Statutul poliţistului – modificări (Legea nr. 360/2002 modificată prin Legea nr. 81/2015)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 59³ dispune: „După efectuarea cercetării prealabile, dosarul de cercetare prealabilă se prezintă persoanei care a dispus-o, care poate lua una dintre următoarele măsuri:

a) clasarea dosarului, în cazul inexistenței faptei, constatării nevinovăției polițistului cercetat, prescrierii faptei sau în situația încetării raporturilor de serviciu ale polițistului cercetat;

b) restituirea motivată a dosarului pentru completarea cercetării prealabile;

c) aplicarea măsurii prevăzute la art. 58¹[atenționarea polițistului] sau, după caz, a unei sancțiuni disciplinare dintre cele prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. a) [mustrare scrisă] și b) [diminuarea salariului funcției de bază cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni];

d) sesizarea și consultarea consiliului”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 59⁴ prevede: „Rapoartele ofițerilor din Corpul de control al ministrului ori din structurile de control ale inspectoratelor generale/similare pentru structurile din subordine, întocmite în urma activităților de control, constituie rapoarte de cercetare prealabilă, dacă cerințele privind cercetarea prealabilă prevăzute de prezenta lege au fost îndeplinite”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 60 prevede: „(1) Sancțiunile disciplinare se dispun în termen de cel mult 6 luni de la data la care persoana prevăzută la art. 59 alin. (2) [(…) persoana care, pe orice cale, a luat cunoștință de săvârșirea uneia sau mai multor fapte ce pot constitui abateri disciplinare, după caz, astfel: a) persoana care are competența de numire în funcție a polițistului cercetat sau șeful unității ierarhic superioare; b) șeful unității sau instituției de învățământ din Ministerul Afacerilor Interne la care polițistul este delegat sau detașat ori la care urmează cursuri sau susține examene de carieră; c) șeful instituției subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită competențe de coordonare și control metodologic al serviciilor publice comunitare sau ministrul afacerilor interne, pentru polițiștii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detașați la aceste servicii] a luat cunoștință despre comiterea faptei, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii acesteia. Termenul de 6 luni este termen de prescripție, iar termenul de un an este termen de decădere.

(2) Termenul de 6 luni pentru dispunerea sancțiunii disciplinare se suspendă, de drept, pe perioada și în situațiile următoare:

a) de la data sesizării, în condițiile legii, a organelor de urmărire penală și până la data soluționării definitive a cauzei, dacă pentru fapta care constituie abatere disciplinară s-a dispus sesizarea organelor de urmărire penală;

b) de la data la care polițistul se află în concedii sau învoiri plătite, în condițiile legii, este trimis în misiuni ori de la data suspendării raporturilor de serviciu și până la data reluării activității sau, după caz, încheierii misiunii.

(3) În situația în care cercetarea prealabilă se efectuează pentru abateri săvârșite de mai mulți polițiști, iar pentru unul/unii dintre aceștia a intervenit una dintre situațiile prevăzute la alin. (2), cauza se poate disjunge, urmând ca procedura disciplinară să continue pentru ceilalți polițiști.

(4) La stabilirea sancțiunii se ține seama de activitatea desfășurată anterior, de împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârșită, de cauzele, gravitatea și consecințele acesteia, de gradul de vinovăție a polițistului, precum și de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise.

(5) Sancțiunile disciplinare se dispun prin act administrativ al persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) care a dispus efectuarea cercetării prealabile sau controlul.

(6) Actul administrativ emis în condițiile alin. (5) trebuie să cuprindă:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară și încadrarea juridică a acesteia;

b) precizarea prevederilor legale încălcate de către polițist;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate;

d) sancțiunea disciplinară și temeiul legal în baza căruia aceasta se aplică și, după caz, motivul pentru care a fost aplicată o altă sancțiune disciplinară decât cea propusă de consiliu;

e) termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată și persoana competentă să soluționeze contestația, în condițiile art. 61, după caz;

f) instanța competentă la care poate fi contestat actul administrativ prin care s-a dispus sancțiunea disciplinară;

g) alte date și elemente apreciate ca necesare, după caz.

(7) Actul administrativ prin care se dispune sancționarea polițistului se emite în termen de cel mult 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare.

