Proprietarii unei case umbrite de un bloc au primit despăgubiri de 65.000 de euro. Motivarea deciziei

9 ian. 2016
Vizualizari: 4362
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

CURTEA DE APEL CLUJ, SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, prin DECIZIA CIVILĂ NR. 8546/ 22 Octombrie 2014 a respins recursul declarat de Primăria Cluj-Napoca și Ioan Șeulean împotriva sentinței civile nr. 3476 din 24.06.2014.

„Apărările pârâtului Municipiul Cluj-Napoca sub aspectul lipsei faptei producătoare de prejudicii nu pot fi validate întrucât instanța de contencios administrativ a reținut cu caracter irevocabil că a procedat la emiterea actelor administrative cu nerespectarea prevederilor legale, așa cum s-a evidențiat anterior prin evocarea sentinței nr 3476/ 24 Aprilie 2014 a TRIBUNALULUI Cluj și a deciziei nr. 8546/ 22 Octombrie 2014 a Curții de Apel Cluj.

Cu privire la întinderea prejudiciului încercat de reclamanți, Curtea reține că expertul tehnic judiciar inginer Maria Elena Feraru a stabilit că valoarea imobilului, teren și construcție, aflat în proprietatea reclamanților înainte de edificarea blocului paratului a fost de 195.900 euro (709.393 lei) iar aceasta valoare s-a diminuat cu 40% din cauza execuției blocului pârâtului, aflându-se o treime din zi în umbra acestuia, valoarea actuală a imobilului reclamanților ajungând la suma de 425.636 lei. De asemenea, s-a constatat ca lungimea parcelei reclamanților este de 34,47 m, iar lungimea blocului paratului este de 50,75 m, ceea ce înseamnă că nu numai suprafața construită ci și curtea este umbrită de bloc. Aspectele evidențiate au fundamentat concluzia expertului că prejudiciului suportat de reclamanți se ridică la suma de 283.757 lei.

Din această perspectivă corect a reținut prima instanță că diminuarea valorii de circulație a imobilului aflat în proprietatea reclamanților se datorează împrejurării că acesta este umbrit în totalitate de imobilul edificat de pârât, o treime din zi, împrejurare care în opinia expertului justifică scăderea valorii imobilului cu 40%.

Subsecvent soluționării excepției de nelegalitate apare evident că imobilul reclamanților nu beneficiază de nivelul de însorire apreciat ca fiind necesar prin Ordinul Ministerului Sănătății din cauza regimului de înălțime al imobilului edificat de pârâtul Șeulean Ioan și amplasarea acestuia în raport de limita de proprietate, așa cum au fost acestea aprobate prin PUD-ul nr. xxxxx/27.03.2008 avizat conform Hotărârii Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca nr. 269 din 8.07.2008, care a fost declarată nelegală și în baza căruia a fost emisă autorizația de construire nr. 1210/25.07.2008.

Prejudiciul constatat de expert, cauzat apelanților, constă în scăderea valorii de piață a imobilului ca urmare a nerespectării exigentelor privitoare la însorirea acestuia la emiterea autorizației de construire, împrejurare care demonstrează relația existentă între faptele pârâtului Șeulean Ioan și declararea ca nelegale ale actelor emise de pârâtul Municipiul Cluj-Napoca.

Apelanții au susținut că instanța de fond, deși a fost finalmente învestită cu soluționarea unei acțiuni în răspundere civilă delictuală pentru repararea prejudiciului cauzat reclamanților de intimați, a încercat în mod nejustificat să imprime litigiului natura de contencios administrativ. Trebuie observat că niciunul dintre intimații din prezenta cauză nu a invocat prin apărările formulate în dosar nuanțe de contencios administrativ întrucât în urma renunțării la capătul de cerere privind desființarea construcției, instanța a rămas investită doar cu soluționarea unei acțiuni ce avea ca obiect pretenții izvorâte din răspunderea civilă de natură delictuală.

Teza apelanților nu poate fi însă validată întrucât litigiul deși apare ca având ca obiect o acțiune în răspundere delictuală, faptele imputate derivă din activități fundamentate pe raporturi de natura celor care intră în sfera de control a instanței de contencios administrativ.

Legalitatea demersurilor pârâtului Municipiul Cluj-Napoca a fost examinată de instanța de contencios administrativ, iar raporturile stabilite între pârâtul Șeulean Ioan, care în calitatea sa de comerciant a solicitat autorității pârâte emiterea anumitor autorizații pentru atingerea scopurilor sale economice, de asemenea, se circumscriu sferei contenciosului administrativ căzând sub incidența jurisdicției civile, în speță a instanței specializate, doar faptele celor 2 pârâți care au creat prejudiciul reclamanților.

