Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale – modificări (Legea nr. 100/2024)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 9 și 10 se modifică și vor avea următorul conținut:

„Art. 9

(1) Persoanele juridice prevăzute la art. 37 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, se acreditează ca furnizori de servicii sociale, dacă întrunesc următoarele condiții:

a) sunt înființate în condițiile legii;

b) au atribuții stabilite de lege pentru înființarea, acordarea și finanțarea serviciilor sociale definite la art. 27 din Legea nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare;

c) durata de funcționare, conform actului de înființare, permite dezvoltarea serviciilor sociale pe care intenționează să le înființeze;

d) membrii structurilor de conducere și persoanele desemnate să se ocupe de administrarea serviciilor sociale nu figurează în cazierul judiciar și în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor;

e) planul de dezvoltare a serviciilor sociale este întocmit cu respectarea principiilor calității în domeniul serviciilor sociale, prevăzute la art. 3 alin. (2), și în concordanță cu politica națională și sectorială în domeniul asistenței sociale;

f) au depus situația financiară anuală, până la nivelul anului premergător solicitării acreditării, dacă este cazul;

g) au realizat rapoarte anuale de activitate, dacă este cazul, iar acestea sunt disponibile pe pagina de internet a furnizorului de servicii sociale;

h) dispun de manual de proceduri interne, aprobat de organele de conducere.

(2) Manualul de proceduri, prevăzut la alin. (1) lit. h), include cel puțin următoarele proceduri:

a) procedura de prevenire a corupției, fraudelor și spălării banilor;

b) procedura privind asigurarea managementului resurselor umane, de respectare a normativelor minime de personal și de selecție a acestuia;

c) proceduri financiar-contabile și de achiziție a bunurilor, lucrărilor și serviciilor;

d) procedura de evaluare și prevenire a riscurilor;

e) procedura de prevenire a abuzului și exploatării de orice fel;

f) proceduri privind respectarea principiului egalității de șanse dintre femei și bărbați și a principiului nediscriminării.

(3) În cazul operatorilor economici cu scop lucrativ, activitatea de acordare de servicii sociale, identificată prin codul CAEN și/sau codul serviciului social din Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare, este precizată/înscrisă în obiectul de activitate ca activitate principală.

Art. 10

(1) Acreditarea furnizorului de servicii sociale presupune următoarele etape:

a) asigurarea de către agenția județeană pentru plăți și inspecție socială a consilierii inițiale a solicitanților care doresc să devină furnizori de servicii sociale;

b) depunerea cererii de solicitare a acreditării;

c) evaluarea, în baza condițiilor prevăzute la art. 9;

d) realizarea evaluării în teren;

e) aprobarea sau respingerea cererii de acreditare;

f) eliberarea certificatului de acreditare sau, după caz, a notificării de respingere a cererii de acreditare;

g) înregistrarea în Registrul electronic unic al serviciilor sociale.

(2) Acreditarea ca furnizor de servicii sociale se realizează numai dacă, la data depunerii cererii, solicitantul se angajează că, în termen de maximum 2 ani de la data obținerii certificatului de acreditare, va avea cel puțin un serviciu social licențiat.

(3) Evaluarea în vederea acreditării constă în verificarea îndeplinirii criteriilor, pe baza cererii de acreditare și a documentelor justificative.

(4) Documentele justificative anexate cererii de acreditare sunt următoarele:

a) actul de înființare/actele constitutive;

b) certificatul de cazier judiciar al persoanei juridice de drept privat;

c) certificatul de cazier judiciar și certificatul de integritate comportamentală, prevăzut la art. 3 lit. a) din Legea nr. 118/2019 privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum și pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, cu modificările ulterioare, al membrilor organelor de conducere și al persoanelor desemnate să se ocupe de administrarea serviciilor sociale;

d) angajamentul privind respectarea obligației prevăzute la alin. (2);

e) planul de dezvoltare a serviciilor sociale, întocmit cu respectarea principiilor calității în domeniul serviciilor sociale, prevăzute la art. 3 alin. (2), și în concordanță cu politica națională și sectorială în domeniul asistenței sociale;

f) consimțământul prin care furnizorul de servicii sociale își exprimă acordul cu privire la efectuarea evaluării, monitorizării și controlului la sediul serviciului social/furnizorului de servicii sociale, cu respectarea prevederilor prezentei legi;

g) ultima situație financiară anuală, dacă este cazul;

h) ultimul raport anual de activitate, dacă este cazul;

i) manualul de proceduri interne, aprobat de organele de conducere.

