Ministerul Afacerilor Interne. Proiect: Legea pentru modificarea unor acte normative în domeniul străinilor

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a supus dezbaterii publice Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor.

Propunerile, sugestiile și opiniile persoanelor interesate pot fi transmise în termen de 10 zile calendaristice, calculate de la data publicării anunțului (11 mai 2023), pe adresa de e-mail dj-international.transparenta@mai.gov.ro.

Redăm, în continuare, principalele prevederi ale proiectului:

Art. I – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 6 alineatul (1), litera h) se modifică și va avea următorul cuprins:

„h) nu prezintă pericol pentru apărarea și securitatea națională, ordinea și sănătatea publică”.

2. La articolul 13, alineatele (4) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(4) Declarațiile prevăzute la alin. (1) se fac în termen de 10 zile, iar cele prevăzute la alin. (3), în termen de 48 de ore

(6) Entitățile-gazdă sunt obligate să informeze formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări cu privire la încetarea sau suspendarea raportului juridic cu străinul, în termen de 10 zile de la data producerii evenimentului”.

3. La articolul 44^1, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(5) Străinul poate solicita viza de lungă ședere pentru detașare în termen de 90 de zile de la data obținerii avizului de detașare de către beneficiarul prestării de servicii. Viza se aprobă de Centrul Național de Vize, în termen de 10 zile de la data depunerii cererii de eliberare a vizei, fără a mai fi necesară obținerea avizului prevăzut la art. 30 alin. (7)”.

4. La articolul 46 alineatul (1), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Sponsorul posesor al unui permis de ședere temporară valabil un an, al unei Cărți albastre a UE, al unui permis ICT, al unui permis «mobile ICT», al unui permis de ședere pe termen lung sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecției subsidiare, precum și străinul solicitant al primei Cărți albastre a UE, poate solicita reîntregirea familiei pentru:”.

5. La articolul 46, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin. (6^1), cu următorul cuprins:

„(6^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), reîntregirea familiei poate fi solicitată simultan cu depunerea cererii de eliberare a Cărții albastre a UE, cu prezentarea documentelor prevăzute la alin. (7) lit. a), b), d), e), g) și h). Soluționarea cererii de reîntregirea familiei se va face în același timp cu soluționarea cererii pentru eliberarea Cărții albastre a UE”.

6. La articolul 46 alineatul (7), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

„c) copia documentului care atestă dreptul de ședere pe teritoriul României, cu excepția situației în care cererea de reîntregire a familiei este depusă simultan cu cererea de eliberare a primei Cărți albastre a UE a sponsorului;”

7. La articolul 46 alineatul (9), literele c) și d) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„c) solicitantul să posede mijloace de întreținere, pe lângă cele necesare pentru propria întreținere potrivit legii, în cuantum corespunzător salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru fiecare membru de familie, pentru o perioadă de 3 luni;

d) persoana pentru care se solicită reîntregirea familiei îndeplinește condițiile de intrare prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) și h);”.

8. La articolul 46, după alineatul (11) se introduc patru noi alineate, alineatele (11^1)-(11^4), cu următorul cuprins:

„(11^1) Dacă este necesar, sponsorul poate fi chemat la interviu. Neprezentarea la interviu poate constitui motiv de respingere a cererii, cu excepția cazurilor în care solicitantul face dovada că neprezentarea se datorează unor motive independente de voința acestuia.

(11^2) În cazul în care informațiile sau documentele furnizate, pe care se întemeiază cererea, sunt necorespunzătoare sau incomplete, Inspectoratul General pentru Imigrări îi comunică solicitantului informațiile suplimentare cerute și stabilește un termen rezonabil pentru trimiterea acestora, dar nu mai mult de 30 de zile. Termenul prevăzut la alin. (11) se suspendă până la primirea de către Inspectoratul General pentru Imigrări a informațiilor sau a documentelor suplimentare necesare.

(11^3) Dacă nu au fost furnizate informațiile sau documentele suplimentare în termenul prevăzut la alin. (112), cererea poate fi respinsă.

(11^4) Prin excepție de la alin. (11), cererea de reîntregire a familiei depusă simultan cu cererea de eliberare a primei Cărți albastre a UE a sponsorului, se soluționează în același timp cu aceasta”.

9. La articolul 50 alineatul (2), literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„a) sunt îndeplinite în continuare condițiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c), e) și h); b) nu a intervenit, pe perioada șederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) și alin. (2), lit. b)-c);”

10. La articolul 50 alineatul (2), litera a1) se abrogă.

11. La articolul 51, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Membrii de familie ai străinului prevăzut la art. 56 alin. (3), au obligația de a solicita prelungirea dreptului de ședere în termen de cel mult o lună de la intrarea în România”.

