Măsuri temporare privind concursul de admitere la INM, formarea profesională inițială, examenul de absolvire, stagiul și examenul de capacitate al magistraților, precum și concursul de admitere în magistratură (Legea nr. 192/2021)

În M. Of. nr. 685 din 9 iulie 2021 s-a publicat Legea nr. 192/2021 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și la concursul de admitere în magistratură. 

Redăm, în cele ce urmează, structura respectivei legi.

Structura

Capitolul I: Dispoziții generale

Capitolul II: Admiterea la Institutul Național al Magistraturii și formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor

Capitolul III: Stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari

Capitolul IV: Organizarea și desfășurarea examenului de admitere în magistratură

Capitolul V: Dispoziții finale

Mai departe, vă prezentăm cele mai importante prevederi din actul normativ.

Art. 9

„(1) Examinarea candidaților în cadrul concursului de admitere se face în două etape.

(2) Prima etapă este eliminatorie și constă în susținerea următoarelor probe scrise eliminatorii:

a) un test-grilă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice, susținut la următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal și drept procesual penal;

b) o probă scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice, susținută la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal.

(3) La proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice participă numai candidații declarați admiși la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice.

(4) Nota obținută la prima etapă este media aritmetică a notelor obținute la probele prevăzute la alin. (2), respectiv testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice și proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice.

(5) A doua etapă constă într-o testare psihologică și susținerea unui interviu. La testarea psihologică participă toți candidații declarați admiși la prima etapă. Candidații declarați a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției participă la proba interviului, în ordinea descrescătoare a notei obținute la prima etapă și în limita unui număr egal cu o dată și jumătate din numărul de locuri de auditori de justiție, respectiv din numărul de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraților scoase la concurs. În cazul unui număr impar de locuri sau posturi, rotunjirea se face la numărul mai mare. Numărul candidaților admiși pentru susținerea interviului se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis”.

Art. 10

„(1) Testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. a).

(2) La testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice, fiecare răspuns corect primește 1 punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10.

(3) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice este cel stabilit de către comisia de elaborare a subiectelor și nu poate depăși 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toți candidații.

(4) Evaluarea și notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice se realizează prin procesare electronică. Lucrările se notează cu «admis» sau «respins», în funcție de punctajul obținut de candidat. Sunt declarați admiși la această probă candidații care au obținut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obținute, în limita dublului numărului de locuri de auditori de justiție, respectiv de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor scoase la concurs. Numărul candidaților admiși se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis”.

Art. 13

„(1) Proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice constă în elaborarea unor lucrări la disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal.

(2) Dispozițiile art. 10 alin. (3), art. 11 și art. 12 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

(3) Fiecare lucrare se notează distinct, la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.

(4) Nota probei scrise de verificare a cunoștințelor juridice este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la fiecare lucrare.

(5) Candidații pot contesta punctajul obținut la această probă, dispozițiile art. 12 alin. (2) și (4) aplicându-se în mod corespunzător. Contestațiile se soluționează în termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs.

(6) Pentru a fi declarat admis la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, candidatul trebuie să obțină cel puțin nota 5 la fiecare lucrare și cel puțin media 6, calculată potrivit alin. (4)”.

Art. 14

„(1) Candidații declarați admiși la cele două probe scrise susțin testarea psihologică prin care se constată îndeplinirea condiției de a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției. Testarea psihologică constă în susținerea unui test scris și a unui interviu în fața unui psiholog desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii din rândul psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, curților de apel ori din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestați în condițiile legii. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum și calificativul «admis» sau «respins».

(2) Metodologia privind organizarea și desfășurarea testării psihologice aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii, odată cu anunțul privind organizarea concursului.

(3) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod. Calificativul acordat se aduce la cunoștință prin publicarea pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

(4) Candidații nemulțumiți de calificativul acordat pot formula, în termen de 24 de ore de la publicarea rezultatelor, contestații, care se transmit prin fax sau e-mail Consiliului Superior al Magistraturii.

(5) Contestațiile se soluționează de comisia de reexaminare psihologică, formată din 3 psihologi desemnați în mod similar celui prevăzut la alin. (1), alții decât cei care au examinat candidații inițial. Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris și susținerea unui nou interviu.

(6) Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv și se publică în condițiile alin. (3)”.

Art. 15

„(1) Candidații care îndeplinesc condiția de a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției susțin interviul, din comisia de interviu, respectiv din fiecare subcomisie de interviu, după caz, făcând parte un psiholog, doi judecători, un procuror și un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar, desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii. Numărul subcomisiilor de interviu se stabilește în funcție de numărul candidaților declarați admiși după prima etapă eliminatorie. Membrii care vor activa în subcomisii se stabilesc, pe fiecare categorie, în ordinea aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs. În situația în care activează mai multe subcomisii, componența nominală a fiecăreia dintre ele va fi stabilită prin tragere la sorți, în ziua desfășurării probei. Membrii subcomisiilor neactivate dobândesc calitatea de membru supleant, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, dispozițiile art. 6 alin. (3) aplicându-se în mod corespunzător.