(5) În cazul furnizorilor publici de servicii sociale, documentul justificativ prevăzut la alin. (4) lit. a) este actul de înființare a acestora.

(6) În cazul furnizorilor privați de servicii sociale, documentele justificative prevăzute la alin. (4) lit. a) sunt următoarele:

a) pentru organizații neguvernamentale: certificat de înscriere în Registrul asociațiilor și fundațiilor, statutul asociației/fundației/federației;

b) pentru filiale sau sucursale ale asociațiilor și fundațiilor internaționale recunoscute în conformitate cu legislația în vigoare: certificatul de înscriere în registrul persoanelor juridice străine fără scop patrimonial, statutul filialei/sucursalei;

c) pentru cultele recunoscute de lege: actul normativ de recunoaștere a cultului, documentul de înființare a unității de cult și documentul de înființare a structurii de asistență socială conform hotărârii/deciziei forului conducător al cultului;

d) pentru persoane fizice autorizate în condițiile legii: certificatul de înregistrare și certificatul constatator eliberate de Oficiul Național al Registrului Comerțului.

(7) Cererea de solicitare a acreditării, însoțită de documentele justificative prevăzute la alin. (4), se transmite electronic în format needitabil sau, după caz, în fotocopie, dacă se depun la registratură sau sunt trimise prin poștă.

(8) Furnizorul de servicii sociale acreditat are obligația de a informa Ministerul Muncii și Solidarității Sociale asupra oricăror schimbări privind datele înscrise în documentele justificative prevăzute la alin. (4).

(9) Certificatul de acreditare se acordă pe perioadă nedeterminată.

(10) În situația în care, la împlinirea termenului prevăzut la alin. (2), furnizorul de servicii sociale nu are cel puțin un serviciu social licențiat, se emite decizia de retragere a acreditării, iar furnizorul de servicii sociale este radiat din Registrul electronic unic al serviciilor sociale.

(11) Furnizorul de servicii sociale poate relua procedura de acreditare în conformitate cu prevederile alin. (1).

(12) Modelul-cadru al planului de dezvoltare prevăzut la alin. (4) lit. e) se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale și al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse.”

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 12 și 13 se modifică și vor avea următorul conținut:

„Art. 12

(1) Cererea de licențiere a serviciului cuprinde, cel puțin, date și informații despre:

a) serviciul social;

b) furnizorul serviciului social;

c) beneficiarii serviciului social și situațiile de dificultate în care aceștia se află;

d) principalele activități desfășurate;

e) clădirea/spațiul în care funcționează serviciul social;

f) resursele umane;

g) sursele de finanțare;

h) neîncadrarea în prevederile art. 27 alin. (9);

i) documentele justificative solicitate.

(2) Documentele justificative prevăzute la alin. (1) lit. i) sunt următoarele:

a) extras de carte funciară pentru informare, însoțit, după caz, de documentul care atestă dreptul de administrare, de concesiune sau de folosință asupra spațiului în care funcționează serviciul social;

b) actul/documentul legal privind decizia de înființare a serviciului social, după caz;

c) regulamentul de organizare și funcționare al serviciului social, elaborat cu respectarea modelului-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015, cu modificările și completările ulterioare;

d) fotografii ale spațiilor aferente desfășurării serviciilor sociale, la data solicitării licențierii;

e) CV-ul unui asistent social, însoțit de dovada dreptului de exercitare a profesiei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 466/2004 privind Statutul asistentului social, cu modificările și completările ulterioare;

f) o copie a contractului de muncă sau a contractului de prestări de servicii încheiat cu asistentul social, pentru o durată a muncii/prestării activității, conform normativului de personal pentru asigurarea managementului de caz;

