Revizuirea unei hotărâri. Asigurarea respectării autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti anterioare (NCPC, L. nr. 85/2014)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 1188/2020

NCPC: art. 132 alin. (1), art. 509 alin. (1) pct. 8, art. 510 alin. (1), art. 513 alin. (3); L. nr. 85/2014: art. 139 

Revizuirea formulată în cauza de față, pentru care Înalta Curte de Casație și Justiție și-a reținut propria competență de soluționare, se întemeiază pe ipoteza reglementată de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în conformitate cu care:

„(1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri”.

Potrivit art. 509 alin. (2) C. proc. civ., pentru motivul de revizuire prevăzut la alin. (1) pct. 8 (între alte ipoteze) sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul.

Acest caz de revizuire asigură respectarea autorității de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești anterioare, astfel încât, ceea ce s-a dezlegat jurisdicțional de către o instanță judecătorească să nu mai poată fi repus în dezbaterea judiciară a unei instanțe învestite ulterior cu o pricină având același obiect, părți și cauză juridică.

Pe lângă aceste condiții, cazul de revizuire analizat presupune și cerința ca în al doilea litigiu să nu fi fost invocată autoritatea de lucru judecat, iar dacă a fost invocată, instanța să fi omis să o soluționeze.

În cazul în care s-a invocat autoritatea de lucru judecat în litigiul ulterior și aceasta a fost analizată de instanța legal învestiră cu soluționarea cauzei, nu este posibilă valorificarea aceluiași motiv pe calea revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., întrucât, în caz contrar, s-ar încălca autoritatea de lucru judecat a hotărârii pronunțate în procedura ulterioară.

Revizuirea reprezintă o cale extraordinară de atac de retractare, iar nu de reformare, precum în cazul apelului (cale ordinară de atac) ori al recursului (cale extraordinară de atac); în consecință, revizuirea nu presupune exercitarea unui control de legalitate și, cu atât mai puțin, de temeinicie cu privire la hotărârea ulterioară.

Analizând comparativ cele două litigii, în temeiul art. 513 alin. (3) raportat la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că între acestea nu se verifică tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Potrivit celor invocate în motivarea cererii de revizuire, revizuentul pretinde că decizia civilă nr. 99/2020 din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2019, încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 250 din 9 mai 2019 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă și a încheierilor judecătorului sindic de confirmare a tabelului definitiv și a tabelului definitiv actualizat, pronunțate în dosarul nr. x/2016.

Astfel cum reiese din partea expozitivă a prezentei decizii, prin decizia civilă nr. 99/2020 din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2019, s-a admis apelul declarat de apelanta DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ-NAPOCA – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sălaj împotriva sentinței civile nr. 221 din 22 martie 2019 a Tribunalului Sălaj, care a fost schimbată în tot, în sensul că s-a respins cererea de confirmare a planului de reorganizare propus de către administratorul special al debitoarei S.C. A. S.R.L.

Prin decizia civilă nr. 250/2019 din 09 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016, s-a respins apelul declarat de apelanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 1563 pronunțată la data de 14.12.2018 de Tribunalul Sălaj.

Comparând cele două litigii în care au fost pronunțate hotărârile judecătorești enunțate rezultă că între acestea nu se verifică tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Astfel, cauza finalizată prin pronunțarea deciziei civile nr. 250/2019 din 09 mai 2019 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă a avut ca părți pe debitoarea în insolvență A. S.R.L., prin administrator special E., în calitate de contestatoare și creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE Cluj Napoca – A.J.F.P. Sălaj, în calitate de intimată; obiectul acestei pricini a constat într-o contestație la tabelul definitiv de creanțe întocmit în cadrul procedurii de către administratorul judiciar F. SPRL Filiala Cluj, debitoarea-contestatoare solicitând modificarea acestuia în sensul diminuării creanței bugetare a creditoarei Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca – A.J.F.P. Sălaj cu suma de 146.400 RON, reprezentând contravaloarea facturii de avans nr. 2/14.04.2015, pentru motiv de eroare esențială, fie pentru că înseamnă TVA dublată cuprinsă în fișa sintetică, fie pentru că această creanță s-a stins prin compensare, iar cauza cererii de chemare în judecată a fost reprezentată de prevederile art. 113 din Legea nr. 85/2014.

Litigiul ulterior, în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 99/2020 din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2019, a cărei revizuire se solicită, a avut ca obiect cererea de confirmare a planului de reorganizare propus de către administratorul special al debitoarei S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ-NAPOCA – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sălaj.

Temeiul juridic invocat de către debitoare a fost reprezentat de dispozițiile art. 139 din Legea nr. 85/2014, ce vizează printre altele și verificarea acceptării planului de reorganizare de către creditori, conform criteriilor stabilite de legiuitor.

Față de aceste elemente ale celor două cereri de chemare în judecată, rezultă că atât obiectul, cât și cauza juridică a acestora au fost diferite.

Susținerile revizuentului prin care se invocă puterea de lucru judecat pentru suma de 149.550 RON reprezentând creanță preferențială a DGRFP Cluj nu pot fi reținute, întrucât prin decizia a cărei revizuire se solicită nu s-a pus în discuție tabelul consolidat al debitoarei prin care s-a definitivat fiecare creanță în parte, nu au fost analizate creanțele și modalitatea lor de înscriere în tabel, analizându-se doar votul dat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ-NAPOCA – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sălaj în condițiile prevăzute de art. 139 din Legea nr. 85/2014 pentru confirmarea planului de reorganizare raportat la criticile concrete deduse judecății de către creditoarea apelantă.

Prin urmare, analiza efectuată de instanța de apel cu privire la votul exprimat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ-NAPOCA – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sălaj în cadrul celor două categorii de creanțe înscrise în tabel, respectiv creanțe bugetare și creanțe garantate, nu se încadrează în domeniul de aplicare a motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cadru în care nu se repun în discuție și nu se cercetează chestiuni ce țin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a cererii de revizuire.

Ca atare, în temeiul dispozițiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., formulată de revizuentul D. în calitate de administrator special al S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 99/2020 din 18 februarie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019.

Soluția și considerentele asupra excepției de necompetență materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la cererea de revizuire fundamentată pe art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Potrivit art. 510 alin. (1) C. proc. civ., „Cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere”.

Textul legal citat stabilește competența soluționării cererii de revizuire fundamentate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., competență ce revine instanței care a pronunțat hotărârea rămasă definitivă.

Rațiunea instituirii acestei norme de competență izvorăște din natura juridică a revizuirii, care este o cale extraordinară de atac, de retractare. Din această perspectivă, numai instanța care a pronunțat hotărârea are abilitatea conferită de lege să o retracteze.

În speță, revizuentul a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 99/2020 din 18 februarie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, prin care s-a admis apelul declarat de apelanta DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ-NAPOCA – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sălaj împotriva sentinței civile nr. 221, pronunțată la data de 22 martie 2019 în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Sălaj, s-a schimbat în tot sentința apelată în sensul că s-a respins cererea de confirmare a planului de reorganizare propus de către administratorul special al debitoarei S.C. A. S.R.L., susținând incidența motivului prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Față de acest aspect, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 132 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 510 alin. (1) C. proc. civ., va declina competența de soluționare a cererii de revizuire formulată în baza dispozițiilor legale mai sus menționate, în favoarea Curții de Apel Cluj.

Sursa informației: www.scj.ro.