„Normele de mediu trebuie să fie instituționalizate pentru sănătatea unui business”. Interviu cu Alexandra Ghenea, vicepreședinte ECOTECA, director executiv Coaliția PRO DEEE

Legal Magazin: Sunteți vicepreședinte ECOTECA, organizație neguvernamentală specializată în managementul corespunzător al deșeurilor. Vă rugăm să descrieți, schematic, ce înseamnă un „management necorespunzător”? În ce proporție se regăsește acesta în mediul de afaceri românesc?

Alexandra Ghenea: Un management necorespunzător se observă zilnic în realitatea românească prin aplicarea deficitară a legislației în domeniu,  lipsa colectării separate la sursă și a aplicării PAYT (Pay As You Throw – plătește pe măsură ce arunci), lipsa infrastructurii – centre de colectare cu aport voluntar, pe scurt lipsa implicării autorităților locale în atingerea țintelor. Este evidentă și lipsa unor campanii naționale extinse de conștientizare, mai nou de câțiva ani așteptăm entuziasmați SGR-ul (sistemul garanție-returnare), unde sperăm macar pe reciclare să avem date încurajatoare, daca nu a fost posibilă includerea reutilizării în acest sistem.

Legal Magazin: Am aflat din comunicările organizației pe care o conduceți că în depozitele moderne, gazul metan generat prin descompunerea anaerobă a deșeurilor este captat și utilizat că sursă de energie alternativă. Există și la noi inițiative care să pună în aplicare asemenea procedee, cât de avansați suntem la acest capitol?

Alexandra Ghenea: Există și în țara noastră astfel de inițiative implementate nu doar în cadrul depozitelor moderne; sunt și unele depozite istorice care au implementat sisteme de captare a gazului metan, iar în ultimii ani unele organizații private au ales să investească în stații producerea a biogazului care sunt independente de depozitele de deșeuri și reușesc să recupereze unele deșeurile biodegradabile înainte de a ajunge la gropile de gunoi.

Un bun exemplu este compania Genesis Biopartner care colectează deșeuri din producție, distribuție și comerț, de la companii din București și din alte zone ale țării. Alte exemple de bune practica sunt depozitul județean Oradea administrat de EcoBihor, statia de epurare Buzau care utilizează biogazul rezultat din fermentarea namolului în procesele interne.

Însă mai este mult de lucru în acest sector; la nivel național nu există un sistem funcțional de colectare separată a deșeurilor biodegradabile generate de populație (exceptând cateva orase si regiuni) iar de 2 ani așteptăm elaborarea „Normelor tehnice privind activitatea de compostare și digestie anaerobă”, pentru Legea nr. 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile; în tot acest timp operatorii economici care dețin stații de compostare sau instalații de producere a biogazului se luptă să obțină certificări în statele vecine care au foarte bine reglementată gestionarea deșeurilor biodegradabile și să reziste pe o piață care nu este nici bine reglementată, nici susținută de stat.

Legal Magazin: Ce este Coaliția PRO – DEEE, când a luat ființă, ce obiective și-a propus, ce propuneri și inițiative aveți în vedere?

Alexandra Ghenea: Coaliția PRO DEEE a luat ființă în 2021, din dorința de a promova și implementa în România principiile Economiei Circulare, în particular în scopul de a transparentiza rezultatele și a îmbunătăți managementul DEEE (deșeuri electrice și electronice – n.r.). Având ca membri fondatori trei entități ce acționează ca organisme colective de transfer de responsabilitate (OTR) în domeniul gestionării DEEE, și anume: Asociația ECOTIC, Asociația ENVIRON și CCR Logistics Systems RO SRL. Coaliția și-a propus să reunească experiența îndelungată în domeniu a membrilor săi, precum și cunoașterea profundă a problemelor sistemului de gestionare DEEE pentru a oferi input autorităților competente în eficientizarea procesului de management al DEEE și îndeplinirea obiectivelor de mediu prin alinierea legislației naționale la scopurile legislației europene, ce impune îmbunătățirea performanțelor de mediu ale tuturor operatorilor implicați în ciclul de viață al EEE, în special, operatori care sunt direct implicați în colectarea și tratarea DEEE, precum și pentru susținerea și promovarea unui dialog deschis cu toți actorii implicați în gestionarea DEEE.

Legal Magazin: Ce urmăresc propunerile legislative pe care le aveți în vedere?

Alexandra Ghenea: Formularea și promovarea de propuneri legislative pentru modificarea OM 1496/2016 privind licențierea Organizațiilor Colective (OC) și a OUG 5/2005, Anexa 6, astfel încât OC noi să fie implicate de la bun început în asumarea și realizarea țintelor de colectare, prin stabilirea de ținte (prin aplicarea principiului proporționalității). Ținta de la înființare pentru organizația colectivă este extrem de utilă pentru elaborarea unui plan operațional adaptat la realitățile pieței DEEE, activitate responsabilă pe piață, precum și evaluarea activității în raport de obiective concrete și reale (stabilite chiar prin legislația europeană) în momentul în care se pune problema acordării vizei anuale.

Cooptarea autorității de concurență, precum și a autorităților de mediu în realizarea unei transparentizări a procesului de management al DEEE, ca activitate ce prezintă interes și utilitate pentru mediu, economie și societate. Astfel, remunerația plătită de către producătorii de echipamente pentru a asigura gestionarea acestora când vor deveni deșeuri trebuie să reflecte în mod real costurile de colectare și gestionare a DEEE, având în vedere țintele fixate prin lege (de pildă, având în vedere ținta legală de colectare de 65% din EEE puse pe piață, este economic rezonabil ca remunerația plătită pentru 1kg de EEE pus pe piață să acopere în mod transparent gestionarea a 0,65 kg de DEEE, sumă care trebuie să includă mijloacele directe și indirecte necesare pentru a gestiona această cantitate – infrastructură, conștientizare, management).

Trecerea la economie circulară presupune prevenirea generării deșeurilor, cu accent pe reparare și reutilizare, fapt care va diminua în mod corespunzător cantitatea de deșeuri disponibile pentru colectare și gestionare prin reciclare/valorificare. În acest context, propunem modificarea OUG 5/2015 prin adoptarea formulei prevăzute alternativ și deopotrivă de valabil de către Directiva DEEE pentru calcularea țintei de colectare, adică, în loc de 65 % din greutatea medie a EEE introduse pe piață în cei trei ani precedenți în statul membru în cauză, să se opteze pentru ținta de colectare de de 85 % din DEEE generate, raportat la greutate. Ținta de 65% din totalul EEE puse pe piață în ultimii 3 ani va deveni caducă în curând, în contextul economiei circulare.

Comisia Europeană, inclusiv prin Directiva Cadru privind Deșeurile și diferiți experți internaționali (EUNOMIA, JASPERS) propun un comitet național de coordonare, mai ales în contextul Economiei Circulare, care să îmbunătățească managementul și calitatea datelor în  domeniul deșeurilor. În acest context, văzând recomandările experților și precedentele existente în alte State Membre ale Uniunii Europene, precum și problemele practice în realizarea colectării, susținem înființarea unui Clearing House. România și-a asumat înființarea unui Clearing House până în 2018 prin  Planul Național de Gestiune a Deșeurilor, care prevedea expres “o organizație centrală, privată, declarată de interes public, care să asigure împărțirea responsabilităților/contractelor între organizațiile de transfer de responsabilitate”. Această temă comportă consultări între toți actorii implicați, precum și cu autoritățile competente în mod direct și indirect.

Alte teme de interes pentru Coaliție sunt: trasabilitatea deșeurilor din EEE, tratarea corespunzătoare (arderea deșeurilor are efect dezastruos asupra calității aerului) și identificarea de soluții pentru a asigura faptul că DEEE din colectarea informală ajung în circuitul corect de gestionare a acestor deșeuri conform specificului lor și cu protejarea mediului. Astfel, propunem introducerea obligativității pentru colectorii informali de a se autoriza în procedură simplificată și de a preda deșeurile în baza actelor de proveniență doar unor centre de colectare formale, înregistrate legal.

Legal Magazin: Este Coaliția PRO – DEEE un ONG deschis, gata să accepte și alți membri? Cu ce se deosebește de alte asociații de profil?

Alexandra Ghenea: În domeniul deșeurilor de ambalaje sunt mai multe entitati care reunesc OIREP-uri (organizații de transfer de responsabilitate – n.r.), în domeniul DEEE suntem deocamdata singuri, de aceea punem accent ridicat pe transparența și pe respectarea pe deplin a dreptului concurenței în activitatea noastră, toate demersurile și informațiile sunt prezente pe website-ul nostru. Suntem o organizație deschisă pentru noi membri, am avut discuții cu OTR-urile (organizații de transfer de responsabilitate – n.r.) cu vechime în domeniu, nu excludem nicio colaborare care aduce o îmbunătățire managementului DEEE.

Legal Magazin: Ca stat membru al Uniunii Europene, avem reglementări pentru mediu, dar ne confruntăm cu lacune de implementare, mai precis, legea există, dar nu prea se respectă. Ce e de făcut, pedepse mai aspre sau campanii de conștientizare mai bine susținute?