g) lista persoanelor angajate, cu precizarea calificării (cod COR) și a contractelor individuale de muncă pentru serviciile sociale existente, respectiv organigrama și statul de funcții aferente serviciului social nou-înființat pentru care se solicită licențierea;

h) lista persoanelor cu care furnizorul de servicii sociale are încheiate contracte de voluntariat și tipul activității în care urmează să fie implicate persoanele voluntare în cadrul serviciului social pentru care se solicită licențierea, după caz;

i) autorizația sanitară de funcționare sau, după caz, documentul prevăzut în procedura în vigoare privind reglementarea sanitară pentru funcționarea activităților cu risc pentru starea de sănătate a populației;

j) documentul de înregistrare sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor pentru situațiile în care activitățile desfășurate se supun înregistrării sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor sau negație în situația în care activitățile desfășurate nu se supun înregistrării;

k) orice alte documente prevăzute în legi speciale cu privire la autorizarea de funcționare a clădirilor în care se va desfășura activitatea supusă licențierii; nominalizarea acestor documente se stabilește prin normele de aplicare a prezentei legi, în funcție de tipul de serviciu social pentru care se solicită licențierea;

l) angajamentul furnizorului de servicii sociale de a notifica Ministerul Muncii și Solidarității Sociale sau, după caz, instituțiile responsabile de eliberarea licenței de funcționare, în funcție de beneficiarii serviciului social, asupra oricăror modificări referitoare la serviciul social pentru care a obținut licența de funcționare, intervenite după data acordării acesteia;

m) planul de urgență în caz de suspendare/retragere/încetare a licenței de funcționare/desființare a serviciului social, dacă este prevăzut în standardul minim de calitate aplicabil;

n) consimțământul prin care furnizorul de servicii sociale își exprimă acordul cu privire la efectuarea evaluării, monitorizării și controlului la sediul serviciului social/furnizorului de servicii sociale, cu respectarea prevederilor prezentei legi;

o) fișa de autoevaluare completată cu respectarea formularului prevăzut în standardul minim de calitate aferent serviciului social pentru care solicită licența de funcționare.

(3) Planul de urgență prevăzut la alin. (2) lit. m) reprezintă un document care conține posibilele soluții personalizate în funcție de situația persoanelor beneficiare, aplicabile pentru situația în care serviciile sociale nu mai pot fi acordate în centrul respectiv. Planul de urgență se actualizează pe baza revizuirii planurilor de îngrijire și asistență și se implementează personalizat, cu acordul și participarea persoanei beneficiare/reprezentantului legal, precum și a susținătorului legal.

(4) Planul de urgență prevăzut la alin. (2) lit. m) este avizat și asumat prin semnătură de serviciul public de asistență socială pe a cărui rază administrativ-teritorială urmează să funcționeze serviciul social, precum și de serviciul public de asistență socială de pe a cărui rază administrativ-teritorială provin persoanele beneficiare, în funcție de criteriile de admitere aprobate de furnizorul de servicii sociale, potrivit standardului minim de calitate, după caz, de direcția generală de asistență socială și protecția copilului care asigură managementul de caz și/sau care a făcut, în planul de intervenție/planul de servicii sociale, recomandarea de asigurare de servicii de tip rezidențial, astfel ca, în situația suspendării/retragerii/încetării licenței de funcționare/desființării serviciului social, planul de urgență să poată fi implementat într-un termen de maximum 30 de zile.

(5) Documentele justificative prevăzute la alin. (2) se transmit electronic în format needitabil sau, după caz, în fotocopie, dacă se depun la registratură sau sunt trimise prin poștă.”

Art. 13

(1) Cererile de licențiere a serviciilor sociale se soluționează în termen de 45 de zile de la data înregistrării acestora, termen care poate fi prelungit cu maximum 15 zile.

(2) Inspectorii sociali realizează vizita de evaluare inopinată în teren în primele 15 zile de la data înregistrării cererii de licențiere.

(3) Procedura de soluționare a cererilor de licențiere a serviciilor sociale, formularele utilizate, inclusiv modelul planului de urgență, se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2014, cu modificările și completările ulterioare.”

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 22 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 22

Deciziile de acordare/respingere/suspendare/retragere a acreditării sau a licențierii, de încetare a aplicabilității licenței de funcționare provizorii/licenței de funcționare, de acordare a unui nou certificat de acreditare, respectiv a unei noi licențe de funcționare, cele de încadrare în clase de calitate, precum și certificatul de acreditare și licența de funcționare se semnează după cum urmează:

a) de către ministrul muncii și solidarității sociale sau de către persoana desemnată de acesta, pentru deciziile de acordare/respingere/suspendare/retragere a acreditării, precum și pentru certificatul de acreditare;

b) de către conducătorul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, în funcție de specificul serviciilor sociale, pentru deciziile de acordare/respingere/suspendare/retragere/încetare a aplicabilității licențelor de funcționare provizorii/licențelor de funcționare, pentru licențele de funcționare provizorii/licențele de funcționare, precum și pentru deciziile de încadrare în clase de calitate;

c) de către ministrul muncii și solidarității sociale sau de către persoana desemnată de acesta, pentru deciziile de acordare/respingere/suspendare/retragere/încetare a aplicabilității licențelor de funcționare provizorii/licențelor de funcționare, precum și pentru deciziile de încadrare în clase de calitate, în cazul serviciilor sociale care nu se încadrează în prevederile lit. b).”

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 1 se introduce un nou articol, art. 1^1, cu următorul cuprins:

„Art. 1^1

(1) Respectarea drepturilor persoanelor beneficiare de servicii sociale și/sau sociomedicale poate fi monitorizată și prin intermediul societății civile, de către persoane specializate în domeniul asistenței sociale, psihologiei, medicinei sau științelor juridice și în domeniul drepturilor fundamentale ale omului, după cum urmează:

a) prin organizațiile neguvernamentale active în domeniul protecției drepturilor omului în cadrul activității de prevenire a torturii, în baza prevederilor art. 36 alin. (4) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată;

b) prin organizațiile neguvernamentale care desfășoară programe de apărare a drepturilor persoanelor cu dizabilități și prin organizațiile neguvernamentale care reprezintă persoanele cu dizabilități, în cadrul mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, reglementate prin Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, cu modificările și completările ulterioare;

c) prin intermediul activității organizațiilor neguvernamentale care activează în domeniul drepturilor omului sau al organizațiilor care reprezintă persoanele beneficiare, în baza prevederilor prezentei legi.

(2) Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse încheie protocoale de colaborare cu organizații neguvernamentale, prevăzute la alin. (1) lit. b) și c), în vederea desfășurării unor activități de monitorizare a serviciilor sociale și a respectării drepturilor fundamentale ale omului.

(3) Protocoalele de colaborare se publică pe pagina de internet a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și a Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și prevăd cel puțin următoarele elemente: serviciile sociale care fac obiectul vizitelor de monitorizare, activități care pot fi desfășurate și în conformitate cu standardele minime de calitate în baza cărora funcționează serviciile respective, reguli de etică, drepturile și obligațiile părților, situațiile de încetare/reziliere.

(4) Activitatea de monitorizare prevăzută la alin. (1) lit. c) constă în realizarea de vizite de monitorizare la sediul serviciului social și se realizează cu respectarea următoarele cerințe:

a) respectarea principiului proporționalității;

b) respectarea interesului superior al beneficiarului;

c) respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 8 alin. (3) se introduc șase noi alineate, alin. (4)-(9), cu următorul cuprins:

„(4) Registrul electronic unic al serviciilor sociale se publică pe pagina de internet a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în format Excel, și conține date despre furnizorii de servicii sociale acreditați și serviciile sociale licențiate.

(5) Registrul electronic unic al serviciilor sociale conține următoarele informații despre furnizorii de servicii sociale acreditați:

a) date de identificare a furnizorului de servicii sociale: denumire, cod unic de înregistrare, cod SIRUTA, adresă, persoană de contact, adresa paginii de internet, decizie acreditare, data acreditării inițiale, serie și număr certificat de acreditare, situație: radiere/retragere;

b) fotocopie după documentul de înființare din care reiese componența organelor de conducere cu responsabilități de reprezentare, membrii fondatori ai asociației/fundației, sau, după caz, copie a certificatului constatator de la registrul comerțului din care să reiasă că operatorul economic a fost înființat în conformitate cu prevederile legale în materie, că are cuprinse în actul constitutiv activitățile de servicii sociale specifice prestate, că mandatul administratorului este valabil, precum și documentul care atestă cine este persoana cu atribuții de răspundere pentru serviciile sociale prestate, dacă prin fișa postului a fost desemnată și o altă persoană alături de administratorul operatorului economic.

(6) Registrul electronic unic al serviciilor sociale conține următoarele informații, pentru fiecare serviciu social:

a) date de identificare: furnizorul de servicii sociale, denumirea serviciului social, codul serviciului social, tipul serviciului social, adresa serviciului social, codul SIRUTA, perioada de valabilitate a licenței de funcționare provizorie, perioada de valabilitate a licenței de funcționare, numărul și seria licenței de funcționare, data deciziei de relicențiere, numărul și seria licenței de relicențiere, denumirea instituției care a eliberat licența de funcționare;

b) adresa paginii de internet;

c) capacitatea aprobată pentru fiecare serviciu social.

(7) Registrul electronic unic al serviciilor sociale este interoperabil cu Registrul național de evidență a persoanelor beneficiare de servicii sociale, iar ambele registre sunt parte din sistemul informatic național de asistență socială.

(8) Certificatul de acreditare ca furnizor de servicii sociale și licența de funcționare a serviciului social se tipăresc în formate tipizate, cu semne distinctive de identificare, conform modelului care se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2014, cu modificările și completările ulterioare.

(9) Certificatul de acreditare nu acordă furnizorului de servicii sociale dreptul de a acorda servicii sociale înainte de obținerea licenței de funcționare provizorii/licenței de funcționare.”

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 10 se introduce un nou articol, art. 10^1, cu următorul cuprins:

„Art. 10^1

(1) Cererile de acreditare a furnizorilor de servicii sociale se soluționează în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora.

(2) Inspectorii sociali realizează vizita de evaluare în teren în primele 15 zile de la data înregistrării cererii de acreditare.

(3) Procedura de soluționare a cererilor de acreditare a furnizorilor de servicii sociale, precum și formularele utilizate se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, aprobate prin hotărâre a Guvernului.”

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 10^1 se introduce un nou articol, art. 10^2, cu următorul cuprins:

„Art. 10^2

(1) Standardele minime care stau la baza licențierii serviciilor sociale se aprobă prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale și, după caz, al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse.

(2) Standardele minime utilizate pentru licențierea serviciilor sociale au în vedere, în principal, următoarele aspecte:

a) scopul serviciilor sociale și specificul activităților derulate;

b) principiile calității în domeniul serviciilor sociale;

c) calitatea vieții și prevenirea încălcării drepturilor beneficiarilor;

d) managementul de caz;

e) utilizarea instrumentelor standardizate în toate etapele procesului de acordare a serviciilor sociale;

f) calitatea managementului, competența personalului de specialitate și normativele minime de personal specifice fiecărui serviciu social;

g) respectarea disciplinei economico-financiare.

(3) Pentru evaluarea, în vederea licențierii serviciului social, se solicită, după caz, documente justificative, fișă de autoevaluare și se realizează vizite de evaluare în teren.

(4) Fișa de autoevaluare prevăzută la alin. (3) reprezintă un formular standard în care se înscriu de către solicitantul licențierii datele și punctajul estimat de acesta cu privire la gradul de îndeplinire a indicatorilor de monitorizare aferenți standardelor minime și data/termenul de îndeplinire a acestora, înainte de funcționarea efectivă a serviciului social. Fișa de autoevaluare se completează obligatoriu cu date conforme cu realitatea din teren.”