Apărarea intimatului Municipiul Cluj-Napoca vizând autoritatea de lucru judecat în raport de cele statuate prin Sentința civilă nr. 2356/2010 a Judecătoriei Cluj-Napoca, va fi înlăturată reținându-se că deși prin acțiunea introductivă de instanță reclamanții au solicitat obligarea intimatului Șeulean Ioan la desființarea construcției edificate ilegal în Cluj-Napoca, strada Câmpului, iar în subsidiar obligarea acestuia la repararea prejudiciului reprezentat de scăderea valorii de piața a imobilului ca urmare a edificării de acesta a blocului de locuințe colective, ulterior cererea a fost precizată fiind restrânsă doar la petitul având ca obiect răspundere civilă delictuală.

Limitele investirii instanței fiind astfel stabilite, verificarea condițiilor necesare pentru validarea excepției invocate de pârâtul Municipiul Cluj-Napoca nu se mai impunea.

Intimatul Șeulean Ioan a apreciat că prima instanță nu a cercetat fondul cauzei astfel că și în raport de soluția pronunțată de instanța de contencios administrativ suntem în prezența unei soluții de necercetare a fondului.

Argumentul intimatului că în raport de statuările instanței că analiza faptei ilicite săvârșite de pârâți nu poate fi realizată în acest cadru procesual, instanța fiind învestită cu o acțiune comercială, iar aspectul în discuție putând fi examinat numai în cadrul unei acțiuni în contencios administrativ, nu poate fi validat.

Prima instanță, verificând îndeplinirea condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale, a apreciat că la momentul verificării de instanța de drept comun probele administrate nu dovedesc o faptă în sensul afirmat de reclamanți raportat la caracterul actelor administrative și în raport de susținerile reclamanților cu privire la faptele imputate pârâților, precum și probatoriul administrat ceea ce evocă tocmai o cercetare a fondului cauzei.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Susținerile intimatului cu privire la omisiunea primei instanțe de cercetare a fondului cauzei vor fi înlăturate, toate aspectele evocate în considerentele sentinței apelate relevând că prima instanță a cercetat fondul cauzei și a valorizat toate probele administrate, precum și chiar apărările invocate de pârâți au determinat analiza în aceste limite a actelor administrative declarate nelegale de instanța de contencios administrativ.

Caracterul solidar al răspunderii pârâților se fundamentează pe săvârșirea faptelor în mod conjugat, faptele pârâților fiind diferite, dar producând un rezultat unic, prejudicierea reclamanților în maniera demonstrată prin rapoartele de expertiză întocmite atât în fața instanței specializate, cât și în fața instanței de contencios administrativ.

Întinderea răspunderii fiecăruia din pârâți pentru fiecare din fapte nu se impune a fi determinată întrucât din faptele coroborate ale acestora a fost creat un prejudiciu unic, diminuarea valorii imobilului proprietatea reclamanților.

Fapta independentă doar a unuia din pârâți nu ar fi fost de natură să atragă un astfel de rezultat, dar faptele lor corelate au atras acest prejudiciu.

Aserțiunile intimatului cu privire la limitarea răspunderii sale fundamentat pe concluziile raportului de expertiză vor fi înlăturate reținând că prin punerea în operă a actelor nelegale, invocate în apărare de pârât până la momentul declarării lor ca nelegale a fost creat prejudiciul reclamanților astfel că intimatul pârât Șeulean Ioan nu poate fi exonerat de răspundere.

Curtea reține că sunt dovedite toate elementele necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale în ceea ce privește pârâții, faptele fiind cele invocate de reclamanți: autorizația a fost emisă cu nerespectarea dispozițiilor legale, iar intimatul Șeulean Ioan a schimbat destinația caselor unifamiliale în tronsoane de bloc, cauzalitatea apărând ca demonstrată de expertiza întocmită, valoarea imobilului reclamanților fiind diminuată urmare a edificării construcției în scopul obținerii de profit cu ignorarea normelor legale și a autorizațiilor emise, iar întinderea prejudiciului fiind de asemenea confirmată de expertul desemnat.

Considerentele evidențiate au demonstrat că apelul declarat, în raport cu soluția pronunțată de instanța de contencios administrativ și întreg probatoriul administrat, apare ca fiind fondat astfel că în baza art. 296 și urm C. pr. civ., Curtea va admite apelul declarat de reclamanții Roșca Adrian Cosmin si Roșca Ana Monica, împotriva sentinței civile nr. 4385 din 29.11.2012 pronunțată în dosarul nr. 1397/1285/2012 al Tribunalului Specializat Cluj pe care o schimbă în sensul că admite acțiunea precizată și în consecință: obligă pârâții în solidar, la plata către reclamanți a sumei de 283.757 lei cu titlu de despăgubiri.

Potrivit prevederilor art. 274 C. pr. civ. intimații vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată în sumă 12.992,85 lei, din care 2560 lei către reclamanți, reprezentând onorariul avocațial și suma 10.432,85 lei, reprezentând cuantumul taxei judiciare de timbru pentru care prin încheierea din 11.02.2013 a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public judiciar, în temeiul art. 18 din O.U.G. 51/2008, în favoarea statului”.

Proprietarii unei case umbrite de un bloc au primit despăgubiri de 65.000 de euro. Motivarea deciziei was last modified: noiembrie 6th, 2017 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: