Măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor (Legea nr. 212/2022)

În M. Of. nr. 708 din data de 14 iulie 2022 s-a publicat Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor.

Vă prezentăm, în continuare, structura Legii.

Structura

CAPITOLUL I: Dispoziții generale

CAPITOLUL II: Dispoziții privind reducerea riscului seismic al clădirilor existente

CAPITOLUL III: Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat

CAPITOLUL IV: Contravenții

CAPITOLUL V: Dispoziții finale

Art. 1

(1) Reducerea riscului seismic al clădirilor constituie o acțiune complexă, de interes național, în contextul atenuării efectelor unui potențial dezastru provocat de cutremure și se realizează prin luarea unor măsuri de intervenție la clădirile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice.

(2) Stabilirea riscului seismic pentru o anumită clădire se face prin încadrarea acesteia în una dintre următoarele patru clase de risc:

a) clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbușire, totală sau parțială, la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime;

b) clasa de risc seismic RsII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbușirea totală sau parțială este puțin probabilă;

c) clasa de risc seismic RsIII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care poate pune în pericol siguranța utilizatorilor;

d) clasa de risc seismic RsIV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic așteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător stării-limită ultime, este similar celui așteptat pentru clădirile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în vigoare.

Art. 3

(1) Proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, și asociațiile de proprietari, precum și persoanele juridice care au în administrare clădiri au următoarele obligații:

a) să asigure urmărirea comportării în exploatare a clădirilor din proprietate sau administrare, în condițiile legii, în vederea identificării din timp a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare;

b) să asigure expertizarea tehnică, de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, a clădirilor existente cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide, în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic și fundamentării măsurilor de intervenție;

c) să asigure transmiterea concluziilor raportului de expertiză tehnică și a încadrării clădirii într-o clasă de risc seismic către autoritățile administrației publice locale competente, precum și către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în termen de 30 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, în vederea asigurării monitorizării acțiunilor pentru reducerea riscului seismic, respectiv notării în partea a III-a a cărții funciare a imobilului a clasei de risc seismic în care a fost încadrată clădirea existentă;

d) să aprobe decizia de intervenție și să asigure continuarea acțiunilor definite la art. 5, în funcție de concluziile fundamentate prin raportul de expertiză tehnică.

(2) În cazul în care, în termenele prevăzute de prezenta lege la art. 5, nu au fost realizate măsurile de intervenție fundamentate în expertiza tehnică inițială sau în cazul în care codul/normativul de proiectare seismică în baza căruia s-a efectuat expertizarea tehnică inițială și s-a încadrat clădirea existentă în clasă de risc seismic și-a încetat aplicabilitatea, se poate efectua, la solicitarea proprietarilor/asociației de proprietari, în scopul actualizării măsurilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic, o nouă expertiză tehnică a clădirii existente în conformitate cu conținutul-cadru prevăzut în codul/normativul de proiectare seismică aflat în vigoare la data solicitării, finanțată din bugetele locale.

(3) Pentru clădirile de interes și utilitate publică aflate în patrimoniul instituțiilor publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, și care aparțin proprietății publice/private a statului/unităților administrativ-teritoriale ori, după caz, proprietății private a acestor instituții, conducătorii instituțiilor publice vor acționa, cu prioritate, pentru:

a) identificarea clădirilor din proprietate sau administrare, realizate înainte de intrarea în vigoare a Normativului pentru proiectare antiseismică a construcțiilor de locuințe social-culturale, agrozootehnice și industriale, indicativ P100-78, aprobat prin Ordinul consiliului de coordonare a activității de investiții nr. 23/IX/15 iunie 1978, și care sunt amplasate în localități pentru care valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g) este mai mare sau egală cu 0,20 g, potrivit hărții de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P100-1, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 2.465/2013, cu modificările și completările ulterioare;

b) evaluarea vizuală rapidă a clădirilor prevăzute la lit. a);

c) expertizarea tehnică obligatorie a clădirilor cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide prevăzute la lit. b);

d) înștiințarea autorităților publice locale, precum și a comitetelor județene, respectiv al municipiului București pentru situații de urgență cu privire la clădirile identificate conform lit. a), expertizate tehnic și încadrate în clasa de risc seismic RsI prin raport de expertiză tehnică.

