Recurs având ca obiect verificarea hotărârii atacate. Respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale (NCPP, L. nr. 47/1992)

8 iul. 2020
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 152

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 71/2019

L. nr. 47/1992: art. 29 alin. (1); NCPP: art. 275 alin. (2), art. 341, art. 421

Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Așadar, cu privire la admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale, se observă că trebuie îndeplinite cerințele prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, și anume:

– excepția să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată sau de arbitraj comercial, respectiv de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele în care participă;

– excepția să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare;

– excepția să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale;

– excepția să aibă legătură cu soluționarea cauzei, indiferent de obiectul acesteia.

Din perspectivă teoretică, referitor la condiția privind legătura normelor legale ce fac obiectul excepțiilor de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei, Înalta Curte reține că, pentru a fi admisibile și a trimite cererea de sesizare la Curtea Constituțională, dispozițiile legale a căror neconstituționalitate se cere a fi constatată, trebuie să fie de natură să producă un efect real, concret, asupra soluției ce urmează a se pronunța în cauză.

Ca orice mijloc procedural, excepția de neconstituționalitate nu poate fi utilizată decât în scopul și cu finalitatea prevăzute de lege, respectiv pentru verificarea constituționalității unei dispoziții legale care are legătură cu soluționarea cauzei.

În cauză, în acord cu prima instanță, Înalta Curte constată că petentul nu a indicat dispozițiile legale pe care le considera a fi în contradicție cu Constituția, în vederea posibilității evaluării corespondenței dintre normele pretins încălcate și prevederile constituționale.

Prin urmare, Înalta Curte consideră că recursul este nefondat având în vedere lipsa indicării în fața primei instante a unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare care ar veni în conflict cu dispozițiile constituționale, ceea ce face imposibilă și examinarea legăturii cu soluționarea cauzei.

Suplinirea acestei lipse în calea de atac a recursului prin indicarea art. 341 și art. 421 C. proc. pen. nu conferă caracter admisibil cererii de sesizare a Curții Constituționale a României, recursul având ca obiect verificarea hotărârii atacate.

De altfel, în raport de particularitățile cauzei, Înalta Curte constată că aceste din urmă susțineri ale recurentului A. nu au o legătură indisolubilă cu soluționarea cauzei, având în vedere finalitatea pe care o urmărește, respectiv modificarea/completarea textelor de lege care să permită exercitarea unei căi de atac împotriva încheierilor prin care judecătorul de cameră preliminară soluționează plângerea împotriva soluției de clasare când nu este pusă în mișcare acțiunea penală.

Pachet: Principiile procedurei judiciare

Cel de-al doilea text legal, arătat, de asemenea, direct în recurs, respectiv cel prevăzut de art. 421 C. proc. pen., în mod evident, nu are legătură cu cauza, fiind aplicabil în calea de atac a apelului.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul A. împotriva dispoziției din decizia penală nr. 16/A din 11 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția Penală în dosarul nr. x/2018, prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată de petent.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Recurs având ca obiect verificarea hotărârii atacate. Respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale (NCPP, L. nr. 47/1992) was last modified: iulie 7th, 2020 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter