PÎCCJ – Parchetul General al Curții de Casație a Republicii Franceze. Declarație comună de intenție

Potrivit unui comunicat, în data de 15 mai 2018, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr, și procurorul general de pe lângă Curtea de Casație a Republicii Franceze, domnul Jean-Claude Marin, au semnat la Paris o Declarație comună de intenție între cele două instituții, cu o durată de cinci ani, având ca scop facilitarea cooperării juridice și judiciare între Franța și România, prevăzută de mai multe convenții bilaterale în diverse domenii.

Documentul reprezintă prima declarație comună de intenție între Ministerul Public din România și cel din Franța și marchează un moment important în dezvoltarea cooperarii judiciare romano-franceze, întemeiat pe tradiția culturii juridice comune.

De asemenea, documentul vizează stabilirea unei cooperări regulate în domeniile juridic și judiciar, atât în materia contenciosului, a problemelor de organizare și de procedură, cât și a unor schimburi regulate între magistrați. Declarația stabilește realizarea schimbului de informații între instituțiile semnatare cu privire la legislația și la jurisprudența fiecăreia dintre curțile supreme. Organizarea de colocvii, seminarii și alte reuniuni tehnice și academice reprezintă un alt obiectiv stabilit prin documentul menționat.

Vezi și PÎCCJ. A X-a aniversare a Rețelei procurorilor generali din UE

Conform prevederilor declarației, părțile vor elabora un program anual de cooperare având posibilitatea de a crea grupuri de lucru și/sau de experți comuni, stabilindu-se, totodată, sporirea rolului magistraților de legătură din cele două state în realizarea cooperării instituționale.

În cadrul discuțiilor purtate cu ocazia semnării Declarației comune, părțile au reafirmat dorința lor de a consolida instituțiile statului de drept, în mod special instituțiile judiciare. Printre subiectele abordate a fost și cel al întăririi independenței justitiei și rolului acesteia ca garant al ocrotirii demnității umane și respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale, subliniindu-se nevoia actuală de a consolida statutul procurorului ca magistrat independent.

Totodată, s-a exprimat voința fermă a Ministerului Public din România de a avea o contribuție importantă, potrivit atribuțiilor constituționale și legale, la construcția instituțiilor Europei viitorului.