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 24 se introduce un nou articol, art. 24^1, cu următorul cuprins:

„Art. 24^1

(1) Controlul privind respectarea normelor de igienă și de funcționare sanitară se realizează de către personalul împuternicit de ministrul sănătății din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București și, după caz, din cadrul Inspecției Sanitare de Stat din cadrul Ministerului Sănătății, în conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Verificarea conformității și a respectării normelor de apărare împotriva incendiilor se realizează de către inspectoratele județene pentru situații de urgență, în conformitate cu prevederile Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Verificarea conformității și a respectării normelor de înregistrare sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor, pentru situațiile în care activitățile desfășurate se supun înregistrării sanitare veterinare, se realizează de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

(4) În realizarea vizitelor de evaluare în teren, inspectorii sociali au în vedere ansamblul de condiții și criterii aferente fiecărui standard, fără a se limita la indicatorii prevăzuți în fișa de autoevaluare, iar, în situația în care apreciază încălcări ale unor cerințe care, potrivit legii, intră în competența instituțiilor prevăzute la alin. (1), în funcție de gravitatea constatărilor, procedează după cum urmează:

a) sesizează instituția/instituțiile responsabilă/responsabile;

b) recomandă neacordarea/suspendarea licenței de funcționare și sesizează instituția/instituțiile responsabilă/responsabile;

c) aplică prevederile art. 27 alin. (7) lit. e) și sesizează instituția/instituțiile responsabilă/responsabile.

(5) În aplicarea prevederilor alin. (1)-(3) se pot constitui echipe mixte de control formate din inspectori sociali, reprezentanți ai instituțiilor prevăzute la alin. (1)-(3), precum și reprezentanți ai altor instituții cu atribuții în verificarea respectării calității serviciilor sociale, atunci când se consideră necesar.

(6) Coordonarea intervenției în cadrul echipelor mixte revine inspectorilor sociali.

(7) Procesele-verbale de control sunt elaborate cu respectarea formatului standard, aprobat prin ordinul comun prevăzut la art. 24 alin. (2³).

(8) Formatul standard al procesului-verbal de control conține cel puțin următoarele rubrici, reprezentând informație de interes public, care se publică pe pagina de internet a inspecției sociale și a furnizorilor de servicii sociale, în conformitate cu prevederile art. 26¹ alin. (1) lit. b):

a) gradul de conformare cu standardele minime de calitate/nivele de calitate;

b) recomandări de îmbunătățire a activității;

c) măsurile dispuse ca urmare a neregulilor constatate;

d) concluzii.”

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 26 se introduc patru noi alineate, alin. (1)-(4), cu următorul cuprins:

„Art. 26^1

(1) Furnizorii publici și privați de servicii sociale au următoarele obligații:

a) de a afișa într-un loc vizibil licența de funcționare și, după caz, deciziile de suspendare/retragere a licenței de funcționare/interzicere a funcționării;

b) de a publica pe pagina proprie de internet, în format anonimizat, concluzii ale raportului de monitorizare și/sau control, indiferent de instituția care a efectuat raportul, extras din procesul-verbal de control, extras din nota de control și măsurile adoptate, respectiv termenul acordat pentru remedierea neregulilor constatate sau implementarea recomandărilor formulate în urma controlului;

c) de a publica pe pagina proprie de internet contractele pentru furnizarea de servicii sociale, respectiv sociomedicale, încheiate cu autoritățile publice – cu menționarea denumirii autorității, a numărului de persoane pentru care a contractat servicii sociale, a valorii/persoană și a valorii totale a contractului, a tipului serviciului social contractat și a persoanei, din cadrul autorității, responsabile cu monitorizarea implementării contractului, precum și a perioadei pentru care a fost contractat serviciul social;

d) de a înregistra în sistemul unic de asistență socială, pentru fiecare centru/serviciu social, situații statistice cu privire la: numărul de decese înregistrate lunar, numărul apelurilor efectuate la serviciul de urgență 112, numărul de angajați/numele și funcția, respectiv calificarea fiecărui angajat, situații statistice cu privire la numărul de persoane beneficiare pentru care există o hotărâre judecătorească de punere sub interdicție și numărul persoanelor beneficiare care au tutore desemnat, o persoană angajată sau un reprezentant al furnizorului de servicii sociale;

