Procedura judiciară privind punerea în executare a unui mandat european de arestare (NCPP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 324/2017

NCPP: art. 275 alin. (3) și (6), art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. b)

Procedura judiciară privind punerea în executare a unui mandat european de arestare, obiectul cauzei pendinte, este reglementată în Titlul III din Legea nr. 302/2004, prin dispoziții privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre.

Din economia dispozițiilor legale cuprinse în Titlul III din legea specială care reglementează punerea în executare a unui mandat european de arestare, rezultă că rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la evaluarea motivelor de refuz la predare pe care aceasta, eventual, le invocă.

Din examinarea actelor dosarului rezultă următoarele:

Inițial, prin încheierea din 13 iunie 2016 pronunțată în Dosarul nr. x/2/2016 al Curții de Apel București, secția a II-a penală, s-a dispus admiterea cererii formulate de Tribunalul Regional din Katowice și s-a consimțit la predarea persoanei solicitate B. de către autoritățile poloneze către autoritățile maghiare în baza Mandatului european de arestare nr. x/2015/2 din data de 04 mai 2015, emis de Tribunalul Județean Debrecen, sub condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România.

În cauza pendinte, înregistrată la Curtea de Apel București la data de 24 februarie 2017, sub nr. x/2/2017, instanța a fost sesizată de către Parchetul Curții de Apel București, pe baza semnalării Biroului SIRENE, fiindu-i înaintată lucrarea nr. 432/II-5/2017 având ca obiect procedura de punere în executare a mandatului european de arestare emis la data de 29 iunie 2016 de către autoritățile judiciare din Ungaria împotriva persoanei solicitate A.

În cuprinsul semnalării este menționat Mandatul european de arestare nr. x/2016 din data de 23 iunie 2016 emis de Tribunalul Municipal Debrecen (traducerea în limba română a formularului aflată la fil. 10-14 din lucrarea Parchetului, nr. 432/II-5/2017).

Cu toate acestea, adresa din 21 februarie 2017 a Biroului SIRENE, prin care a fost transmisă semnalarea către Curtea de Apel București, face referire la Mandatul european de arestare nr. x/2015/2 din data de 04 mai 2015, emis de Tribunalul Județean Debrecen.

Curtea de Apel București, fiind învestită în condițiile anterior menționate, a constatat că din mențiunile cuprinse în semnalarea comunicată de Biroul SIRENE rezultă că pe numele persoanei solicitate A. a fost emis un mandat european de arestare, la data de 29 iunie 2016, de către autoritățile maghiare, respectiv Tribunalul Județean Debrecen și pentru a asigura punerea în executare a mandatului european de arestare și a preîntâmpina sustragerea persoanei solicitate, prin încheierea din data de 24 februarie 2017, a dispus arestarea provizorie în vederea predării a persoanei solicitate A., pe o perioadă de 15 zile, cu începere de la 24 februarie 2017 până la 10 martie 2017, inclusiv.

Cu prilejul dispunerii acestei măsuri, la termenul din data de 24 februarie 2017, față de solicitările apărării persoanei condamnate și precizările parchetului, Curtea de Apel București a menționat că din actele dosarului rezultă că autoritățile judiciare maghiare și-au retras Mandatul european de arestare nr. x/2015/2 din data de 04 mai 2015, întrucât acesta nu a fost emis pe baza unui mandat național de arestare emis de către autoritățile judiciare din Ungaria.

Așadar, instanța a menționat că cererea de punere în executare, în cauza pendinte, privește mandatul european de arestare emis la data de 29 iunie 2016 de către autoritățile judiciare din Ungaria și nu cel din data de 04 mai 2015.

În continuare, a fost stabilit termen la data de 3 martie 2017 pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, tradus în limba română.

În acest context, la dosar a fost depus mandatul european de arestare nr. x/2016/2 din 19 septembrie 2016 emis de Judecătoria Debrecen pe baza mandatului național de arestare din 08 septembrie 2016.

La termenul din 3 martie 2017, o copie a Mandatului european de arestare nr. x/2016/2 din 19 septembrie 2016 emis de Judecătoria Debrecen a fost înmânată persoanei solicitate, care a solicitat lămurirea unor contradicții generate de faptul că prin semnalarea SIRENE se menționează Mandatul european de arestare nr. x/2016/2 emis la data 23 iunie 2016 de Tribunalul Municipal Debrecen, în procesul-verbal întocmit la data de 24 februarie 2017 de către procuror s-a considerat necesar a se dispune cu privire la executarea Mandatului nr. x/2015/2 emis la 04 mai 2015 de Tribunalul Județean Debrecen.

Reprezentantul Ministerului Public a precizat că obiectul cauzei îl constituie mandatul nr. x/2016/2 emis la data de 29 iunie 2016 de către autoritățile judiciare din Ungaria, care a fost atașat la dosar în original și tradus în limba română. De asemenea, a arătat că acest mandat european a fost emis în baza mandatului național de arestare de Poliția județeană a Hajdu-Bihar, la data de 08 septembrie 2016.

Prin aceeași încheiere, instanța a constatat că a fost învestită cu punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 29 iunie 2016 depus la dosarul cauzei și tradus în limba română și având în vedere că prin semnalarea transmisă, la fila 13 din dosar, se specifică Mandatul european de arestare emis de statul Ungaria nr. x/2016/2, a apreciat că nu există nicio eroare materială în procesul-verbal întocmit la data de 24 februarie 2017, în condițiile în care se face referire la mandatul nr. x/2015/2 emis de Tribunalul județean din Debrecen din Ungaria, mandat care a fost considerat nul și a fost retras.

În fine, cu toate acestea, prin sentința penală contestată în cauză, Curtea de Apel București a dispus punerea în executare a Mandatului european de arestare nr. x/2016/2 emis la data de 19 septembrie 2016 de către autoritățile judiciare din Ungaria, pe numele persoanei solicitate A.

Sintetizând, instanța de control judiciar constată că semnalarea SIRENE și sesizarea instanței de fond s-a realizat în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare nr. x/2016/2 din 23 iunie 2016 emis de Tribunalul Municipal Debrecen (semnat la 29 iunie 2016), însă prin sentința atacată s-a dispus punerea în executare a Mandatului european de arestare nr. x/2016/2 din 19 septembrie 2016 emis de Judecătoria Debrecen pe baza mandatului național de arestare din 08 septembrie 2016, care nu a făcut obiectul semnalării SIRENE sau al sesizării instanței.

Or, în aceste condiții, instanța de control judiciar constată că în cauză nu a fost determinat obiectul cauzei deduse judecății, existând față de cele anterior expuse, contradicții între obiectul semnalării SIRENE și mandatul transmis la dosarul cauzei.

Prin raportare la cele două mandate europene de arestare emise pe numele persoanei solicitate, nr. x/2016/2 din 23 iunie 2016 emis de Tribunalul Municipal Debrecen (semnat la 29 iunie 2016) și nr. x/2016/2 din data de 19 septembrie 2016 emis de Judecătoria Debrecen, instanța de fond trebuia să stabilească care dintre acestea face obiectul cauzei, în sensul de a lămuri dacă, în realitate, s-a solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare ce a făcut obiectul semnalării și implicit a sesizării instanței, nr. x/2016/2 din 23 iunie 2016 emis de Tribunalul Municipal Debrecen (semnat la 29 iunie 2016) ori a Mandatului european de arestare transmis la dosar, nr. x/2016/2 din 19 septembrie 2016 emis de Judecătoria Debrecen pe baza mandatului național de arestare din 08 septembrie 2016.

Sub acest aspect, persoana solicitată a susținut că biroul SIRENE trebuie să comunice care este mandatul european de arestare care a stat la baza introducerii semnalării autorităților maghiare, să lămurească legătura între cele trei mandate europene emise pe numele său, să le explice istoricul, respectiv cum a fost retras cel emis în anul 2015, cum a apărut cel emis în luna iunie 2016 și, în final, cel din luna septembrie 2016.

Ca atare, este necesară obținerea tuturor datelor necesare care să lămurească contradicțiile din prezenta cauză, respectiv care dintre mandatele europene de arestare se solicită a fi puse în executare și, în consecință, stabilirea obiectului cauzei, în raport cu care se impune a fi efectuate, în condițiile Legii nr. 302/2004, verificarea condițiilor de formă ale mandatului, precum și evaluarea motivelor de refuz la predare pe care persoana solicitată, eventual, le invocă.

Totodată, Înalta Curte notează că, într-o astfel de procedură specială, dezideratul lămuririi cauzei sub toate aspectele constituie o componentă obligatorie a dreptului la un proces echitabil al părții, garantat prin prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a cărei încălcare impune cu necesitate reluarea judecății, în condiții de echitabilitate, în fața aceleiași instanțe, în vederea respectării principiului dublului grad de jurisdicție în materie penală, prevăzut în art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru considerentele expuse instanța de control judiciar apreciază că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, respectiv Curtea de Apel București.

Totodată, constată că prin sentința atacată, a fost arestată persoana solicitată A., în vederea predării, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 10 martie 2017 și până la data de 8 aprilie 2017, inclusiv, așa încât, soluția de trimitere spre rejudecare nu impune revocarea sau înlocuirea acesteia cu o măsură preventivă mai blândă, situația persoanei solicitate urmând a fi clarificată de către instanța de rejudecare.

Față de cele arătate, în baza art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție, Înalta Curte urmează să admită contestația formulată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 53/F din data de 10 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, să desființeze sentința penală contestată și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.