Alexandra Ghenea: Ambele le consider esențiale și trebuie să începem cu puterea exemplului, apoi campanii de conștientizare ample, de tipul celor de interes geneneral la tv si radio urmate, unde este cazul, de amenzi. Spun de puterea exemplului, pentru că, autoritățile publice prin toți angajații statului trebuie să fie exemplul – de la prevenirea generării deșeurilor (încă nu văd nicio îmbunătățire pe partea de eliminare a “single use of plastics”), la colectare separată în toate instituțiile publice, apoi infrastructură  de colectare separată la sursă pentru populație și aplicarea principiului plătește pentru cât arunci. După o amplă și susținută campanie națională de informare a cetățenilor, încurajez aplicarea amenzilor acolo unde nu se  respectă aplicarea legii.

Legal Magazin: Strict din punctul de vedere al unei firme, aplicarea normelor de mediu dăunează profitului? Cele două deziderate pot fi congruente sau trebuie să se ajungă la un compromis?

Alexandra Ghenea: Îmi permit o glumă: neaplicarea normelor de mediu ar trebui să afecteze profitul prin aplicarea corespunzătoare a amenzilor. Normele de mediu trebuie să fie instituționalizate pentru sănătatea unui business. La sănătate ma refer ad literam la sănătatea angajaților, dar și pentru sustenabilitatea afacerii, fie că vorbim de lucruri elementare precum colectarea separată a deșeurilor, predarea DEEE-urilor și a bateriilor către un colector autorizat, fie că vorbim de elemente avansate precum reducerea amprentei de carbon a organizației sau susținerea lanțurilor scurte de producție.  Pe de altă parte, tranziția către economie circulară impică o serie de schimbări comportamentale pentru societate în ansablu, pentru economie la nivel macro, dar și pentru orice organizație și cu cât facem pașii aceștia mai repede, cu atât va fi mai ușor pe viitor.

Legal Magazin: Un argument în sensul creșterii business-ului în condiții de responsabilizare socială îl reprezintă fondurile europene. Ai grijă de mediu – primești bani. Dar ca să primești bani, trebuie să muncești la un proiect. Cum apreciați reacțiile și implicarea antreprenorilor, sub acest aspect? „Casă din moloz, haine din resturi de vechituri”. Suntem pregătiți pentru o cultură a reciclării?

Alexandra Ghenea: Europa a depășit cumva cultura reciclării, ne orientăm spre prevenirea generării deșeurilor, reparabilitate, economie circulară. La noi lucrurile stagnează, nu am atins niciun obiectiv din Planul Național de Gestiune a Deșeurilor de când a fost adoptat, în 2017, suntem codași pe tot ceea ce înseamnă managementul deșeurilor, ne-am ratat toate țintele posibile. Din păcate, am ajuns să plătim taxă către UE pentru plastic nereciclat, ne ajung din urmă infringement-urile care sunt în creștere.

Ca să mă întorc la întrebarea dumneavoastră, cred ca bussiness as usual, asa cum îl cunoaștem noi,nu mai este posibil într-o Europă care merge rapid către sustenabilitate. Sunt și la noi organizații care au luat naștere prin diferite granturi care sunt foarte profitabile, așa cum sunt bussiness-uri de deșeuri care merg excelent. Un anteprenor de succes trebuie, din punctul meu de vedere, să aibă o viziune de ansamblu, mai ales dacă vrea să crească afacerea.

Legal Magazin: Cum traduceți și cum susțineți „do no significant harm” (DNSH – principiu adoptat la nivel european pentru recuperarea materialelor)? Să înțelegem că există și un rău nesemnificativ, pe care îl putem face, sau că nu este posibil practic, tehnic, să refolosim tot ce aruncăm?

Alexandra Ghenea: DNSH nu se referă doar la recuperarea materialelor, sunt chiar două Regulamente Europene care il definesc în amănunt. Acest principiu se va aplica pentru toate proiectele care vor primi fonduri europene, fie că vorbim de PNRR sau de al treilea acord de parteneriat privind gestionarea fondurilor europene pentru perioada 2021-2027 (a cărei implementare nu a început). Revenind la acest principiu, mai ales pe fondul Economiei Circulare, da, trebuie să ne refolosim materialele astfel încât să nu mai producem deșeuri, să folosim energie verde, să stopăm pe cât posibil schimbările climatice etc.. Din păcate, la nivelul României nu sunt experți formați în domeniu, stim deja că Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene caută experți care să evalueze primele proiecte care vor fi depuse respentând aplicarea acestui principiu. Să devem după semnarea contractelor de finanțare cum de va măsura impactul aplicării DNSH și cum se va măsura el în indicatori cuantificabili.