Proprietarii unei case umbrite de un bloc au primit despăgubiri de 65.000 de euro. Motivarea deciziei

 

---

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!

---

---

 

CLUJUST vă prezintă motivarea unei decizii care ar putea fi un precedent pentru multe cazuri în care s-a construit haotic în Cluj-Napoca. Într-un caz clasic de bloc construit lângă o casă, proprietarii acesteia au primit prin decizia Curții de Apel Cluj despăgubiri de peste 283.000 lei (circa 65.000 de euro) pentru că valoarea casei s-a diminuat cu 40% din cauza execuției blocului, dovedindu-se prin expertiză că blocul ridicat în baza autorizației de construire din 2008 nu permite însorirea minimă de o oră și jumătate zilnic pentru imobilul reclamanților.

Decizia privește un exemplu de urbanism după ureche intens mediatizat în 2009. Este vorba despre un bloc lung cu trei etaje și mansardă din capătul străzii Câmpului, pe locul căruia trebuia să fie locuințe unifamiliale înșiruite.  Autorizația de construire a fost emisă de Primăria Cluj-Napoca, în iulie 2008, pe numele unei persoane fizice, Ioan Șeulean, beneficiarul imobilului. Lângă bloc se află casa soților Roșca, care au început demersurile în justiție acum șase ani! În paralel, și Primăria Cluj-Napoca s-a judecat cu constructorul și a câștigat „desființarea lucrărilor executate”, dar blocul e tot „în picioare” și locuiesc oameni în el. Așadar, soților Roșca le-a rămas să se judece pentru repararea prejudiciului suferit. Mai întâi, dosarul s-a plimbat de la la Judecătorie la Tribunalul Specializat pentru stabilirea competenței. În 2012, Tribunalul Specializat (Comercial) le-a respins acțiunea pe motiv că „nu s-a probat caracterul ilicit al faptelor imputate pârăților, și, ca urmare, nu s-a dovedit îndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor pentru angajarea răspunderii civile delictuale în sarcina celor doi pârâți”.

Însă, în 2015, Curtea de Apel Cluj a decis: „Respinge excepția necompetenței materiale a primei instanțe în soluționarea cauzei. Admite apelul declarat de reclamanții Roșca Adrian Cosmin și Roșca Ana Monica împotriva sentinței civile nr. 4385 din 29.11.2012 pronunțată în dosarul nr. 1397/1285/2012 al Tribunalului Specializat Cluj pe care o schimbă în sensul că admite acțiunea precizată și în consecință: obligă pârâții în solidar la plata către reclamanți a sumei de 283.757 lei cu titlu de despăgubiri și 12.992,85 lei cheltuieli de judecată din care 2560 lei către reclamanți și 10.432,85 lei în favoarea statului. Decizia este definitivă și executorie. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare”.

Între timp, Primăria Cluj-Napoca a fost executată silit de 311.878 lei, așa cum am arătat AICI, iar investitorul Ioan Șeulean a rămas fără bani, căci la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde dosarul a ajuns în recurs, a cerut ajutor public judiciar ca să se judece în continuare.

Extrase din motivarea Curții de Apel Cluj

„Reclamanții apelanți au promovat împotriva pârâților o acțiune în despăgubiri solicitând prin acțiunea precizată la data de 17.11.2009 repararea prejudiciului produs prin edificarea unei construcții în baza unei autorizații emise cu nerespectarea exigențelor legale și prin încălcarea acesteia de către pârâtul Șeulean Ioan.

Starea de fapt reținută de prima instanță și necontestată a relevat că pârâtul Șeulean Ioan a edificat o construcție pe terenul învecinat cu proprietatea reclamanților, în baza autorizației de construire nr. 1210/25.07.2008 emisa de pârâtul Municipiul Cluj Napoca.

Autorizația de construire permitea executarea lucrărilor de construire pentru „Locuințe unifamiliale înșiruite (20 case unifamiliale – 7+6+7 module)” în regim de înălțime D+P+2E.

Pârâtul nu a respectat proiectul autorizat, în sensul că a creat uși de acces direct din demisol spre exterior, pe fațada N-V, uși și goluri care nu au fost prevăzute în proiect și a schimbat principiul caselor unifamiliale cu tronsoane de două module cu acces de pe aceeași scară prin modificarea compartimentării interioare.

Procesul-verbal de constatare a contravenției nr. 2151/18.06.2009, confirmă că s-a aplicat pârâtului Șeulean Ioan o amendă în cuantum de 10.000 lei și s-a dispus oprirea imediată a lucrărilor și solicitarea de la Primăria mun. Cluj-Napoca a analizării situației în vederea soluționării conform prevederilor legale.

Nici după aplicarea sancțiunii pârâtul nu s-a conformat celor dispuse prin procesul-verbal nr. 2151/18.06.2009, construcția fiind finalizată.

Prin sentința civilă nr. 2356/19.02.2010 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr.xxxxx/211/2009 rămasă irevocabilă s-a dispus, la solicitarea titularului dreptului, Municipiului Cluj-Napoca, obligarea pârâtului la desființarea lucrărilor executate nelegal în Cluj-Napoca, strada Câmpului, constatate prin procesul-verbal de contravenție nr. 2151/18.06.2009, în termen de 3 luni de la data rămînerii irevocabile a hotărârii.