(8) În cazul destituirii din poliție, sancțiunea disciplinară intervine, de drept, de la data rămânerii definitive a actului administrativ de sancționare, în condițiile art. 61, și se constată prin act administrativ emis de persoana care are competența să acorde grade profesionale, potrivit art. 15”.

Potrivit noii reglementări, art. 61 prevede: „(1) Polițistul poate contesta sancțiunea disciplinară, în termen de 10 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință, șefului unității ierarhic superioare.

(2) Șeful unității ierarhic superioare prevăzut la alin. (1) se pronunță prin decizie motivată, în termen de 20 de zile de la data înregistrării contestației. Decizia motivată se comunică polițistului sancționat disciplinar, în termen de două zile lucrătoare de la data emiterii acesteia.

(3) Efectele sancțiunii disciplinare se suspendă până la emiterea deciziei motivate de soluționare a contestației.

(4) În situația în care polițistul sancționat disciplinar nu depune contestație în termenul prevăzut la alin. (1), actul administrativ de sancționare produce efecte de la data expirării acestui termen.

(5) În cazul în care a fost depusă contestație, șeful care a aplicat sancțiunea disciplinară înaintează cu celeritate șefului unității ierarhic superioare dosarul cauzei și un raport motivat cu privire la sancțiunea în cauză, precum și la motivele propunerii de respingere/admitere a contestației.

(6) Prin decizie motivată, șeful unității ierarhic superioare poate dispune, după caz:

a) respingerea contestației ca tardiv introdusă sau ca neîntemeiată și menținerea sancțiunii aplicate;

b) admiterea contestației și aplicarea unei sancțiuni mai blânde decât cea aplicată prin actul administrativ contestat sau aplicarea măsurii prevăzute la art. 58¹ [atenționarea polițistului], în situația în care apreciază că scopul răspunderii disciplinare poate fi atins astfel;

c) admiterea contestației și anularea actului administrativ de sancționare.

(7) Decizia motivată trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b) precizarea prevederilor legale încălcate de polițist;

c) analiza susținerilor prezentate de polițist în cuprinsul contestației;

d) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancțiunea disciplinară;

e) motivul admiterii sau respingerii contestației polițistului cu privire la sancțiunea aplicată.

(8) Polițistul nemulțumit de sancțiunea aplicată se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile.

(9) În situația în care sancțiunea a fost dispusă de ministrul afacerilor interne, măsura se contestă în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare”.

Potrivit noii reglementări, art. 62 prevede: „(1) Consiliul se constituie și funcționează la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne și al direcțiilor generale/direcțiilor din cadrul acestuia, la nivelul inspectoratelor generale, al celorlalte structuri din subordinea Ministerului Afacerilor Interne și structurilor subordonate acestora.

(2) Consiliul este un organism colectiv de analiză juridică și profesională a abaterilor comise de polițiști și a modului în care acestea au fost cercetate, constituit pentru a fi consultat de către persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2) [(…) persoana care, pe orice cale, a luat cunoștință de săvârșirea uneia sau mai multor fapte ce pot constitui abateri disciplinare, după caz, astfel: a) persoana care are competența de numire în funcție a polițistului cercetat sau șeful unității ierarhic superioare; b) șeful unității sau instituției de învățământ din Ministerul Afacerilor Interne la care polițistul este delegat sau detașat ori la care urmează cursuri sau susține examene de carieră; c) șeful instituției subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită competențe de coordonare și control metodologic al serviciilor publice comunitare sau ministrul afacerilor interne, pentru polițiștii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detașați la aceste servicii].

(3) În situația în care persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2) dispun sesizarea și consultarea consiliului, dosarul cercetării prealabile se înaintează acestuia, prin grija structurii de resurse umane a unității.

(4) Dezbaterile consiliului se consemnează în procese-verbale de ședință, iar concluziile și propunerile se consemnează în încheiere.

