executare de divul­gare, utilizare sau punere la dispoziție.

12) Întrucât secretele de afaceri ar putea, în realitate, să fie deținute și de per­soane fără personalitate juridică, am preferat schimbarea în „deținător legitim”.

 

Așadar, de lege ferenda:

Art. 1¹ – În înțelesul prezentei legi, expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

d) secret de afaceri – orice informație care nu este în general cunoscută sau nu este ușor accesibilă persoanelor din mediul care se ocupă în mod obișnuit cu acest gen de informație și care dobândește o valoare comercială prin faptul că este secretă, pentru care deținătorul legitim a luat măsuri rezonabile ținând seama de circumstanțe, pentru a fi menținută în regim de secret; protecția secretului comercial operează atât timp cât condițiile enunțate anterior sunt îndeplinite în mod cumulativ.

 

Art. 5 – Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la
2 ani sau cu amendă:

c) divulgarea, utilizarea sau punerea la dispoziție a secretului de afaceri de către terți, dacă prin aceasta s-au obținut beneficii proprii sau pentru terți, sau s-a produs un prejudiciu deținătorului legitim;

d) achiziționarea secretului de afaceri de către terți, dacă prin aceasta s-au obținut beneficii proprii sau pentru terți, sau s-a produs un prejudiciu deți­nătorului legitim. Dacă faptele au fost urmate de săvârșirea actelor prevăzute la lit. c), se rețin numai acestea din urmă;

e) dacă faptele prevăzute la lit. c) și d) s-au comis ca urmare a unei acțiuni de spionaj, se poate adăuga un spor de 1/4 pedepsei stabilite;

f) divulgarea, utilizarea sau punerea la dispoziție a secretului de afaceri de către persoane împuternicite de deținătorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i reprezenta în fața autorităților publice ori a instituțiilor publice, dacă prin aceasta s-au obținut beneficii proprii sau pentru terți, sau s-a produs un preju­diciu deținătorului legitim;

g) achiziționarea secretului de afaceri de către persoane împuternicite de deți­nătorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i reprezenta în fața autori­tă­ților publice ori a instituțiilor publice, dacă prin aceasta s-au obținut beneficii proprii sau pentru terți, sau s-a produs un prejudiciu deținătorului legitim. Dacă faptele au fost urmate de săvârșirea actelor prevăzute la lit. f), se rețin numai acestea din urmă;

h) dacă faptele prevăzute la lit. f) și g) s-au comis ca urmare a unei acțiuni de spionaj, se poate adăuga un spor de 1/4 pedepsei stabilite;

i) dacă modalitatea prin care s-au comis acțiunile de spionaj constituie o infracțiune distinctă, în forma de participație a complicității sau instigării, nu va fi aplicabil sporul facultativ prevăzut la lit. e) și h).

 

V. Concluzii

Pentru a concluziona, constatăm faptul că dispozițiile ce reglementează actual­mente infracțiunile prevăzute de art. 5 din Legea nr. 11/1991 suscită mai multe discuții doctrinare și practice decât răspunsuri concrete și efective.

Un prim aspect remarcat este că, prin maniera de formulare, se deschid porțile către comiterea de fapte cu caracter ilicit (extrapenal), dar care nu ar putea constitui temeiul tragerii la răspundere penală, condițiile de tipicitate nefiind îndeplinite. Mai mult decât atât, considerăm că s-a dorit și includerea acestora sub egida art. 5, dar insuficiența în redactarea lor și lipsa unui examen juridic temeinic le-a lipsit cu desăvârșire.

Alt aspect pe care l-am remarcat este și efectul negativ pe care acesta îl produc. În condițiile în care s-ar ivi una dintre situațiile expuse de către noi, în care elementele de tipicitate nu ar fi întrunite sau nu ar exista un raport de cauzalitate, s-ar putea ivi probleme și de interpretare, care s-ar putea soluționa printr-un recurs în interesul legii, hotărâre de dezlegare a chestiunilor de drept, sau chiar o decizie de neconstituționalitate.

În urma acestor critici, opinăm că modalitatea prin care propunem rezol­varea problemelor aduce un plus de claritate, pertinență și, cel mai important, atinge scopul propus prin rațiunea incriminării infracțiunilor.