Procedura de acordare a eşalonării la plată, în formă simplificată, de către organul fiscal central (OPANAF nr. 1.767/2021)

În M. Of. nr. 1072 din 9 noiembrie 2021 s-a publicat Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (OPANAF) nr. 1.767/2021 pentru aprobarea Procedurii de acordare a eșalonării la plată, în formă simplificată, de către organul fiscal central.

Vă prezentăm, în cele ce urmează, cele mai importante dispoziții din conținutul respectivei Proceduri.

Art. 1: Sfera de aplicare

„(1) Prezenta procedură se aplică obligațiilor fiscale principale și accesorii restante, administrate de organul fiscal central, denumit în continuare organ fiscal, a căror vechime este de maximum 12 luni anterioare depunerii cererii și nestinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală, pentru care debitorii pot depune cereri de eșalonare la plată.

(2) Prin obligații fiscale administrate de organul fiscal se înțelege:

a) obligațiile fiscale principale reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat, precum și obligațiile fiscale accesorii;

b) amenzile de orice fel administrate de organul fiscal;

c) creanțele bugetare stabilite de alte organe și transmise spre recuperare organelor fiscale, potrivit legii, inclusiv creanțele bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale stabilite prin hotărâri judecătorești sau alte înscrisuri care, potrivit legii, constituie titluri executorii;

d) creanțe rezultate din săvârșirea unor infracțiuni, respectiv prejudicii, cheltuieli judiciare și amenzi judiciare/penale.

(3) Nu se încadrează în categoria creanțelor prevăzute la alin. (2) lit. d) și nu se acordă eșalonări la plată pentru sumele care fac obiectul unei confiscări, precum și cele reprezentând echivalentul în bani al unor bunuri care au fost considerate a constitui produs direct sau indirect al unei infracțiuni.

(4) Obligațiile fiscale prevăzute la alin. (2) a căror vechime se împlinește în perioada menționată la alin. (1) și vizează inclusiv perioade fiscale anterioare sunt stabilite prin următoarele documente/acte administrative depuse/comunicate până la data eliberării certificatului de atestare fiscală:

a) declarații fiscale, inclusiv cele depuse cu întârziere;

b) decizii de impunere;

c) declarații rectificative;

d) decizii referitoare la obligațiile fiscale accesorii;

e) titluri executorii transmise spre recuperare organelor fiscale, potrivit legii;

f) orice alte acte prin care se stabilesc impozite, taxe, contribuții sociale și alte sume datorate bugetului general consolidat.

(5) Odată cu emiterea certificatului de atestare fiscală, organul fiscal comunică debitorului decizia referitoare la obligațiile fiscale accesorii, în vederea includerii acestora în decizia de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale.

(6) Eșalonarea la plată se acordă de către organul fiscal, pe o perioadă de cel mult 12 luni, prin emiterea deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale, la care se anexează graficul de plată care cuprinde rate lunare, în funcție de numărul de luni de eșalonare la plată aprobat. Perioada de eșalonare la plată acordată nu poate fi mai mare decât perioada de eșalonare la plată solicitată de debitor.

(7) Debitorii care au depus notificări potrivit cap. I din Ordonanța Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, aprobată prin Legea nr. 216/2021, sau cap. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru instituirea unor măsuri fiscale, cu modificările ulterioare, prin depunerea cererii prevăzute la alin. (1) renunță la intenția de a beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare/anularea la plată a obligațiilor accesorii. În această situație se aplică în mod corespunzător, după caz, prevederile art. 4 alin. (13) din Procedura de aplicare a măsurilor de restructurare a obligațiilor bugetare restante, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.810/2019, cu modificările și completările ulterioare, sau prevederile art. 5 alin. (1) din Procedura de anulare a obligațiilor de plată accesorii, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.100/2020, cu completările ulterioare.

(8) În cazul debitorilor care se află în perioada de observație sau în reorganizare judiciară, după caz, pentru obligațiile fiscale principale prevăzute la alin. (1), ale căror scadențe sunt ulterioare deschiderii procedurii insolvenței, se calculează obligații fiscale accesorii în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Cod de procedură fiscală, și ale programului de plăți, după caz.