(2) Metodologia privind organizarea și desfășurarea interviului se elaborează de Institutul Național al Magistraturii și se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii, odată cu anunțul privind organizarea concursului.

(3) Interviul constă în:

a) prezentarea candidatului prin prisma experienței personale și profesionale;

b) analiza și interpretarea unui text la prima vedere; analiza se elaborează în scris și se susține oral de către candidat;

c) analiza orală a unei spețe cu elemente de etică specifice profesiei.

(4) Analiza prevăzută la alin. (3) lit. b) se predă comisiei/subcomisiei de interviu după susținerea orală a acesteia și va fi avută în vedere pentru aprecierea interviului. Fiecare dintre membrii comisiei/subcomisiei poate adresa întrebări candidaților.

(5) În cadrul probei interviului, comisia/subcomisia are în vedere următoarele criterii de evaluare:

a) motivația de a accede în profesia de magistrat;

b) existența aptitudinilor specifice profesiei de magistrat, fiind avute în vedere aptitudinea de comunicare clară și logică a ideilor, capacitatea de gândire critică, capacitatea de analiză, motivare și sinteză, înțelegerea realității sociale, folosirea corectă a limbii române;

c) elemente de etică specifice profesiei, fiind avut în vedere modul în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea magistraților, integritatea, responsabilitatea.

(6) Membrii comisiei/subcomisiei acordă, individual, punctaje pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (5), pe baza unei grile de evaluare elaborate de comisia de interviu care se publică în condițiile alin. (2) imediat după încheierea probei. Pentru criteriul de evaluare prevăzut la alin. (5) lit. a), punctajul maxim ce poate fi acordat este de 20 de puncte, iar pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (5) lit. b) și c), punctajul maxim ce poate fi acordat este de 40 de puncte.

(7) Aprecierea interviului se face cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obținut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.

(8) Nota obținută la această probă reprezintă media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei/subcomisiei.

(9) În funcție de punctajul obținut de candidat la interviu, se acordă unul dintre calificativele «admis» sau «respins». Sunt declarați admiși la această probă candidații care au obținut nota minimă 7.

(10) Rezultatele de la proba interviului se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii, la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea și se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

(11) Înregistrarea interviului prin mijloace tehnice audio-video este obligatorie.

(12) Candidații pot contesta nota acordată la proba interviului, dispozițiile art. 12 alin. (2) și (4) aplicându-se în mod corespunzător. Contestațiile se soluționează în termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs. Soluționarea contestației la proba interviului se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video și a analizei scrise depuse de candidat. Rezultatele finale ale probei se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii, la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea și se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii”.

Art. 16

„După cele două etape ale concursului sunt declarați admiși candidații care au obținut calificativul «admis» la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obținute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 9 alin. (4), în limita numărului de locuri de auditori de justiție, respectiv a numărului de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor scoase la concurs”.

Art. 17

„(1) Listele cuprinzând rezultatele definitive ale concursului, întocmite distinct în funcție de opțiunea formulată potrivit art. 3 alin. (7), se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii și se transmit în vederea afișării la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea.

(2) Clasificarea candidaților urmează a se face în ordinea descrescătoare a notelor obținute la concurs, în funcție de opțiunea candidatului formulată potrivit art. 3 alin. (7). Candidații admiși care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraților sunt convocați de comisia de organizare pentru a-și exprima opțiunea pentru unul dintre posturile scoase la concurs din lista prevăzută la art. 3 alin. (6). Candidații nu pot reveni asupra opțiunii formulate.

(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii suplimentează numărul de locuri de auditori de justiție scoase la concurs, astfel încât să fie declarați admiși toți candidații care au obținut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului.

(4) În cazul candidaților care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraților menționate la art. 3 alin. (6), departajarea candidaților cu note egale se face în ordine, după următoarele criterii: nota mai mare obținută la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, prevăzută de art. 9 alin. (2) lit. b), vechimea mai mare în specialitate juridică, deținerea titlului științific de doctor în drept, calitatea de doctorand în drept, activitatea publicistică de specialitate.

(5) În situația în care pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraților nu sunt candidați admiși sau nu au fost formulate opțiuni pentru aceste posturi, candidații care sunt admiși în condițiile prevăzute la art. 10 alin. (4) și art. 13 alin. (6) și care au obținut calificativul «admis» la interviu, dar care nu au fost declarați admiși în limita locurilor și posturilor scoase la concurs pot opta pentru aceste posturi, în ordinea descrescătoare a notelor obținute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 9 alin. (4). Dispozițiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător”.