12. La articolul 51, alineatele (3) și (8) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(3) Dovada mijloacelor de întreținere poate fi făcută cu adeverință de salariu, talon de pensie, declarație privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente echivalente. La prima prelungire a dreptului de ședere temporară, în situația în care extrasul de cont este eliberat de o instituție bancară din țara de origine sau de reședință a străinului, moneda contului trebuie să fie convertibilă în România.

(8) Cererea de prelungire a dreptului de ședere formulată de posesorul Cărții albastre a UE obținute întrun alt stat membru depusă simultan cu cererile de prelungire a dreptului de ședere formulate de membrii de familie ai acestuia, se soluționează în același timp”.

13. La articolul 56, alineatele (1), (6) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(1) Străinilor intrați în România în scopul încadrării în muncă li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidență a salariaților, din care rezultă că salariul este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. În cazul lucrătorilor înalt calificați, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puțin câștigul salarial mediu brut.

(6) Dreptul de ședere temporară în scop de muncă se prelungește în condițiile alin. (1) sau (4) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă, dar nu mai mult de 2 ani.

(7) Străinilor, lucrători înalt calificați, li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă în condițiile alin. (1) sau (4) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă plus 3 luni, dar nu mai mult de 3 ani”.

(…)

Art. II – Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 30 august 2014, aprobată prin Legea nr.14/2016, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (1), literele i), l)-n) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„i) lucrător înalt calificat – străinul încadrat în muncă pe teritoriul României pe un loc de muncă înalt calificat, cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată de cel puțin șase luni, încheiat cu un angajator în baza avizului de angajare;

l) loc de muncă înalt calificat – locul de muncă al unei persoane care, în scopul exercitării unei activități salariate, reale și efective, în beneficiul sau sub coordonarea altei persoane, este plătită pentru activitatea respectivă și are calificările profesionale superioare necesare;

m) calificări profesionale superioare – calificările atestate prin prezentarea unor calificări dobândite în cadrul învățământului superior sau prin competențe profesionale superioare;

n) calificare dobândită în cadrul învățământului superior – orice diplomă, certificat sau alt titlu oficial de calificare eliberat de către o autoritate competentă prin care se atestă absolvirea învățământului superior postliceal sau a unui ciclu de învățământ terțiar echivalent, și anume o serie de cursuri furnizate de o instituție de învățământ recunoscută ca instituție de învățământ superior sau instituție de învățământ terțiar echivalentă de către statul în care se află, în cazul în care studiile necesare pentru a dobândi calificările au o durată de cel puțin trei ani și corespund cel puțin nivelului 6 din clasificarea ISCED 2011 sau, după caz, nivelului 6 din clasificarea CEC, în conformitate cu legislația națională aplicabilă;”.

2. La articolul 2 alineatul (1), litera o) se abrogă.

(…)

Art. III – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 2 noiembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 9 alineatul (1), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Pe durata șederii în România, cetățenii Uniunii Europene sau, după caz, membrii de familie ai acestora sunt obligați să declare la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări de la locul de reședință sau domiciliu, în termen de 10 zile de la producerea evenimentului, următoarele:”.

2. La articolul 9, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Pierderea, deteriorarea sau distrugerea documentelor eliberate de autoritățile române în baza prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se declară la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări de la locul de reședință sau domiciliu, în termen de 48 de ore de la constatarea evenimentului”.

Art. IV – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 204/2020 privind stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare și ședere pe teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1132 din 25 noiembrie 2020, aprobată cu modificări prin Legea nr.77/2021, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 5 alineatul (1), partea introductivă a literei e) se modifică și va avea următorul cuprins:

„e) să declare, în termen de 10 zile, la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări de la locul de reședință sau domiciliu, următoarele:”.

2. La articolul 15, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4) Dreptul de ședere permanentă încetează inclusiv în situația în care persoana formulează o cerere în acest sens. Beneficiarul art. 50 TUE poate solicita Inspectoratului General pentru Imigrări sau formațiunilor sale teritoriale, acordarea dreptului de ședere temporară, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență”.

3. La articolul 15, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:

„(4^1) Încetarea dreptului de ședere permanentă în condițiile alin. (4) nu aduce atingere statutului de beneficiar al art. 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană”.

Art. V – La articolul 28 alineatul (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428/2006, cu modificările și completările ulterioare, litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:

„d) constituie un pericol la adresa ordinii publice sau a securității naționale ale României”.

Art. VI – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Art. VII – Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 30 august 2014, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Art. VIII – Prezenta lege asigură transpunerea Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2021 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate și de abrogare a Directivei 2009/50/CE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 382 din 28 octombrie 2021.