e) de a acorda serviciile sociale cu respectarea datelor prevăzute în licența de funcționare: tipul serviciului social, identificat prin cod serviciu social, categoria de beneficiari, locul de acordare a serviciilor sociale;

f) de a acorda serviciile sociale cu respectarea capacității serviciului social;

g) de a elabora și de a aplica propriile proceduri în vederea evaluării interne a respectării prevederilor prezentei legi privind asigurarea și îmbunătățirea calității serviciilor sociale aflate în administrare;

h) de a respecta și monitoriza în integralitate standardele minime de calitate atât în vederea primirii licenței de funcționare, cât și ulterior acordării acesteia, pentru întreaga perioadă de funcționare a serviciilor sociale;

i) de a utiliza o procedură de evaluare a gradului de încredere a beneficiarilor/reprezentanților legali ai acestora cu privire la serviciile sociale acordate, inclusiv aplicații utilizate direct de beneficiari, în mod independent, prevăzute în standardele minime de calitate sau puse la dispoziție de terți;

j) de a cunoaște și respecta legislația în domeniul serviciilor sociale;

k) de a se informa permanent, inclusiv prin consultarea paginilor de internet ale instituțiilor publice cu atribuții în domeniul asistenței sociale: serviciile publice de asistență socială, agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, cu privire la legislația în vigoare aplicabilă în domeniul serviciilor sociale pe care le administrează;

l) de a comunica permanent cu serviciul public de asistență socială;

m) de a publica raportul anual de activitate pe pagina proprie de internet;

n) de a înregistra datele privind beneficiarii cu care au încheiat contracte de servicii sociale în Registrul național de evidență a persoanelor beneficiare de servicii sociale, în termen de 24 de ore de la încheierea acestora, cu respectarea prevederilor art. 44 alin. (6) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare;

o) de a înregistra rapoartele de monitorizare trimestrială privind implementarea planurilor de servicii sociale pentru beneficiarii cu care au încheiat contracte de servicii sociale;

p) de a permite accesul nemijlocit al inspectorilor sociali și al reprezentanților altor instituții cu atribuții în verificarea respectării calității serviciilor sociale la sediul serviciului social/furnizorului de servicii sociale, în oricare alt spațiu în care există suspiciunea rezonabilă că pot fi adăpostiți beneficiari;

q) de a comunica sau, după caz, de a pune la dispoziția instituțiilor/structurilor cu atribuții în monitorizarea și controlul respectării drepturilor omului, în monitorizarea utilizării procedurilor de prevenire și combatere a oricăror forme de tratament abuziv, neglijent, degradant asupra beneficiarilor serviciilor sociale și, după caz, a instituțiilor/structurilor cu atribuții privind prevenirea torturii, precum și organizațiilor neguvernamentale prevăzute la art. 1¹ (1) lit. c) informațiile solicitate, acordându-le sprijin în realizarea vizitelor de monitorizare în condițiile legii, precum și a anchetelor proprii, în condițiile Legii nr. 35/1997, republicată, și de a le permite accesul nemijlocit la sediul serviciului social/furnizorului de servicii sociale, în oricare alt spațiu în care există suspiciunea rezonabilă că pot fi adăpostiți beneficiari.

(2) În activitatea de monitorizare a respectării standardelor minime de calitate, furnizorii de servicii sociale au în vedere modul de îndeplinire a tuturor indicatorilor de monitorizare aferenți standardului minim de calitate, ținând cont de următoarele criterii: eficiență, satisfacția beneficiarului, impactul social și riscul de discriminare, prevenirea abuzului și relelor tratamente, asigurarea transparenței și raportării publice.

(3) Furnizorii de servicii sociale pot realiza și o evaluare externă, prin contractarea unor servicii specializate, în vederea îmbunătățirii calității serviciilor sociale oferite.

(4) Pot avea calitatea de terți prevăzuți la alin. (1) lit. i) organizațiile neguvernamentale prevăzute la art. 1¹ alin. (1).