(4) Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător și de către ceilalți proprietari sau administratori ai clădirilor definite ca fiind de interes sau de utilitate publică în sensul prezentei legi.

(5) Proprietarii/Administratorii clădirilor prevăzuți la alin. (1) răspund, în condițiile legii, material, contravențional și civil, după caz, pentru nerealizarea măsurilor de intervenție dispuse prin prezenta lege.

(6) Etapele de realizare a evaluării vizuale rapide se detaliază în cadrul Metodologiei de evaluare vizuală rapidă, aprobată prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.

(7) Proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, și asociațiile de proprietari, precum și persoanele juridice care au în administrare clădiri pot solicita efectuarea expertizei tehnice a clădirilor existente de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, independent de parcurgerea etapei de evaluare vizuală rapidă prevăzută la alin. (1) lit. b).

(8) Pentru clădirile de interes și utilitate publică aflate în patrimoniul instituțiilor publice și care aparțin proprietății publice/private a statului/unităților administrativ-teritoriale ori, după caz, proprietății private a acestor instituții, așa cum sunt definite la alin. (3), conducătorii instituțiilor publice pot solicita efectuarea expertizei tehnice a clădirilor existente de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, independent de parcurgerea etapei de evaluare vizuală rapidă prevăzută la alin. (3) lit b).

(…)

Art. 33

(1) Constituie contravenții și se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 5.000 de lei la 10.000 de lei:

(i) nerespectarea, în termen de 2 ani de la notificare, a obligației prevăzute la art. 4 alin. (5) privind expertizarea tehnică;

(ii) nerespectarea obligației de a proceda la proiectarea lucrărilor de intervenții, în termen de 2 ani de la notificarea încadrării în clasa de risc seismic RsI a clădirii expertizate;

(iii) neînceperea execuției lucrărilor de intervenții în termen de 2 ani de la data finalizării proiectării lucrărilor de intervenții;

(iv) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (1) și (2) de către conducătorii instituțiilor publice care au în administrare clădiri cu destinația de unități sau instituții de învățământ în care se desfășoară activități didactice și clădiri cu destinația de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituțiilor publice respective și care au fost construite înainte de 1978;

(v) neînceperea sau împiedicarea în timpul mandatului a procedurilor legale pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor art. 4 alin. (1) și (2) de către conducătorii instituțiilor publice care au în administrare clădiri cu destinația de unități sau instituții de învățământ în care se desfășoară activități didactice și clădiri cu destinația de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituțiilor publice respective și care au fost construite înainte de anul 1978;

(vi) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (5) privind întocmirea procesului-verbal de către reprezentantul primarilor municipiilor și orașelor și, respectiv, al primarului general al municipiului București;

b) cu amendă de la 25.000 de lei la 35.000 de lei, nerespectarea obligației de realizare și amplasare a panourilor de înștiințare în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, precum și menținerea acestora până la recepția la terminarea lucrărilor de intervenții;

c) cu amendă de la 35.000 de lei la 50.000 de lei, nerespectarea prevederilor privind inventarierea clădirilor cu destinația de locuință multietajate care au situate la parter și, după caz, la subsol și/sau alte niveluri spații publice cu altă destinație decât cea de locuințe și notificarea, în scris, a proprietarilor/asociațiilor de proprietari asupra obligațiilor ce le revin privind expertizarea/proiectarea lucrărilor de intervenții.

(2) Sancțiunile se aplică, după caz, proprietarilor, administratorilor sau primarului general al municipiului București, respectiv primarilor municipiilor, orașelor și comunelor.

(3) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către organele cu atribuții de control ale primăriilor municipiilor, orașelor și comunelor, respectiv ale Primăriei Municipiului București, în cazul proprietarilor sau administratorilor, și de către Inspectoratul de Stat în Construcții – I.S.C., în cazul primarului general al municipiului București, respectiv al primarilor municipiilor, orașelor și comunelor, precum și în cazul conducătorilor celorlalte instituții publice, altele decât primăriile, și care au în administrare clădiri cu destinația de unități sau instituții de învățământ în care se desfășoară activități didactice și clădiri cu destinația de spital, policlinică sau dispensar policlinic.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor pentru construcțiile, amenajările și instalațiile aferente obiectivelor militare și speciale din cadrul acestora se realizează de către personalul din cadrul structurilor proprii de control ale instituțiilor menționate la art. 11 alin. (4).

(5) Contravențiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.