Regulamentul din 3 martie 1992 al activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului – republicare

27 mart. 2020
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 111

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Actul republicat în Monitorul Oficial

Monitor Dosare
Sumar
Regulamentul din 3 martie 1992 al activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului

 

(rep. M. Of. nr. 247 din 25 martie 2020)

Se republică Regulamentul din 3 martie  1992 privind activitățile comune ale Camerei Deputaților și Senatului

În M. Of. nr. 247 din data de 25 martie 2020 a fost republicat Regulamentul din 3 martie 1992 al activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Respectivul  regulament a fost republicat în temeiul art. II din H.P. nr. 2/2020 privind completarea Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului (M. Of. nr. 209 din 14 martie 2020), dându-se textelor o nouă numerotare.

De asemenea, Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin H.P. nr. 4/1992 (M. Of. nr. 34 din 4 martie 1992), a mai fost republicat (M. Of. nr. 110 din 5 februarie 2018).

Vă prezentăm, în continuare, atât structura, cât și cele mai importante dispoziții ale respectivului regulament.

Structura

Capitolul I („Organizarea structurilor comune ale Camerei Deputaților și Senatului”)

Secțiunea 1 („Dispoziții generale”)

Secțiunea 2 („Structuri comune ale celor două Camere”)

Secțiunea 3 („Activități comune ale celor două Camere”)

Conferintele lunii noiembrie
”

Capitolul II („Organizarea și desfășurarea ședințelor comune”)

Secțiunea 1 („Competență; convocarea ședințelor comune”)

Secțiunea 2 („Atribuțiile birourilor permanente; ordinea de zi și programul de lucru”)

Secțiunea 3 („Lucrările în comisiile permanente”)

Secțiunea 4 („Desfășurarea ședințelor comune”)

Secțiunea 5 („Procedura de vot”)

Capitolul III („Proceduri speciale”)

Secțiunea 1 („Aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat”)

Secțiunea 2 („Dezbaterea textelor legislative aflate în divergență”)

Secțiunea 3 („Raporturile Parlamentului cu Președintele României”)

Secțiunea 4 („Acordarea și retragerea încrederii acordate Guvernului”)

Secțiunea 5 („Numiri și alegeri”)

Secțiunea 6 („Alte proceduri speciale”)

Capitolul IV („Dispoziții finale”)

Prezentare generală

Potrivit art 4:(1) La nivelul Parlamentului se organizează comisii comune permanente ale celor două Camere, grupuri de prietenie cu alte parlamente și delegațiile cu caracter permanent la organizațiile parlamentare internaționale.

(2) Cele două Camere își pot constitui, în afara comisiilor comune permanente, comisii speciale și comisii de anchetă parlamentară.

(3) Liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și din Senat negociază componența numerică și propun componența nominală a structurilor comune prevăzute la alin. (1) și (2) și a conducerilor acestor structuri pentru a asigura respectarea configurației politice a celor două Camere și raportul dintre numărul deputaților și numărul senatorilor”.

Totdată, art. 18 precizează faptul că: „Proiectele de legi se înscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comun al comisiilor sesizate în fond”.

Art 21 prevede că: „(1) Biroul permanent al fiecărei Camere înaintează proiectele de legi, spre dezbatere și avizare în fond, comisiei permanente a fiecărei Camere în competența căreia intră materia reglementată prin proiect, putând sesiza și alte comisii permanente pentru a-și da avizul. În același mod se va proceda și în cazul cererilor de reexaminare formulate de Președintele României, a reexaminărilor care trebuie făcute ca urmare a deciziilor Curții Constituționale sau pentru alte materiale care, potrivit art. 13, se dezbat în ședința comună a Camerelor Parlamentului, pentru care birourile permanente reunite au stabilit că sunt necesare dezbaterea și avizarea în comisii permanente.

(2) Propunerile legislative se transmit Consiliului Legislativ pentru obținerea avizului cerut de lege înaintea sesizării comisiilor permanente.

(3) Cererile de reexaminare a legilor adoptate în ședințe comune se trimit spre dezbatere și avizare comisiilor sesizate inițial în fond. Cererile de reexaminare a legilor pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea se trimit spre dezbatere și avizare comisiilor în a căror competență intră materia reglementată de respectivele legi”.

Prevederile art. 33 stabilesc că:(1) Deputații și senatorii sunt obligați să fie prezenți la lucrările comune ale Camerei Deputaților și Senatului și să se înscrie pe lista de prezență a ședinței comune, ținută de secretari.

(2) Deputatul sau senatorul poate solicita în scris liderului grupului parlamentar din care face parte permisiunea de a absenta de la lucrările comune pentru rezolvarea unor probleme legate de exercitarea mandatului sau pentru rezolvarea unor probleme personale.

(3) În situația în care deputatul sau senatorul absentează de la lucrările comune datorită apariției unor situații neprevăzute, acesta se poate adresa în scris biroului permanent pentru a solicita motivarea respectivelor absențe.

(4) Neparticiparea la cel puțin o activitate parlamentară desfășurată în sediul Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, se consideră absență nemotivată și are drept consecință reținerea a 1% din indemnizația lunară brută a deputatului sau a senatorului, cu excepția motivării absențelor în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților și ale Regulamentului Senatului”.

Privitor la votul parlamentarilor, conform art. 44, acesta este personal, putând fi atât deschis, cât și secret.

(2) Votul deschis se exprimă public prin ridicare de mâini, electronic ori prin apel nominal, iar rezultatul votării se comunică de către președintele care conduce ședința.

(3) Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, cu bile sau electronic.

(4) Rezultatul votului secret exprimat prin buletine de vot sau cu bile se constată de către birourile permanente ale celor două Camere și se consemnează într-un proces-verbal care se prezintă plenului”.

În cadrul art. 53 se prevede că: „(1) Aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat se face cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.

(2) Textele aflate în divergență din proiectele sau propunerile de revizuire a Constituției, în cazul în care prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, se adoptă cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul deputaților și senatorilor.

(3) Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile organice aflate în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 și care nu au fost soluționate prin procedura de mediere, precum și a Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului se face cu votul majorității deputaților și senatorilor.

(4) Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile ordinare aflate în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 și care nu au fost soluționate prin procedura de mediere, precum și a celorlalte hotărâri care se iau în ședințele comune este supusă regulii majorității simple, ele putând fi aprobate cu majoritatea de voturi a deputaților și senatorilor prezenți la lucrările ședinței comune.

(5) Punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare se hotărăște cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor.

(6) Suspendarea din funcție a Președintelui României sau a persoanei care asigură interimatul funcției se hotărăște cu votul majorității deputaților și senatorilor.

(7) Acordarea încrederii Guvernului și retragerea încrederii acordate se hotărăsc cu votul majorității deputaților și senatorilor. Celelalte alegeri și numiri în funcții se hotărăsc cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.

(8) Aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți la ședința comună a celor două Camere”.

Conform art. 99:Dezbaterea, în ședința comună a Camerelor Parlamentului, a propunerilor de numiri și alegeri în funcțiile prevăzute la art. 13 pct. 8, 9, 20 și 21 se face pe baza raportului comun întocmit de comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere”.

Referitor la prezența senatorilor și deputaților la ședințele comune, art. 103 prevede obligativitatea participării la dezbaterea și adoptarea proiectelor de legi din sfera lor de competență, la dezbaterea învestiturii și a moțiunii de cenzură, a mesajelor Președintelui României și a declarațiilor de politică generală ale Guvernului.

Regulamentul din 3 martie 1992 al activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului – republicare was last modified: martie 27th, 2020 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter