Proiectul de Lege pentru organizarea și funcționarea DIICOT

 C. Urmărirea penală

 Investigațiile financiare se dovedesc a fi din ce în ce mai importante, nu numai în context național, ci și internațional, datorită potențialului specific de a adăuga valoare tuturor stadiilor investigative, în general, și cu precădere cu privire la criminalitatea organizata economico-financiară, respectiv  finanțarea terorismului. Confruntarea Europei cu flagelul terorist, consecutiv sau paralel fenomenului migraționist al ultimei perioade reclamă o întărire a capacității structurilor judiciare de identificare și sechestrare în vederea confiscării a resurselor financiare destinate grupărilor teroriste și teroriștilor individuali. Investigarea infracțiunilor de finanțare a terorismului reclamă o dezvoltare imediată a capacității operaționale cu personal specializat în urmărirea fluxurilor financiare la capătul cărora beneficiare sunt structurile menționate.

Organele de urmărire penală trebuie să-și consolideze capacitatea efectuării investigațiilor financiare în toate cazurile, deoarece acestea contribuie la:

• Depistarea și localizarea bunurilor supuse confiscării speciale si confiscării extinse în scopul instituirii sechestrului asigurator.
• Identificarea proprietarilor, posesorilor ori a detentorilor acestor bunuri
• Identificarea unor participanți adiționali la activitatea organizațiilor criminale
• Evidențierea așa numitul «stil de viață» specific (criminal life style) al celor care beneficiază de produsul infracțiuni
• Căutarea și identificarea urmelor transferurilor, mișcărilor, conversiilor financiare cu privire la produsul infracțiuni
• Determinarea plasamentului în spațiu a anumitor persoane la un anumit moment, stabilind astfel legături cu activitatea infracțională, ce pot fi exploatate în investigarea infracțiunilor predicat
• Furnizarea de date, indicii și informații care pot fi transformate ulterior în probe pentru instrumentarea infracțiunii de spălare de bani

Din această perspectivă se propune consolidarea rolului specialiștilor în cadrul structurii DIICOT și completarea personalului direcției prin detașarea în cadrul acesteia a unui număr de ofițeri și agenți de poliție judiciară, afectați desfășurării de investigații financiare în principal.

Dincolo de imanența ei în ansamblul rațiunilor procesului penal, nevoia de a aloca și organiza în interiorul DIICOT resurse dedicate investigațiilor financiare rezultă în mod explicit sau implicit dintr-o serie de documente, pe de o parte de evaluare a sistemului judiciar național cu privire la capacitatea de urmărire, identificare, sechestrare și confiscare a produsului infracțiuni, iar pe de altă parte din documente internaționale care stabilesc sau enunța standarde internaționale în materie.

Astfel, pot fi menționate:

• Raportul final al Institutului Basel cu tema – Îmbunătățirea capacităților investigative ale autorităților din România pentru confiscarea și recuperarea produselor infracțiuni (2013). Raportul identifica deficient clare cu privire la organizarea și conducerea investigațiilor financiare propriu-zise. O concluzie explicita în acest sens este exprimata după cum urmează: «O echipă specializată de investigatori financiari, specializați în verificarea judiciară, investigațiile financiare etc. ar trebui să fie găzduită de autoritățile responsabile de realizarea investigațiilor, cum ar fi poliția judiciară și Ministerul Public. Aceasta s-a alătura cercetării penale în cazul infracțiunilor financiare și ar oferi asistență în timpul desfășurării acesteia.»
• Recomandările FATF revizuite în 2012.

După o experiență acumulată de-a lungul a peste 20 de ani în stabilirea standardelor internaționale cu privire la prevenirea si combaterea spălării banilor, finanțării terorismului și nu în ultimul rând al confiscării produsului infracțiunii, precum si cu privire la evaluarea implementării acestor standarde la nivel global, FATF a emis, în 2012, un nou set de Recomandări și în 2013 o nouă Metodologie de evaluare a implementării recomandărilor. În noua viziune chestiunea investigațiilor financiare își găsește un loc distinct (a se vedea prevederile Recomandării 30 și Nota Interpretativă)

• Raportul de evaluare mutuală a României adoptat de Comitetul MONEYVAL în aprilie 2014. În aprilie 2014, în cadrul celei de-a 44a Sesiuni Plenare, Comitetul MONEYVAL, a dezbătut și adoptat Raportul de evaluare a României cu privire la implementarea standardelor internaționale (Recomandările FATF) în materia spălării banilor și finanțării terorismului.

Acest raport surprinde de o manieră descriptivă, detaliată, chestiuni legate de implementarea standardelor International AML/CFT, identifică deficiențele sistemului național pe mai multe paliere în legătură cu implementarea acestor standarde și sfârșește prin a recomanda un Plan de acțiune pentru remedierea deficiențelor constatate. În cuprinsul planului de acțiune recomandat, chestiunea dezvoltării capacităților de investigații financiare pentru urmărirea, identificarea, sechestrarea și confiscarea produsului infracțiunii este menționată în repetate rânduri (a se vedea chestiunile legate de Recomandarea 1, Recomandarea 3, Recomandarea 27 , Recomandările 30, 32).

• Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracționale săvârșite în Uniunea Europeană. Implementarea cu succes a Directivei va depinde în mare măsură de dezvoltarea capacitaților structurilor de aplicare a legii de a depista, urmări și sechestra banii și bunurile care reprezintă produsul infracțional. O astfel de dezvoltare implică abordarea sistematică a investigațiilor financiare. În aria criminalității organizate investigațiile financiare sunt cu atât mai importante.

Tot astfel, potrivit Recomandării 30 FATF, «statele ar trebui să se asigure că autoritățile de aplicare a legii au atribuții în investigațiile de spălare a banilor și finanțare a terorismului în cadrul politicilor naționale de combatere a spălării banilor/finanțare a terorismului. Cel puțin în cazurile privind infracțiunile generatoare de produse majoritare ale infracțiunii, aceste autorități trebuie să deruleze o investigație financiară proactivă paralelă în cercetarea spălării banilor, a infracțiunilor premisă și a finanțării terorismului».

Acțiunea penală promovată de procuror constituie, desigur, o primă etapă de stabilire a cadrului procesual în care aceasta urmează a fi obținută iar cadrul procesual legal al acțiunii penale plasează procurorul ca entitate reprezentativă având ca funcție principală funcția acuzării. În exercitarea acestei funcții, un rol distinct este conferit activității de investigare, activitate pe care procurorul în sistemul românesc o împarte cu organele de cercetare ale poliției judiciare, context în care procurorul apare ca parte și totodată, ca lider al activității de cercetare. Astfel, de rezultatele unei eficiente analize tactice și operaționale desfășurate în cadrul unei anchete complexe depinde în mare parte cadrul procesual – organizarea și desfășurarea acțiunii operative, stabilirea daunelor, recuperarea prejudiciilor și finalmente restaurarea stării de normalitate în cadrul societății prin administrarea actului de justiție în cadrul instanțelor de judecată. Aceste aspecte de ordin tactic și operațional țin de abilitățile profesionale ale anchetatorilor, dar și de resursele la care aceștia au acces în desfășurarea activității. Apare prin urmare ca fiind indispensabil organului de anchetă accesul la informații și mai cu seamă, accesul la resursa umană profesionistă, specializată. Din această perspectivă se propune consolidarea capacității investigative a structurii DIICOT prin detașarea pe o perioadă limitată (cu posibilitatea reînnoirii acestei detașări) a unui număr de ofițeri de poliție judiciară care să desfășoare activități specifice în cadrul structurii, alături de continuarea cooperării deja existente cu toate structurile de politie specializate.

Necesitatea investigațiilor financiare, ca activitate intrinsecă urmăririi penale mai ales în contextul cauzelor instrumentate în cadrul direcției, care se circumscriu celor mai grave afectări ale valorilor sociale ocrotite de lege, se reflectă în mod clar prin numărul de specialiști și ofițeri și agenți de poliție judiciară prevăzuți la art.8 din proiect.

Reorganizarea internă a direcției are în vedere crearea unui subdiviziuni dedicate investigațiilor financiare, urmărindu-se astfel o mai eficientă utilizare a resursei umane specializate.

Modelul de succes urmărit prin modificările propuse are în vedere aducerea în cadrul aceleiași unități a trei actori esențiali: procurorul, specialistul și ofițerul de poliție judiciară specializat în acest tip de activități. Ca precedent, este de menționat că un astfel de compartiment dedicat investigațiilor financiare a fost înființat în cadrul DNA, componența și atribuțiile fiind cele arătate la art.68 din Regulamentul de ordine interioară al DNA aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 1643/C/2015.

Art. 7 alin. (1) din proiect reia și îmbunătățește dispozițiile anterioare cu privire la structurile specializate din cadrul MAI-IGPR dedicate să-și desfășoare activitatea sub conducerea nemijlocită a procurorilor DIICOT, respectiv DCCO și subdiviziunile teritoriale ale acestei direcții, precum și modalitatea în care lucrătorii de poliție obțin avizul special.

Art. 8 din proiect introduce ca element de noutate în structura de personal a DIICOT ofițerii de poliție judiciară pentru  desfășurarea de activități specifice în cadrul urmăririi penale, urmând ca prin reorganizarea internă să fie creat la nivel central un compartiment/serviciu afectat investigațiilor financiare și de analiză, un serviciu/birou specializat dedicat activității de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, precum și un compartiment dedicat executării perchezițiilor informatice,  cu un număr total 125 de lucrători de poliție judiciară.

Pentru structura teritorială, la nivel de serviciu teritorial, se are în vedere organizarea unor compartimente cu aceeași afectare compuse din  – 2 lucrători de poliție judiciară pentru desfășurarea investigațiilor financiare, 1 lucrător de poliție judiciară pentru desfășurarea activității de analiză a informațiilor, 8 lucrători de poliție judiciară pentru desfășurarea activităților de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică (total structura teritorială 165).

Numărul total de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară în cadrul DIICOT este cel prevăzut la art. 19 din proiect, respectiv 290.

Potrivit art. 8 alin. (2) din proiect, la solicitarea procurorului șef al Direcției, ministrul afacerilor interne dispune detașarea ofițerilor și agenților de poliție judiciară  în cadrul DIICOT pe o perioadă de cel mult 6 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani.

Proiectul de asemenea suplimentează numărul de specialiști de la 23 cât funcționează în prezent în cadrul DIICOT la 40 pentru asigura complementar desfășurarea în cadrul DIICOT a activităților de percheziție informatică conform art. 168 alin. (12) din Codul de procedură penală.

Nu în ultimul rând, se preconizează și o creștere a numărului personalului auxiliar de specialitate și administrativ de la 249 la 270, pentru a asigura cel puțin un specialist IT (grefier IT) pentru infrastructura proprie (parcul IT) a DIICOT.

Art. 12 al proiectului vizează competența materială a DIICOT. Prin  comparație cu competența de lege lata a Direcției, reglementarea propusă va conduce la o reducere a competenței materiale a DIICOT, fiind eliminate o serie de infracțiuni, precum bancruta simplă, accesul fără drept la un sistem informatic, dacă acesta s-a realizat prin utilizarea unui instrument de plată electronic ori a datelor acestuia, falsul informatic atunci când aceste fapte nu sunt comise în cadrul unui grup infracțional organizat.

De asemenea, se are în vedere ridicarea condiționalității privind urmările în cazul infracțiunii de evaziune fiscală, respectiv ridicarea pragului de  20 milioane lei indiferent daca faptele sunt comise sau nu de un grup infracțional organizat.

Având în vedere dispozițiile proiectului cuprinse la art. 23, este de așteptat ca stocul de dosare să scadă, în mare parte cu cauze având ca obiect fapte minore de acces fără drept la un sistem informatic prin utilizarea unui instrument de plată electronic ori a datelor acestuia.

Totodată, ridicarea pragului vizând prejudiciul rezultat din evaziunea fiscală conduce la concentrarea fluxului de date operative și resurse umane afectate DIICOT și acestui segment de activitate pe zone considerate de vârf, cu impact asupra bugetului consolidat al statului.

III. Modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

Modificările operate asupra acestei legi sunt exclusiv punctuale și de corelare și au în vedere menținerea în această lege privind organizarea judiciară a aspectelor de principiu referitoare la conducerea structurii DIICOT, restul prevederilor care vizau reglementările detaliate ale organizării acestei structuri fiind cuprinse în legea specială DIICOT.

Astfel, se propune modificarea alin. (3) al art. 65, procurorul șef DIICOT fiind inclus  alături de procurorul general, procurorul șef  DNA ori procurorul general al curților de apel, între persoanele care au competența de a exercita direct sau prin procurori anume desemnați prerogativa intrinsecă funcției, aceea a controlului asupra procurorilor din subordine.

În același sens s-a propus modificarea art.69 alin.(1).

Art. 79¹ – art. 79³  introduc dispoziții distincte specifice Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată, urmând ca cele două structuri autonome din cadrul PÎCCJ să aibă reflectate dispoziții în mod asemănător (art.80 privind DNA).

 Alin. (7) al nou introdusului  art. 79¹ urmează linia modificărilor care completează prerogativele funcției de conducere, respectiv ale procurorului șef al direcției, prin numirea directă a comisiei de interviu în vederea numirii într-o funcție de procuror  în cadrul DIICOT.

Conținutul alin. (8)-(10) ale art. 75 au fost preluate și modificate în conținutul alin (7)-(9) din art. 79¹ , acest lucru impunându-se întrucât se completează cu dispozițiile la art. 4 alin. (3) și art. 6 alin.(1), (3) și (4) ale prezentului proiect.

Articolele nou introduse, art. 79² și art. 79³ reglementează activitatea colegiului de conducere din cadrul DIICOT și a adunării generale a procurorilor DIICOT.

Modificările propuse pentru alin.(3) al art.116 și alin (3) al art.118 sunt menite a crea uniformitate și în ceea ce privește structura administrativă a DIICOT față dee componenta IT și de documentare.

Alte modificări, precum cele ale art.125 alin.(1) și art.126 alin.(1), (4) și (5)  au în vedere reglementarea funcționării departamentului economico-financiar, precum și modul de ocupare a funcției de manager economic în cadrul DIICOT.

Modificarea art. 132 vizează includerea DIICOT, alături de Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție și DNA, între structurile de parchet care își realizează propriul proiect de buget”.

Sursa informației este Ministerul Justiției (www.just.ro).