O.U.G. nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite – modificări (O.U.G. nr. 20/2022)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, alin. (3) și (4) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(3) Achiziția produselor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c) și a serviciilor de cazare se realizează prin procedura de achiziție publică în regim de urgență, conform art. 68 alin. (1) lit. f) coroborat cu art. 69 alin. (4) și art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și după caz, de către inspectoratele județene pentru situații de urgență/Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov.

(4) Persoanele prevăzute la alin. (1) și (1¹), precum și cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România și care solicită protecție internațională în România, prin derogare de la prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 122/2006, cu modificările și completările ulterioare, care necesită servicii medicale, materiale sanitare, medicamente și dispozitive medicale, altele decât cele prevăzute la alin. (1) lit. d) și e), beneficiază de pachetul de servicii de bază prevăzut în contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și în normele de aplicare ale acestuia, precum și de medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și serviciile medicale cuprinse în programele naționale de sănătate curative, ca și asigurații români, fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, a contribuției personale pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu și cu scutire de la coplată.”

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 2, art. 3 și art. 4 se modifică și vor avea următorul conținut:

„Art. 2

(1) Minorii neînsoțiți de părinți sau de un alt reprezentant legal, care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România, beneficiază de protecția specială prevăzută în Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 554 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, pentru asigurarea protecției prevăzute la alin. (1), direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului pot angaja personal contractual fără concurs în serviciile sociale destinate minorilor neînsoțiți, în funcție de nevoile acestora, pe o durată determinată, care nu poate fi mai mare de 3 ani.

Art. 3

(1) Asigurarea utilităților de primă necesitate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c), pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și (1¹), se realizează de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și, după caz, de către inspectoratele județene pentru situații de urgență/Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov.

(2) În situația în care persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și (1¹) sunt cazate în alte locații stabilite de comitetele județene/al municipiului București pentru situații de urgență, cheltuielile aferente cazării și utilităților prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) se pot asigura și prin decontare de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și după caz, de către inspectoratele județene pentru situații de urgență/Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov.

Art. 4

(1) Cheltuielile ocazionate cu utilitățile de primă necesitate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c), precum și cele necesare funcționării taberelor temporare de cazare și asistență umanitară, respectiv cele aferente asigurării cazării în alte locații stabilite de comitetele județene/al Municipiului București pentru situații de urgență se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, aprobat potrivit legii.

(2) Cheltuielile generate de măsurile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. d) și e) se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.

(3) Cheltuielile generate de măsurile prevăzute la art. 1 alin. (4), inclusiv pentru contribuția personală pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu, se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății prin transferuri către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

(4) Contravaloarea prescripției medicale, inclusiv a contribuției personale pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (4) se decontează furnizorilor de medicamente care se află în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate în termen de 30 de zile de la data depunerii facturilor însoțite de documentele justificative.

(5) La stabilirea depășirii valorii anuale a bugetului de referință potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (17) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 184/2015, cu modificările și completările ulterioare, nu se ia în calcul valoarea consumului de medicamente aferent persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (4) care au beneficiat de medicamente ce fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat și au înregistrat rezultat medical.

(6) La regularizarea anuală a contribuției datorate, potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 184/2015, cu modificările și completările ulterioare, la stabilirea numărului unic de pacienți eligibili efectiv tratați pe parcursul derulării unui contract cost-volum nu se iau în calcul persoanele prevăzute la art. 1 alin. (4) care au beneficiat de medicamente ce fac obiectul acestuia.

(7) Pentru serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale din pachetul de bază, precum și medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și serviciile cuprinse în programele naționale de sănătate curative, acordate persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (4), sumele contractate cu casele de asigurări de sănătate se suplimentează după încheierea lunii în care au fost acordate, prin acte adiționale.

(8) Cheltuielile generate de măsurile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. f) se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

(9) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, pentru finanțarea cheltuielilor generate de acordarea asistenței umanitare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, precum și pentru finanțarea cheltuielilor aferente acordării protecției temporare conform Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul art. 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare, la solicitarea ordonatorilor principali de credite, prin hotărâre a Guvernului pot fi asigurate sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

(10) Se autorizează Ministerul Finanțelor să introducă modificările corespunzătoare în volumul și structura veniturilor și cheltuielilor bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate în vederea majorării cu sumele transferate din bugetul Ministerului Sănătății, conform alin. (3), la propunerea Ministerului Sănătății.”

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 1, după alin. (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:

„(1^1) Prevederile alin. (1) se aplică inclusiv beneficiarilor Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare.”

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 1, după alin. (4) se introduc șase noi alineate, alin. (5)-(10), cu următorul cuprins:

„(5) Pentru persoanele prevăzute la alin. (4), serviciile medicale în asistență medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice cuprinse în pachetul de servicii de bază se acordă fără a fi necesară prezentarea biletului de trimitere, care este formular cu regim special utilizat în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

(6) Furnizorii de servicii medicale, materiale sanitare, medicamente și dispozitive medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate, inclusiv pentru programele naționale de sănătate curative, sunt obligați să înregistreze în aplicația informatică pusă la dispoziție de Casa Națională de Asigurări de Sănătate persoanele prevăzute la alin. (4) și să păstreze copii de pe documentele de identitate, dacă acestea există.

(7) Furnizorii au obligația să întocmească evidențe distincte pentru serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele sau dispozitivele medicale acordate persoanelor prevăzute la alin. (4) și pentru care întocmesc facturi distincte; facturile însoțite de documente justificative, în formatul solicitat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de copii ale documentelor de identitate, dacă acestea există, sau copii ale documentelor medicale de la nivelul furnizorilor, pentru persoanele care nu dețin documente de identitate, sunt raportate lunar caselor de asigurări de sănătate cu care sunt în relație contractuală în vederea decontării.

(8) Asumarea serviciilor medicale, materialelor sanitare, medicamentelor, dispozitivelor medicale acordate de furnizori se face prin semnătură electronică extinsă/calificată potrivit legislației naționale/europene în vigoare privind serviciile de încredere, respectiv Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 257/73 din data de 28.08.2014, Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu completările ulterioare, și Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.259/2001, cu modificările ulterioare. Serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele, dispozitivele medicale înregistrate offline se transmit în platforma informatică din asigurările de sănătate în maximum 3 zile lucrătoare de la data acordării acestora. La stabilirea acestui termen nu se ia în calcul ziua acordării serviciilor medicale și acesta se împlinește în a treia zi lucrătoare de la această dată. Serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele, dispozitivele medicale din pachetele de bază, respectiv din programele naționale de sănătate curative, acordate în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, nu se decontează furnizorilor de către casele de asigurări de sănătate.

(9) Casele de asigurări de sănătate sunt obligate să întocmească evidențe distincte pentru serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele sau dispozitivele medicale acordate persoanelor prevăzute la alin. (4) și să deconteze furnizorilor contravaloarea acestora, în condițiile respectării prevederilor alin. (5)-(8).

(10) Persoanele fizice care găzduiesc cetățeni străini sau apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, beneficiază de decontarea din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de Urgență/Inspectoratului pentru Situații de Urgentă București-Ilfov a cheltuielilor cu hrana în valoare de 20 de lei/zi/persoana găzduită. Mecanismul de decontare se stabilește prin hotărâre a Guvernului.”

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 2 se introduc șase noi articole, art. 2^1-2^6, cu următorul cuprins:

„Art. 2^1

(1) Persoanele cu dizabilități, însoțite sau neînsoțite, care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România, beneficiază, la cerere, în mod gratuit, de serviciile sociale din centrele prevăzute la art. 51 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fiind preluate în evidențele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.

(2) Însoțitorii persoanelor cu dizabilități prevăzute la alin. (1) beneficiază, în aceleași condiții, de servicii sociale împreună cu acestea.

Art. 2^2

Procedura de acordare a serviciilor sociale pentru persoanele prevăzute la art. 2¹ va fi stabilită prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 2^3

(1) Persoanele vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situație de dependență, care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România, beneficiază, la cerere, în mod gratuit, de serviciile sociale în conformitate cu prevederile Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Pentru implementarea prevederilor alin. (1), ministrul muncii și solidarității sociale poate emite instrucțiuni.

Art. 2^4

Persoanele adulte cu dizabilități și persoanele vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situație de dependență, care provin din zona conflictului armat din Ucraina, intră în România și nu dețin documente de identitate valabile, sunt îndrumate către Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea stabilirii regimului juridic, concomitent cu preluarea lor, la cerere, de către serviciul public de asistență socială de la nivel județean sau local, în vederea acordării serviciilor sociale.

Art. 2^5

Prin derogare de la prevederile art. 554 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile administrației publice locale pot angaja, fără concurs, asistenți sociali sau alt personal de specialitate, după caz, în cadrul serviciilor publice de asistență socială de la nivel local și județean și în cadrul serviciilor sociale în care sunt beneficiari care provin din zona conflictului armat din Ucraina, în funcție de nevoile acestora, pentru o durată determinată, dar nu mai mult de 3 ani.

Art. 2^6

Cheltuielile corespunzătoare asigurării serviciilor sociale prevăzute la art. 2¹ se suportă, integral, din sumele stabilite în condițiile art. 4 alin. (9).”

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 6 se introduc 11 noi articole, art. 7-17, cu următorul cuprins:

„Art. 7

Prin minor neînsoțit în sensul prezentului act normativ se înțelege cetățeanul străin sau apatridul sub vârsta de 18 ani, care a sosit pe teritoriul României neînsoțit de niciunul dintre părinții săi sau de un alt reprezentant legal ori care nu se găsește sub supravegherea legală a unei alte persoane.

Art. 8

(1) La nivelul fiecărui județ și, după caz, la nivelul fiecărui sector al municipiului București se constituie Grupul operativ pentru minori neînsoțiți, fără personalitate juridică, denumit în continuare Grupul operativ, care are rolul de a identifica rapid măsura cea mai adecvată pentru protecția minorului neînsoțit.

(2) Grupul operativ este compus din reprezentanți ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, ai inspectoratului școlar județean, respectiv ai Inspectoratul Școlar al Municipiului București, ai direcției de sănătate publică și ai organizațiilor neguvernamentale sau, după caz, și ai organismelor internaționale. Regulamentul de organizare și funcționare și atribuțiile Grupului operativ pentru minorii neînsoțiți se aprobă prin ordin comun al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse, al ministrului educației și al ministrului sănătății.

(3) Coordonarea Grupului operativ este asigurată de un reprezentant cu funcție de conducere din partea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului.

(4) La activitățile Grupului operativ pot participa, la invitația coordonatorului, reprezentanți ai altor instituții relevante pe plan local, a căror intervenție poate sprijini instrumentarea cazurilor minorilor neînsoțiți, care intră pe teritoriul României neînsoțiți.

Art. 9

În aplicarea legislației naționale și internaționale, procedura de cooperare între autorități privind intrarea, înregistrarea, tranzitul, șederea, precum și asigurarea protecției drepturilor minorilor neînsoțiți se aprobă prin ordin comun al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse, al ministrului afacerilor interne, al ministrului educației naționale și al ministrului sănătății și al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.

Art. 10

(1) Minorii aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intrați pe teritoriul României, inclusiv cei care nu solicită protecție internațională conform Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, ori cei care sunt beneficiari ai Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 și având drept efect introducerea unei protecții temporare, beneficiază de următoarele drepturi în domeniul educației:

a) dreptul la educație în unitățile de învățământ din România în aceleași condiții și cu finanțare din aceleași bugete ca pentru antepreșcolarii, preșcolarii și elevii români;

b) dreptul la cazare gratuită în internatele școlare, alocație de hrană, dreptul la cazarmament, respectiv: rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte, manuale.

(2) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin audient se înțelege elevul școlarizat într-un alt sistem de învățământ din altă țară, care își continuă, la cererea părintelui sau a reprezentantului legal al elevului minor, a elevului major sau a autorității competente, parcursul școlar într-o unitate de învățământ din sistemul de învățământ românesc și este înscris în cataloage provizorii, până la echivalarea studiilor și susținerea eventualelor diferențe.

(3) Finanțarea cheltuielilor pentru drepturile prevăzute la alin. (1) se asigură din aceleași bugete și în același cuantum ca și pentru elevii statului român.

Art. 11

(1) În vederea respectării drepturilor prevăzute la art. 10, Ministerul Educației, prin inspectoratele școlare, va asigura cuprinderea tuturor minorilor menționați la art. 10 în sistemul de învățământ românesc, prin asigurarea resursei umane necesare desfășurării activităților didactice.

(2) În situația în care resursa umană este insuficientă, prin derogare de la prevederile art. 247, 248, 254, 262 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, activitatea didactică și activitatea de consiliere școlară va putea fi realizată de studenții din universitățile de stat/particulare din România sau de cadre didactice pensionare.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 63 din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, minorii prevăzuți la art. 10 vor fi integrați în formațiuni de studiu/grupe/clase indiferent de numărul de elevi cuprins în acestea.

(4) Procedura de înscriere a minorilor menționați la art. 10 ca audienți la cursurile unităților de învățământ va fi stabilită prin ordin al ministrului educației.

(5) În vederea intrării în colectivitate în cadrul unităților de învățământ preuniversitar, minorii menționați la art. 10 vor beneficia de examinarea stării de sănătate în unitățile de învățământ conform legislației în vigoare și li se va elibera un document medical pentru înscrierea în colectivitate. În situația în care nu sunt vaccinați, aceștia pot beneficia de schema de vaccinare conform Programului național de vaccinare derulat de Ministerul Sănătății.

(6) Ulterior dobândirii statutului de audienți, aceștia au următoarele drepturi:

a) dreptul de a participa la activitățile educative din cadrul unităților de învățământ preuniversitar și la activitățile extracurriculare din cadrul cercurilor constituite la nivelul palatelor și cluburilor copiilor. Participarea la activitățile extracurriculare nu este condiționată de calitatea de audient;

b) dreptul de școlarizare în unități complexe de asistență medicală, de tip spital, în conformitate cu prevederile legale, pentru elevii care sunt nedeplasabili din cauza unei dizabilități, respectiv pentru elevii care suferă de boli cronice sau care au afecțiuni pentru care sunt spitalizați pe o perioadă mai mare de 4 săptămâni;

c) dreptul de a beneficia de facilitățile pentru transport local în comun, de suprafață, naval și subteran, precum și la transportul intern auto, feroviar, naval și fluvial, pe tot parcursul anului calendaristic similar cu elevii înmatriculați în unitățile de învățământ preuniversitar din România;

d) dreptul de a beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport prevăzute la lit. c), pentru elevii orfani, elevii cu cerințe educaționale speciale, precum și cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială, în condițiile legii, sau tutelă, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;

e) dreptul la alocarea unor alimente de bază tuturor copiilor din învățământul primar și gimnazial acordate prin programele sociale aflate în derulare.

(7) Finanțarea cheltuielilor prevăzute la alin. (6) se asigură din aceleași bugete ca și pentru elevii statului român.

Art. 12

(1) La nivelul inspectoratelor școlare se va constitui o comisie formată din: inspectorul școlar general, 2 inspectori școlari, 3 cadre didactice și un psiholog/consilier școlar pentru coordonarea activității de repartizare a preșcolarilor/elevilor la unitățile de învățământ în care pot desfășura activități educaționale, precum și în instituțiile în care vor beneficia de asistență psihopedagogică și consiliere.

(2) Procedura de organizare și funcționare a comisiei prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului educației.

Art. 13

(1) În vederea asigurării dreptului la educație, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Imigrări, vor comunica inspectoratelor școlare județene, respectiv Inspectoratului Școlar al Municipiului București lista minorilor neînsoțiți pe teritoriul României.

(2) Lista prevăzută la alin. (1) trebuie să conțină cel puțin următoarele informații: numele și prenumele, vârsta, nivelul de învățământ, limba în care poate comunica minorul, locul în care acesta este cantonat, precum și mențiuni referitoare la documente de identitate/studii aflate în posesia minorului, după caz.

Art. 14

Comisia constituită în condițiile art. 12 ia deciziile privind repartizarea minorilor către unitatea de învățământ, în vederea asigurării dreptului la educație, având la bază lista prevăzută la art. 13 alin. (1), transmisă de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Imigrări, și va menține legătura cu aceste direcții generale în vederea acordării suportului necesar asigurării dreptului la educație, protecție și asistență socială.

Art. 15

Minorii prevăzuți la art. 10 alin. (1) înscriși ca audienți pot dobândi calitatea de elev în România după recunoașterea sau echivalarea de către inspectoratele școlare județene, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, respectiv de către minister a studiilor urmate în străinătate și, după caz, după susținerea examenelor de diferență stabilite în cadrul procedurii de echivalare, în conformitate cu prevederile ordinului ministrului educației.

Art. 16

Prin derogare de la prevederile alin. (5) al art. 138 din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în cazuri temeinic justificate, Ministerul Educației poate aproba în anii universitari 2021-2022 și 2022-2023 universităților/instituțiilor de învățământ superior un număr suplimentar de locuri – în limita a 20% din capacitatea de școlarizare stabilită de Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior pentru programul de studii solicitat – destinat școlarizării studenților înmatriculați la instituții de învățământ superior din Ucraina.

Art. 17

(1) Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), alin. (1¹) și alin. (4) cazate în spațiile unităților de învățământ preuniversitar de stat și private și instituțiilor de învățământ universitar de stat și private se acordă cheltuieli de masă și cazare în limita a 50 lei/persoană/zi pentru cazare și 20 lei/persoană/zi pentru masă, pe o perioadă de până la 90 de zile.

(2) Pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat și private și pentru instituțiile de învățământ universitar de stat și private, sumele se asigură de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Mecanismul de plată al sumelor se stabilește prin ordin comun al Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Educației.”