Regulamentul Senatului – republicare (prezentare generală)

În M. Of. nr. 513 din 18 mai 2021 s-a republicat Regulamentul Senatului.

Prezentăm, în continuare, cele mai importante dispoziții regăsite în respectivul act normativ.

Prezentare generală

CAPITOLUL I: Organizarea Senatului

SECȚIUNEA 1: Constituirea Senatului

SECȚIUNEA 2: Grupurile parlamentare

SECȚIUNEA 3: Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare

SECȚIUNEA 4: Comisiile Senatului

SUBSECȚIUNEA 1: Dispoziții comune

SUBSECȚIUNEA 2: Comisiile permanente

SUBSECȚIUNEA 3: Comisii speciale

SUBSECȚIUNEA 4: Comisii de anchetă

CAPITOLUL II: Desfășurarea lucrărilor Senatului

SECȚIUNEA 1: Sesiunile și actele Senatului

SECȚIUNEA 2: Ordinea de zi și programul de activitate

SECȚIUNEA 3: Procedura legislativă

SECȚIUNEA 4: Respectarea principiului bicameralismului

SECȚIUNEA 5: Procedura de urgență

SECȚIUNEA 6: Termene procedurale

SECȚIUNEA 7: Desfășurarea ședințelor Senatului

SECȚIUNEA 8: Procedura de vot

SECȚIUNEA 9: Procedura pentru respingerea, reexaminarea și promulgarea legii

SECȚIUNEA 10: Procedura aplicabilă inițiativelor de revizuire a Constituției României

SECȚIUNEA 11: Procedura privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului

CAPITOLUL III: Moțiuni, întrebări, interpelări, informări, petiții

SECȚIUNEA 1: Moțiuni simple

SECȚIUNEA 2: Întrebări

SECȚIUNEA 3: Interpelări

SECȚIUNEA 4: Ora Guvernului

SECȚIUNEA 5: Ora prim-ministrului

SECȚIUNEA 6: Informarea Senatului și a senatorilor

SECȚIUNEA 7: Petiții

SECȚIUNEA 8: Declarații politice

CAPITOLUL IV: Statutul senatorului

SECȚIUNEA 1: Imunitatea parlamentară

SECȚIUNEA 2: Conflictul de interese, constatarea incompatibilităților și alte interdicții

SECȚIUNEA 3: Exercitarea mandatului de senator

SECȚIUNEA 4: Concedii, absențe, demisii

SECȚIUNEA 5: Deontologia parlamentară; abateri și sancțiuni

CAPITOLUL V: Serviciile Senatului

CAPITOLUL VI: Dispoziții tranzitorii și finale

ANEXĂ: PROCEDURA DE LUCRU și mecanismul decizional aplicabile în domeniul afacerilor europene

Astfel, art. 4 prezintă următoarele aspecte de interes:

„Art. 4

(1) Senatul legal constituit alege Biroul permanent.

(2) Până la alegerea Biroului permanent, lucrările plenului Senatului sunt conduse de cel mai în vârstă senator, în calitate de președinte decan de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 senatori, în calitate de secretari asistenți. În situația în care 2 sau mai mulți senatori au aceeași dată de naștere, desemnarea se face în ordinea alfabetică a numelui.

(3) Imposibilitatea exercitării atribuțiilor de către președintele decan de vârstă ori de către unul sau mai mulți secretari asistenți, indiferent de motiv, se constată prin votul majorității senatorilor și atrage, de drept, înlocuirea acestora cu următorii senatori, potrivit criteriilor prevăzute la alin. (2).

(4) Refuzul exercitării atribuțiilor de către președintele decan de vârstă ori de către unul sau mai mulți secretari asistenți, indiferent de motiv, se comunică personal în plenul Senatului și atrage, de drept, înlocuirea sa, potrivit dispozițiilor prevăzute la alin. (2).

(5) Până la alegerea Biroului permanent pot avea loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator, a procedurilor necesare depunerii jurământului sau legate de constituirea noului Senat.”

Art. 18 prezintă următoarele aspecte:

„(1) Liderul grupului parlamentar are următoarele atribuții:

a) prezintă Senatului, la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, denumirea grupului, precum și componența sa numerică;

b) prezintă Senatului reprezentanții grupului pentru negocierile privind compunerea Biroului permanent, precum și pentru compunerea comisiilor Senatului și a birourilor comisiilor Senatului;

c) prezintă Senatului candidații grupului pentru funcțiile din Biroul permanent;

d) participă, fără drept de vot, la ședințele Biroului permanent;

e) poate cere continuarea, întreruperea sau încheierea dezbaterilor, cu respectarea prevederilor prezentului regulament;

f) poate solicita lista nominală a voturilor exprimate cu prilejul dezbaterilor în plenul Senatului;

g) poate contesta rezultatul votului exprimat în plenul Senatului;

h) poate cere pauză pentru consultări în grupul parlamentar al cărui lider este sau, după caz, cu ceilalți lideri ai grupurilor parlamentare;

i) poate propune modalitatea de vot;

j) poate propune, în numele grupului parlamentar, retrimiterea proiectului de lege la comisia sesizată în fond;

k) poate propune completarea sau modificarea ordinii de zi;

l) anunță modificările privind participarea membrilor grupului la comisiile Senatului;

m) cere, în numele grupului parlamentar, revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor propuși de grupul pe care îl reprezintă;

n) informează membrii grupului asupra activităților Senatului și ale comisiilor Senatului;

o) reprezintă grupul ori de câte ori este nevoie în activitatea Senatului;

p) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin regulamentul grupului sau decise prin votul grupului.

(2) Unul dintre viceliderii grupului îl înlocuiește pe lider în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie, în baza mandatului dat de acesta.

(3) Secretarul grupului asigură întocmirea documentelor necesare grupului.”

Un alt articol important este și art. 84, cu următorul conținut:

„(1) Senatul se întrunește și în sesiuni extraordinare la cererea Președintelui României, a Biroului permanent ori a cel puțin o treime din numărul total al senatorilor.

(2) Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris și va cuprinde motivul, ordinea de zi propusă și durata de desfășurare a sesiunii extraordinare.

(3) Convocarea se face de președintele Senatului. Președintele poate să nu ia în considerare cererile de convocare a unei sesiuni extraordinare, care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) și (2).

(4) Respingerea de către Senat a ordinii de zi propuse împiedică ținerea sesiunii extraordinare.”

Art. 92 are următorul conținut:

„(1) Inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot, în conformitate cu art. 74 din Constituția României, republicată.

(2) Proiectele de lege inițiate de Guvern și propunerile legislative inițiate de senatori, de deputați sau de cetățenii care exercită dreptul la inițiativă legislativă trebuie să fie însoțite de expunere de motive, să fie redactate în forma proprie unui act normativ, pe articole și, după caz, pe capitole și secțiuni.

(3) Guvernul își exercită inițiativa legislativă prin transmiterea către Senat a proiectului de lege ce intră în competența acestuia de adoptare, ca primă Cameră sesizată.

(4) Senatorii, deputații și cetățenii își exercită dreptul la inițiativă legislativă prin transmiterea către Camera competentă a propunerii legislative, în scopul de a o dezbate și de a o adopta ca primă Cameră sesizată.

(5) Legile constituționale pot fi inițiate în condițiile art. 150 și 151 din Constituția României, republicată.

(6) Propunerile legislative formulate de senatori și deputați, care implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, trebuie să fie însoțite de dovada solicitării informării Guvernului, înaintată prin președintele Senatului, în conformitate cu dispozițiile art. 111 din Constituția României, republicată.

(7) Senatul, ca primă Cameră sesizată, are în competență, spre dezbatere și adoptare, proiectele de lege și propunerile legislative în domeniile stabilite de art. 75 din Constituția României, republicată, după cum urmează:

1. proiectele de lege și propunerile legislative de nivelul legilor ordinare;

2. proiectele legilor organice prevăzute la:

– art. 3 alin. (2) – Teritoriul;

– art. 5 alin. (1) – Cetățenia;

– art. 12 alin. (4) – Simboluri naționale;

– art. 16 alin. (4) – Egalitatea în drepturi;

– art. 44 alin. (2) – Dreptul de proprietate privată;

– art. 70 alin. (1) – Jurământul deputaților și senatorilor;

– art. 73 alin. (3) – Categorii de legi:

– lit. a) – sistemul electoral, organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente;

– lit. b) – organizarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice;

– lit. d) – organizarea și desfășurarea referendumului;

– lit. f) – regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război;

– lit. g) – regimul stării de asediu și al stării de urgență;

– lit. h) – infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora;

– lit. i) – acordarea amnistiei sau a grațierii colective;

– lit. j) – statutul funcționarilor publici;

– lit. m) – regimul juridic general al proprietății și al moștenirii;

– lit. p) – regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială;

– lit. r) – statutul minorităților naționale din România;

– lit. s) – regimul general al cultelor;

– art. 83 alin. (3) – Președintele României – prelungirea mandatului;

– art. 136 alin. (3), (4) și (5) – Proprietatea;

– art. 141 – Consiliul Economic și Social.

(8) Senatul ia în dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională, proiectele de lege și propunerile legislative adoptate de Camera Deputaților, la sesizarea acesteia, în domeniile stabilite la art. 75 din Constituția României, republicată, după cum urmează:

1. proiectele de lege și propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaționale și a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate ori acorduri;

2. proiectele legilor organice prevăzute la:

– art. 31 alin. (5) – Organizarea și funcționarea serviciilor publice de radio și televiziune și controlul parlamentar al acestora;

– art. 40 alin. (3) – Dreptul de asociere;

– art. 52 alin. (2) – Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, respectiv art. 73 alin. (3) lit. k)- Contenciosul administrativ;

– art. 55 alin. (2) și (3) – Apărarea țării;

– art. 58 alin. (3) – Organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului;

– art. 73 alin. (3) – Categorii de legi:

– lit. e) – organizarea Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării;

– lit. l) – organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi;

– lit. n) – organizarea generală a învățământului;

– lit. o) – organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală;

– art. 79 alin. (2) – Consiliul Legislativ;

– art. 102 alin. (3) – Guvernul – rolul și structura;

– art. 105 alin. (2) – Guvernul – incompatibilități;

– art. 117 alin. (3) – Înființarea de autorități administrative autonome;

– art. 118 alin. (2) și (3) – Sistemul de apărare;

– art. 120 alin. (2) – Administrația publică locală – principii de bază;

– art. 123 alin. (3) – Prefectul;^*

_______

^*Prevederile fostului art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuța 13 au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 474/2016 referitoare la sesizarea de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuțele 13 și 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) și (11), art. 150 și art. 151 alin. (1), (2) și (7) din Regulamentul Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 3 august 2016.

– art. 125 alin. (2) – Statutul judecătorilor;

– art. 126 alin. (4) și (5) – Instanțele judecătorești;

– art. 128 alin. (2) – Folosirea limbii materne și a interpretului în justiție;

– art. 134 alin. (2) și (4) – Consiliul Superior al Magistraturii – atribuții;

– art. 140 alin. (1) – Curtea de Conturi;

– art. 142 alin. (5) – Curtea Constituțională – structura.”