Art. 26^2

(1) Persoanele beneficiare de servicii sociale sunt înregistrate în sistemul Registrul național de evidență a persoanelor beneficiare de servicii sociale, parte din sistemul integrat informatic de asistență socială, prevăzut de Legea nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Registrul național de evidență a persoanelor beneficiare de servicii sociale este interoperabil cu Registrul electronic unic al serviciilor sociale, cu alte registre în cadrul sistemului integrat informatic de asistență socială și, după caz, cu alte registre naționale.

(3) Registrul național de evidență a persoanelor beneficiare de servicii sociale este prevăzut cu cel puțin următoarele componente:

a) mecanism de verificare/înregistrare a datei, perioadei, scopului și numele și funcția persoanei care s-a autentificat în vederea consultării acestuia;

b) mecanism de monitorizare a istoricului măsurilor de asistență socială acordate persoanei beneficiare de servicii sociale, în conformitate cu informațiile rezultate din managementul de caz asigurat de serviciul public de asistență socială pe a cărui rază administrativ-teritorială are domiciliul/reședința persoana beneficiară;

c) mecanism de colectare în mod anonim a gradului de satisfacție a persoanelor beneficiare/reprezentanților legali cu privire la calitatea serviciilor sociale de care beneficiază/au beneficiat.

(4) Serviciile publice de asistență socială și, după caz, furnizorii de servicii sociale au obligația înregistrării datelor privind beneficiarii cu care au încheiat contracte de servicii sociale în Registrul național de evidență a persoanelor beneficiare de servicii sociale.

(5) Mecanismul de colectare în mod anonim, prevăzut la alin. (3) lit. c), are și rolul de formulare a plângerilor sau a reclamațiilor, în toate tipurile de format, care să fie accesibile diferitelor categorii de beneficiari sau aparținători: online, telefonic, în scris, în limbaj ușor de citit și ușor de înțeles.

Art. 26^3

(1) Inspecția socială și alte instituții cu atribuții în verificarea respectării calității serviciilor sociale publică pe paginile proprii de internet extrase din procesele-verbale de control sau, după caz, rapoartele de control, elaborate ca urmare a controalelor realizate la sediul serviciilor sociale, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, precum și a celorlalte acte normative aplicabile protecției datelor.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) și a prevederilor art. 8 alin. (4)-(7), ministrul muncii și solidarității sociale sau, după caz, ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse poate emite instrucțiuni.

Art. 26^4

(1) În programele de formare profesională pentru cursurile de calificare/specializare/instruire pentru ocupațiile din domeniul îngrijirii și asistenței sociale sunt incluse module de pregătire practică referitoare la drepturile fundamentale ale omului, la riscul de abuz, neglijare, discriminare sau la tratamentul degradant sau inuman, cu respectarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Furnizorii de servicii sociale asigură participarea personalului la cursuri de specializare/instruire pe tema drepturilor fundamentale ale omului, a riscului de abuz, neglijare, discriminare sau tratament degradant ori inuman, precum și accesul la supervizare profesională.

(3) Ministerul Muncii și Solidarității Sociale poate încheia protocoale de colaborare cu Avocatul Poporului, Colegiul Național al Asistenților Sociali din România, Consiliul Național al Organizațiilor de Pensionari și Persoane Vârstnice, instituțiile de învățământ superior care au în componență facultăți de asistență socială și organizațiile neguvernamentale recunoscute cu activitate în domeniul protecției drepturilor omului, care organizează campanii de informare publică referitoare la îngrijirea de lungă durată și elaborează un program de instruire privind protecția împotriva torturii și tratamentelor crude, inumane sau degradante.

(4) Campaniile de informare prevăzute la alin. (3) cuprind activități pentru promovarea cu titlu gratuit a unor mesaje de interes public prin radio și televiziune.

(5) Autoritățile administrației publice locale prevăd în planul anual de acțiune privind serviciile sociale administrate și finanțate din bugetul consiliului județean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, prevăzut de Legea nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, și al cărui model-cadru este aprobat prin Ordinul ministrului muncii și justiției sociale nr. 1.086/2018, programe de instruire în domeniul drepturilor fundamentale ale omului, prevenirea și protecția împotriva torturii și tratamentelor crude, inumane sau degradante, pentru personalul din serviciile sociale și îngrijitorii informali.”