La solicitarea pârâtului Șeulean Ioan au fost emise autorizațiile nr. 1556/9.11.2009, 1554/9.11.2009 si 1555/9.11.2009, eliberate pentru cate un corp de clădire cu câte 7, respectiv 6 locuințe înșiruite, însă în baza aceleiași documentații tehnice care a fost autorizată cu AC nr. 1210/25.07.2008.

Raportul  de expertiza întocmit în cauză de expert tehnic judiciar ing. M. E. F relevă în cuprinsul răspunsului vizând respectarea autorizației emise de către pârât că a fost respectată parțial autorizația emisă, fiind respectat amplasamentul care corespunde cu PUD-ul avizat prin HCL nr 269/08.07.2008.

Raportat la înălțimea construcției nou edificate a pârâtului, expertul evidențiază că autoritatea pârâtă, Municipiul Cluj-Napoca, nu a respectat ordinul nr 536/23.06.1997 emis de Ministerul Sănătății.

Aspectele evidențiate au determinat reclamanții să formuleze, în fața instanței de apel, excepția de nelegalitate a HCL 269/08.07.2008 și a autorizațiilor de construire nr. 1554, 1555,1556/09.11.2009,  cererea fiind trimisă instanței competente potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr 554/2004, forma în vigoare la data de 15.03.2013.

TRIBUNALUL Cluj, Secția Mixtă de Contencios Administrativ și Fiscal, de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, prin SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3476/ 24 Aprilie 2014 a admis excepția de nelegalitate invocată de reclamanții Roșca Adrian Cosmin și Roșcan Ana Monica, în contradictoriu cu pârâții Șeulean Ioan și Municipiul Cluj Napoca, și în consecință: Constată nelegalitatea HCL nr. 269/2008 pentru aprobarea PUD nr.xxxxx/2008 și a autorizației de construire nr.1210/2008 emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca.

Instanța a reținut că în urma măsurătorilor realizate în cadrul expertizei tehnice, realizate de expert tehnic judiciar Lubinschi N. A., se constată ca zona de umbră pe care o lasă blocul  ridicat în baza Autorizației de construire nr.1210/2008 nu permite însorirea minimă de o oră și jumătate zilnic pentru imobilul reclamanților.

Studiul de însorire a fost prezentat pentru mai multe ore pentru a se putea face o imagine cât mai corectă a perioadei de însorire pentru locuința reclamanților.

Măsurătoarea s-a realizat pentru data de 22 decembrie, în funcție de unghiul azimutal și de declinației soarelui în raport de planul orizontal (anexele 5-7, vederi din lateral și de sus) la orele 9; 12; 13:30; 14:30 și 15. Expertul a concluzionat că  partea sud-vestică a locuinței începe să fie însorită după ora 12:00 și devine însorită în totalitate după ora 14:30 în condițiile în care soarele apune la ora 15:50. în concluzie, partea nord-estică a locuinței reclamanților nu este însorită pe toată durata zilei iar partea sud-vestică este însorită 1 oră și 20 de minute. Deci prima condiție nu este îndeplinită.

Din planurile prezentate se poate observa că nici cea de-a doua condiție nu este îndeplinită, respectiv că distanța dintre clădiri ar trebui sa fie mai mare sau cel puțin egală cu înălțimea clădirii celei mai înalte: distanța dintre clădiri este de max. 7,15 m față de înălțimea clădirii celei mai înalte care este blocul pârâtului Șeulean Ioan și care are o înălțime la coamă de 14,10 m față de cota terenului amenajat (aproape dublu).

Potrivit art. 2 din Ordinul nr. 536 din 23 iunie 1997 emis de MINISTERUL SĂNĂTĂȚII pentru aprobarea Normelor de igiena și a recomandărilor privind mediul de viața al populației, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 140 din 3 iulie 1997: amplasarea clădirilor destinate locuințelor trebuie sa asigure însorirea acestora pe o durata de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solstițiul de iarna, a tuturor încăperilor de locuit. Distanta dintre clădiri trebuie sa fie mai mare sau cel puțin egala cu înălțimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri  reciproc.

Ordinul nr. 119 din 4 februarie 2014, prin care a fost abrogat Ordinul nr. 536 din 23 iunie 1997,  are același conținut normativ ca și textul mai înainte arătat, la art. 3, în ce privește obligația de respectare a standardelor de însorire: Amplasarea clădirilor destinate locuințelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o durată de minimum 1½ ore la solstițiul de iarnă, a încăperilor de locuit din clădire și din locuințele învecinate. În cazul în care proiectul de amplasare a clădirilor evidențiază că distanța dintre clădirile învecinate este mai mică sau cel puțin egală cu înălțimea clădirii celei mai înalte, se va întocmi studiu de însorire, care să confirme respectarea prevederii de la alin. (1).

Tribunalul a constatat că respectarea avizului de însorire este obligatorie la emiterea autorizației de construire pentru construcțiile noi și a apreciat, în temeiul prevederilor art. 4 alin (2) și (3) din Legea nr. 554/2004 că este întemeiată excepția de nelegalitate invocată de reclamanți cu privire la HCL nr. 269/2008 pentru aprobarea PUD nr. xxxxx/2008 și a autorizației de construire  nr. 1210/2008 astfel că a anulat HCL nr. 269/2008 pentru aprobarea PUD nr. xxxxx/2008 și a Autorizației de construire nr. 1210/2008 emise de Primarul municipiului Cluj-Napoca”.