(9) În sensul prezentei proceduri, vechimea obligațiilor fiscale prevăzute la alin. (1) este cea stabilită la art. 165 alin. (3) din Codul de procedură fiscală.”

Art. 3: Organul fiscal competent pentru soluționarea cererilor de acordare a eșalonării la plată

„(1) Competența pentru soluționarea cererilor de acordare a eșalonărilor la plată revine organului fiscal competent, prevăzut la titlul III capitolul I din Codul de procedură fiscală.

(2) Debitorii fără domiciliu fiscal în România pot beneficia de înlesniri la plată numai dacă desemnează un împuternicit, potrivit art. 18 din Codul de procedură fiscală.

(3) În cazul în care debitorul retrage cererea de acordare a eșalonării la plată până la emiterea deciziei de eșalonare la plată sau a deciziei de respingere, organul fiscal comunică debitorului decizia prin care se ia act de retragerea cererii de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2.

(4) Prevederile alin. (3) se aplică și în cazul cererilor depuse potrivit art. 209⁵ sau art. 209¹⁰, după caz, din Codul de procedură fiscală.

(5) Pentru debitorii prevăzuți la art. 204 din Codul de procedură fiscală, precum și pentru cei care au transmise spre recuperare creanțe bugetare înscrise în titluri executorii emise de alte organe, organul fiscal înștiințează autoritatea competentă sau organul emitent al titlului executoriu, după caz, cu excepția instanțelor judecătorești, despre depunerea unei cereri de acordare sau de retragere, precum și despre emiterea unei decizii în soluționarea acestora, printr-o adresă la care anexează aceste documente. Aceste documente se transmit în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data depunerii cererii sau emiterii deciziei, după caz.”

Art. 4: Eliberarea certificatului de atestare fiscală

„(1) După primirea cererii prevăzute la art. 2, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia, organul fiscal emite, concomitent, următoarele documente:

a) deciziile referitoare la obligațiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi și penalități de întârziere/penalitate de nedeclarare;

b) certificatul de atestare fiscală, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 3 și 4, după caz;

c) referatul de verificare a condițiilor de acordare/modificare/menținere a eșalonării la plată, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5;

d) decizia de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale sau decizia de respingere, după caz, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 6 și 7;

e) decizia de amânare la plată a penalităților de nedeclarare, după caz, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8.

(2) Prin întocmirea referatului prevăzut la alin. (1) lit. c), organul fiscal verifică:

a) dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 209¹ alin. (6)-(9) din Codul de procedură fiscală;

b) dacă există sume de rambursat/de restituit/de plată de la buget. În situația în care a/au fost emisă/emise decizia/deciziile de rambursare/de restituire și/sau acte de individualizare a obligațiilor de plată de la buget, organul fiscal efectuează compensarea potrivit art. 167 din Codul de procedură fiscală.

(3) În cazul debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, în certificatul de atestare fiscală eliberat de către organul fiscal competent în administrarea debitorului se înscriu obligațiile fiscale ale debitorului, obligațiile fiscale ale fiecăruia dintre sediile sale secundare, precum și totalul obligațiilor.”

Art. 5: Conținutul certificatului de atestare fiscală

„(1) Prin derogare de la prevederile art. 158 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, certificatul de atestare fiscală cuprinde obligațiile fiscale existente în sold la data eliberării acestuia.

(2) Certificatul de atestare fiscală cuprinde 3 secțiuni:

a) secțiunea A „Obligații fiscale existente în evidența organului fiscal”;

b) secțiunea B „Obligații fiscale care nu pot face obiectul eșalonărilor la plată”;

c) secțiunea C „Obligații fiscale nete ce pot face obiectul eșalonărilor la plată”.

(3) La secțiunea A din certificatul de atestare fiscală se înscriu:

a) obligațiile fiscale principale individualizate pe fiecare tip de impozit, taxă, contribuție și alte sume datorate bugetului general consolidat. În cazul debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, se înscriu obligațiile fiscale principale ale debitorului, precum și obligațiile fiscale ale fiecăruia dintre sediile sale secundare;

b) obligațiile fiscale accesorii defalcate pe tipuri de impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat și, în cadrul acestora, pe majorări de întârziere/dobânzi/penalități de întârziere/penalități de nedeclarare. În cazul debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, se înscriu obligațiile fiscale accesorii ale debitorului, precum și obligațiile fiscale ale fiecăruia dintre sediile sale secundare;

c) sumele reprezentând amenzi de orice fel administrate de organul fiscal;

d) sumele reprezentând creanțe bugetare stabilite de alte organe și transmise spre recuperare organelor fiscale competente, potrivit legii, inclusiv creanțele bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale stabilite prin hotărâri judecătorești sau alte înscrisuri care, potrivit legii, constituie titluri executorii.

(4) La secțiunea B din certificatul de atestare fiscală se înscriu obligațiile fiscale/bugetare prevăzute la art. 209¹ alin. (6), (7), alin. (8) lit. d) și e) din Codul de procedură fiscală, precum și următoarele obligații:

a) obligații fiscale existente în sold la data eliberării certificatului, cu excepția celor care au făcut obiectul eșalonării a cărei valabilitate a fost pierdută, în cazul menținerii valabilității înlesnirii la plată pentru aplicarea art. 209¹⁰ din Codul de procedură fiscală;

b) obligații fiscale existente în sold la data eliberării certificatului, de a căror plată depinde menținerea valabilității înlesnirii la plată, cu excepția celor prevăzute la art. 209⁵ alin. (1) și (10) sau art. 209¹³ alin. (3) lit. a) din Codul de procedură fiscală, precum și a ratelor neachitate, în cazul modificării deciziei de eșalonare la plată pentru aplicarea art. 209⁵ sau art. 209¹³ alin. (4) din Codul de procedură fiscală, pentru sumele pentru care nu se acordă înlesniri, precum și în cazul fuziunii;

c) sumele care fac obiectul unei confiscări, precum și cele reprezentând echivalentul în bani al unor bunuri care au fost considerate a constitui produs direct sau indirect al unei infracțiuni.

(5) La secțiunea C din certificatul de atestare fiscală este înscrisă diferența dintre obligațiile fiscale cuprinse la secțiunea A și cele cuprinse la secțiunea B, respectiv obligațiile fiscale nete ce pot face obiectul eșalonărilor la plată sau sume rămase nestinse care au făcut obiectul eșalonării la plată a cărei valabilitate a fost pierdută, în cazul menținerii valabilității eșalonării la plată. Acestea se individualizează pe fiecare tip de impozit, taxă, contribuție și alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv obligațiile fiscale accesorii. Pentru debitorii care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal potrivit legii se înscriu obligațiile fiscale nete ale debitorului, precum și obligațiile fiscale ale fiecăruia dintre sediile sale secundare.

(6) Nu se înscriu în certificatul de atestare fiscală:

a) sumele reprezentând obligații fiscale stabilite prin acte administrative fiscale a căror executare este suspendată în condițiile art. 14 și 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare;

b) sumele reprezentând amenzi contravenționale pentru care s-au formulat plângeri în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.”

Art. 6: Procedura de soluționare a cererii de acordare a eșalonării la plată

„(1) În situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 209¹ alin. (6)-(9) din Codul de procedură fiscală, organul fiscal emite decizia de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale, la care se anexează graficul de eșalonare, precum și, după caz, decizia de amânare la plată a penalităților de nedeclarare. În cazul debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, decizia de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale cuprinde în anexă graficele de eșalonare, separat pentru debitor și separat pentru fiecare dintre sediile sale secundare, iar decizia de amânare la plată a penalităților de nedeclarare se emite separat pentru debitor și separat pentru fiecare dintre sediile sale secundare. Pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere, potrivit legii, organul fiscal competent emite deciziile de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale, precum și deciziile de amânare la plată a penalităților de nedeclarare, separat pentru persoana fizică și separat pentru persoana/persoanele fizică(e), după caz, care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere.

(2) Graficul de eșalonare cuprinde rate de eșalonare, reprezentând obligații fiscale principale și/sau obligații fiscale accesorii eșalonate la plată, inclusiv dobânzile datorate pe perioada eșalonării la plată, după caz. Cuantumul obligațiilor fiscale eșalonate la plată se împarte în mod egal pentru fiecare rată de eșalonare.

(3) Prin excepție de la alin. (2), pentru debitorul care propune prin cererea de acordare a eșalonării la plată un grafic, ratele de eșalonare la plată trebuie să fie în primele 6 luni de cel puțin 5% din cuantumul obligațiilor fiscale eșalonate la plată, la care se adaugă dobânda pe perioada eșalonării la plată calculată de organul fiscal, iar în următoarele luni debitorul trebuie să achite restul obligațiilor fiscale, proporțional cu lunile pentru care a fost acordată eșalonarea la plată.

(4) Termenul de plată a ratelor de eșalonare este data de 15 a fiecărei luni. Prima rată din graficul de eșalonare la plată are termenul de plată data de 15 a lunii următoare emiterii deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale.

(5) Pentru debitorii care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, plătitor al ratelor de eșalonare este debitorul, cu excepția impozitului pe venitul din salarii, pentru care plătitor de impozit este sediul secundar, obligat, potrivit legii, să se înregistreze fiscal ca plătitor de salarii și venituri asimilate salariilor.

(6) Pentru obligațiile fiscale eșalonate la plată, cu excepția celor prevăzute la art. 173 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, penalitatea de întârziere prevăzută la art. 176 din Codul de procedură fiscală se calculează până la data emiterii deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale.

(7) În situația în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 209¹ alin. (6)-(9) din Codul de procedură fiscală, organul fiscal emite decizia de respingere a cererii. În cazul debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, decizia de respingere a cererii se emite atât pentru debitor, cât și pentru sediile sale secundare, cu precizarea condiției care nu a fost respectată, indiferent dacă aceasta privește debitorul sau unul dintre sediile sale secundare. Pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere, potrivit legii, organul fiscal competent emite decizia de respingere a cererii, separat pentru persoana fizică și separat pentru persoana/persoanele fizică(e), după caz, care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere, verificându-se distinct, în mod corespunzător, pentru fiecare dintre acestea, condițiile prevăzute la art. 209¹ alin. (6)-(9) din Codul de procedură fiscală.

(8) Decizia prevăzută la alin. (7) se emite și în următoarele situații:

a) cererea de acordare a eșalonării la plată nu prezintă nicio modificare față de condițiile de acordare a înlesnirilor la plată prevăzute într-o cerere anterioară, care a fost respinsă;

b) în cazul stingerii în totalitate, până la data emiterii deciziei de eșalonare la plată, a obligațiilor fiscale care au făcut obiectul cererii de acordare a eșalonării la plată.

(9) Înaintea emiterii deciziei de respingere a cererii, organul fiscal efectuează audierea debitorului potrivit art. 9 din Codul de procedură fiscală. În acest caz, organul fiscal va întocmi un proces-verbal de audiere.

(10) Documentele prevăzute la art. 4 alin. (1), cu excepția celui prevăzut la lit. c), se eliberează în două exemplare, dintre care câte un exemplar se comunică debitorului, iar câte un exemplar se arhivează de organul fiscal la dosarul fiscal. În cazul debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, aceste documente se comunică debitorului care le-a înființat.”

Art. 11: Finalizarea eșalonării la plată a obligațiilor fiscale

„(1) În situația în care sumele eșalonate la plată au fost stinse în totalitate și au fost respectate condițiile prevăzute la art. 209⁴ alin. (1), art. 209⁵ alin. (7) și la art. 209¹⁰ alin. (2) din Codul de procedură fiscală, organul fiscal emite, în două exemplare, decizia de finalizare a eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, conform modelului prevăzut în anexa nr. 13. Un exemplar al acestei decizii se comunică debitorului, iar un exemplar se arhivează de organul fiscal la dosarul fiscal. În situația debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, decizia de finalizare a eșalonării la plată a obligațiilor fiscale se comunică debitorului care le-a înființat. În cazul persoanelor fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere, potrivit legii, deciziile de finalizare a eșalonării la plată se emit separat pentru persoana fizică și separat pentru persoana/persoanele fizică(e), după caz, care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere.

(2) După finalizarea eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, penalitatea de nedeclarare amânată la plată se reduce cu 75%. În acest caz, organul fiscal emite în două exemplare decizia de reducere a penalităților de nedeclarare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 14. Un exemplar al acestei decizii se comunică debitorului, iar un exemplar se arhivează de organul fiscal competent la dosarul fiscal. În situația debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, decizia de reducere a penalităților de nedeclarare se comunică debitorului care le-a înființat.

(3) Diferența de penalități de nedeclarare în cotă de 25% se achită în termenul de plată prevăzut la art. 156 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, în funcție de data comunicării deciziei prevăzute la alin. (2).

(4) Penalitatea de nedeclarare care nu a fost instituită și comunicată debitorului pe perioada eșalonării la plată se instituie și se comunică după finalizarea acesteia sau, după caz, la data pierderii valabilității eșalonării la plată, prin emiterea deciziei referitoare la obligațiile fiscale accesorii reprezentând penalități de nedeclarare.

(5) Pentru reducerea cu 75% a penalităților de nedeclarare comunicate potrivit alin. (4), organul fiscal aplică, din oficiu, prevederile art. 181 alin. (2) din Codul de procedură fiscală.”

Totodată, prezenta Procedură conține și o serie de Anexe, pe care le vom enumera mai jos:

Anexa nr. 1: Cerere de acordare a eșalonării la plată, în formă simplificată

Anexa nr. 2: Decizie prin care se ia act de retragerea cererii ………………

Anexa nr. 3: Certificat de atestare fiscală

Anexa nr. 4: Certificat de atestare fiscală pentru contribuabilii care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii

Anexa nr. 5: Referat de verificare a condițiilor de acordare/modificare/menținere a eșalonării la plată

Anexa nr. 6: Decizie de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale

Anexa nr. 7: Decizie de respingere a cererii de ……………………

Anexa nr. 8: Decizie de amânare la plată a penalităților de nedeclarare

Anexa nr. 9: Proces-verbal de punere de acord încheiat astăzi, ………/……./…………., la sediul unității fiscale

Anexa nr. 10: Decizie de modificare a deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale

Anexa nr. 11: Decizie de modificare a deciziei de amânare la plată a penalităților de nedeclarare

Anexa nr. 12: Decizie referitoare la obligațiile de plată accesorii reprezentând dobânzi și/sau penalități datorate în cazul eșalonărilor la plată

Anexa nr. 12^1: Anexa la Decizia nr. ………. din data de ……………..

Anexa nr. 13: Decizie de finalizare a eșalonării la plată a obligațiilor fiscale

Anexa nr. 14: Decizie de reducere a penalităților de nedeclarare amânate la plată

Anexa nr. 15: Decizie de constatare a pierderii valabilității eșalonării la plată a obligațiilor fiscale

Anexa nr. 16: Decizie de pierdere a valabilității amânării la plată a penalităților de nedeclarare

Anexa nr. 17: Decizie de menținere a valabilității eșalonării la plată a obligațiilor fiscale

Anexa nr. 18: Decizie de menținere a valabilității amânării la plată a penalităților de nedeclarare

Anexa nr. 19: Înștiințare de plată

Anexa nr. 20: Decizie de desființare a deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale

Anexa nr. 21: Decizie de desființare a deciziei de amânare la plată a penalităților de nedeclarare

Anexa nr. 22: Înștiințare privind diminuarea sumelor eșalonate la plată

Anexa nr. 23: Înștiințare privind diminuarea sumelor amânate la plată