Art. 24

„(1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii, auditorii de justiție admiși la institut în anii 2021 și 2022 susțin un test psihologic și examenul de absolvire care constă în probe teoretice și practice, cu subiecte distincte pentru judecători și procurori, prin care se verifică însușirea cunoștințelor necesare exercitării funcției de judecător sau de procuror.

(2) Testul psihologic se susține în fața unei comisii alcătuite din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu «apt» sau «inapt». Psihologii sunt numiți prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și pot fi desemnați din rândul specialiștilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, curților de apel, parchetelor de pe lângă curțile de apel, precum și, dacă este cazul, din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, atestați în condițiile legii.

(3) Împotriva calificativului «inapt» candidatul poate face contestație, ce va fi soluționată de o comisie alcătuită din 5 psihologi, desemnați potrivit alin. (2), cu o altă componență decât comisia anterioară. Rezultatul în urma soluționării contestației este definitiv.

(4) Testarea psihologică se realizează în baza Metodologiei privind organizarea și desfășurarea testării psihologice, care se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, și se publică pe pagina de internet a Institutului Național al Magistraturii.

(5) Pot susține examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii doar auditorii de justiție care au obținut calificativul «apt» potrivit alin. (2) sau (3). Auditorii care au obținut calificativul «inapt» nu sunt obligați la restituirea bursei și a cheltuielilor de școlarizare.

(6) Examenul de absolvire constă în susținerea unei probe scrise, distincte pentru grupele de judecători, respectiv procurori, constând în redactarea de lucrări scrise, la:

a) drept civil și drept procesual civil;

b)drept penal și drept procesual penal;

c) etică și organizare judiciară.

(7) Data examenului se propune de Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii și se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, odată cu aprobarea programului de formare inițială. Calendarul de desfășurare, tematica și bibliografia examenului se propun de Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii și se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puțin 60 de zile înainte de data examenului de absolvire.

(8) Regulamentul privind examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Art. 33

„(1) Durata stagiului judecătorilor și procurorilor stagiari este de un an.

(2) În perioada stagiului, judecătorii și procurorii sunt obligați să continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de președintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie.

(3) Conducerea instanțelor și a parchetelor este obligată să asigure toate condițiile pentru buna desfășurare a stagiului.

(4) Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a procurorilor stagiari întocmește trimestrial un referat de evaluare individuală privind însușirea cunoștințelor practice specifice activității de judecător sau de procuror”.

Art. 36

„Examenul de capacitate constă în verificarea cunoștințelor teoretice și practice prin probe scrise și orale”.

Art. 37

„(1) Probele scrise constau în lucrări cu subiecte distincte pentru judecători și procurori, inclusiv soluționarea unor spețe și redactarea de lucrări cu caracter practic, în funcție de specificul activității candidaților.

(2) Probele scrise se susțin la următoarele materii:

a) drept civil;

b) drept procesual civil;

c) drept penal;

d) drept procesual penal”.

Art. 46

„(1) Timpul destinat elaborării lucrărilor scrise este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor și nu poate depăși 4 ore socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor pentru fiecare candidat.

(2) Baremele de evaluare și notare stabilite pentru fiecare subiect de examen se afișează după încheierea probelor scrise, la centrele de examen. În termen de 24 de ore de la afișare candidații pot face contestații la barem, care se transmit Consiliului Superior al Magistraturii și se soluționează potrivit art. 45 alin. (2)-(4). Dispozițiile art. 11 alin. (6)-(8) se aplică în mod corespunzător.

(3) Baremele definitive stabilite în urma soluționării contestațiilor se publică, de îndată, pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii”.

Art. 51

„(1) Media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor obținute la probele scrise și orale. Pentru a fi declarat admis la examen, candidatul trebuie să obțină cel puțin media generală 7 și cel puțin nota 5 la fiecare probă scrisă și orală.

(2) Rezultatele finale ale examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaților, care se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.

(3) După întocmirea tabelului de clasificare a candidaților, Consiliul Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima ședință care urmează afișării rezultatelor.

(4) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că există dovada săvârșirii unor fraude”.

Art. 53

„(1) Pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 2 alin. (3), foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, avocații, notarii, asistenții judiciari, consilierii juridici, executorii judecătorești cu studii superioare juridice, personalul de probațiune cu studii superioare juridice, ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații-asistenți, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani.

(2) Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Art. 54

„(1) Concursul de admitere în magistratură prevăzut la art. 53 alin. (1) se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii și de la parchetele de pe lângă acestea.

(2) Data, locul, modul de desfășurare a concursului, calendarul de desfășurare, taxa de înscriere, tematica și bibliografia de concurs, precum și cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.

(3) Numărul și lista posturilor scoase la concurs se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Datele prevăzute la alin. (2) și (3) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii, cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

(5) Data, locul, modul de desfășurare a concursului, numărul de posturi scoase la concurs și, după caz, al celor în privința cărora există posibilitatea suplimentării, precum și taxa de înscriere se aduc la cunoștință și printr-un comunicat de presă care se publică în 3 cotidiene centrale.

(6) Cererile pentru înscrierea la concurs se depun în termen de 10 zile de la data publicării concursului pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii, la tribunalele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în ale căror circumscripții domiciliază sau au reședința legal stabilită candidații.

(7) În vederea înscrierii la concursul de admitere în magistratură, candidații plătesc o taxă al cărei cuantum se stabilește prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcție de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.

(8) Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul unor situații obiective de împiedicare a participării la concurs intervenite înainte de susținerea primei probe a concursului.

(9) Dispozițiile art. 8 sunt aplicabile în mod corespunzător”.

Art. 61

„(1) Examinarea candidaților se face în două etape.

(2) Prima etapă este eliminatorie și constă în susținerea următoarelor probe scrise eliminatorii:

a) un test-grilă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice, susținut la următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal și drept procesual penal;

b) o probă scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice, susținută la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal.

(3) La proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice participă numai candidații declarați admiși la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice.

(4) Nota obținută la prima etapă este media aritmetică a notelor obținute la probele prevăzute la alin. (2), respectiv testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice și proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice.

(5) A doua etapă constă într-o testare psihologică și susținerea unui interviu. La testarea psihologică participă toți candidații declarați admiși la prima etapă. Candidații declarați a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției participă la proba interviului, în ordinea descrescătoare a notei obținute la prima etapă și în limita unui număr egal cu o dată și jumătate din numărul de posturi scoase la concurs, în cazul unui număr impar de posturi rotunjirea făcându-se la numărul mai mare. Numărul candidaților admiși în a doua etapă se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis”.

Art. 62

„(1) Testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs.

(2) La testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice fiecare răspuns corect primește 1 punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10.

(3) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor și nu poate depăși 4 ore socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toți candidații.

(4) Lucrările se notează cu «admis» sau «respins», în funcție de punctajul obținut de candidat. Sunt declarați admiși la această probă candidații care au obținut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obținute, în limita dublului numărului de posturi scoase la concurs. Numărul candidaților admiși se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.

(5) Baremul de evaluare și notare se afișează la centrele de concurs după încheierea probei și se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la afișarea baremului la centrele de concurs, candidații pot face contestații la acesta, care se transmit, prin fax sau e-mail, la Institutul Național al Magistraturii. Contestațiile la barem se soluționează de subcomisia corespunzătoare de soluționare a contestațiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluția se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluționarea contestațiilor. Baremul stabilit în urma soluționării contestațiilor se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

(6) În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaților.

(7) În ipoteza în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul inițial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite în baremul inițial, cât și punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestații.

(8) În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebările din testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispozițiile alin. (7), se corectează baremul și se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaților care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

(9) În cazul în care concursul de admitere în magistratură se desfășoară în același timp cu concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii și există întrebări identice, admiterea unei contestații la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii produce efecte și în privința concursului de admitere în magistratură, în condițiile alin. (6)-(8).

(10) Dispozițiile art. 11 alin. (6)-(8) se aplică în mod corespunzător.

(11) Rezultatele testului-grilă de verificare a cunoștințelor juridice se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea și se publică pe paginile de internet ale Institutului Național al Magistraturii și Consiliului Superior al Magistraturii.

(12) Candidații pot contesta punctajul obținut la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice. Contestația se transmite, prin fax sau e-mail, la Institutul Național al Magistraturii, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor pe paginile de internet ale Institutului Național al Magistraturii și Consiliului Superior al Magistraturii. Nota acordată în urma soluționării contestației este definitivă și nu poate fi mai mică decât nota contestată”.

Art. 63

„(1) Proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice constă în elaborarea unor lucrări la disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal.

(2) Dispozițiile art. 62 alin. (3) și (5)-(11) se aplică în mod corespunzător.

(3) Fiecare lucrare se corectează pe baza baremului definitiv de evaluare și de notare și a ghidului de corectare. Lucrările scrise se notează distinct, la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.

(4) Nota probei scrise de verificare a cunoștințelor juridice este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la fiecare lucrare.

(5) Candidații pot contesta punctajul obținut la această probă, dispozițiile art. 62 alin. (12) aplicându-se în mod corespunzător. Contestațiile se soluționează în termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs.

(6) Contestațiile la notele obținute la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice se soluționează de către subcomisia de soluționare a contestațiilor formulate împotriva rezultatelor.

(7) Pentru a fi declarat admis la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, candidatul trebuie să obțină cel puțin nota 5 la fiecare lucrare și cel puțin media 6, calculată potrivit alin. (4)”.