(5) Încheierea consiliului trebuie să cuprindă următoarele:

a) numărul și data de înregistrare a raportului de cercetare prealabilă, cu rezoluția persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) privind sesizarea și consultarea consiliului;

b) numărul actului administrativ prin care s-a constituit consiliul, unitatea în care funcționează și componența acestuia, precum și, după caz, modificările survenite în componență prin înlocuirea unor membri;

c) gradul profesional, numele, prenumele și funcția polițistului a cărui faptă a fost cercetată și unitatea din care face parte;

d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate și a circumstanțelor în care a fost săvârșită;

e) date și informații referitoare la procedura urmată;

f) evaluarea probelor administrate;

g) alte date și elemente apreciate ca necesare, după caz;

h) propunerea consiliului;

i) motivarea propunerii;

j) gradul profesional, numele, prenumele și semnătura președintelui, ale celorlalți membri ai consiliului, precum și ale secretarului;

k) data întocmirii încheierii.

(6) Consiliul poate propune:

a) clasarea dosarului, în cazul constatării inexistenței faptelor cercetate, nevinovăției polițistului cercetat, împlinirii termenului de prescripție a răspunderii, precum și în situația încetării raporturilor de serviciu ale polițistului cercetat;

b) aplicarea măsurii prevăzute la art. 58¹;

c) aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute la art. 58 alin. (1).

(7) Concluziile consiliului cu privire la existența/inexistența abaterii disciplinare și vinovăția/nevinovăția polițistului cercetat sunt obligatorii pentru persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2), iar propunerea cu privire la sancțiunea disciplinară sau cu privire la aplicarea măsurii prevăzute la art. 58¹ are caracter consultativ”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 62² prevede: „În urma analizării cauzei în consiliu, persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2) pot lua una dintre următoarele măsuri:

a) clasarea dosarului, în cazul constatării inexistenței faptelor cercetate, nevinovăției polițistului cercetat, împlinirii termenului de prescripție a răspunderii, precum și în situația încetării raporturilor de serviciu ale polițistului cercetat;

b) restituirea motivată a dosarului aceluiași consiliu pentru completarea cercetării disciplinare;

c) aplicarea măsurii prevăzute la art. 58¹[atenționarea polițistului] sau, după caz, a unei sancțiuni dintre cele prevăzute la art. 58 alin. (1) [(…) a) mustrare scrisă; b) diminuarea salariului funcției de bază cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni; c) amânarea promovării în grade profesionale sau funcții superioare pe o perioadă de 1-3 ani; d) trecerea într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut; e) destituirea din poliție]”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 62³ dispune: „(1) La nivelul structurilor prevăzute la art. 62 alin. (1) [Consiliul se constituie și funcționează la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne și al direcțiilor generale/direcțiilor din cadrul acestuia, la nivelul inspectoratelor generale, al celorlalte structuri din subordinea Ministerului Afacerilor Interne și structurilor subordonate acestora], cu excepția direcțiilor generale/direcțiilor din cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, se stabilește, prin act administrativ al șefului, un colectiv de polițiști, desemnați câte maximum 5 din fiecare specialitate existentă în cadrul acestora, definitivați în profesie, apreciați pentru integritatea morală, competență profesională și credibilitate, denumit în continuare colectiv.

(2) Membrii colectivului se numesc pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată.

(3) Membrii colectivului participă la un program de pregătire privind procedura disciplinară, organizat prin grija structurilor de resurse umane”.

Potrivit noii reglementări, art. 62⁴ prevede: „(1) Pentru constituirea consiliului, la nivelul structurilor prevăzute la art. 62 alin. (1) [Consiliul se constituie și funcționează la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne și al direcțiilor generale/direcțiilor din cadrul acestuia, la nivelul inspectoratelor generale, al celorlalte structuri din subordinea Ministerului Afacerilor Interne și structurilor subordonate acestora], prin act administrativ al persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) [(…) persoana care, pe orice cale, a luat cunoștință de săvârșirea uneia sau mai multor fapte ce pot constitui abateri disciplinare, după caz, astfel: a) persoana care are competența de numire în funcție a polițistului cercetat sau șeful unității ierarhic superioare; b) șeful unității sau instituției de învățământ din Ministerul Afacerilor Interne la care polițistul este delegat sau detașat ori la care urmează cursuri sau susține examene de carieră; c) șeful instituției subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită competențe de coordonare și control metodologic al serviciilor publice comunitare sau ministrul afacerilor interne, pentru polițiștii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detașați la aceste servicii] sunt nominalizați 3 membri, dintre polițiștii care fac parte din colectiv, și un secretar, din cadrul structurii de resurse umane. Consiliul se numește pentru fiecare caz în parte și are în componență 3 membri titulari, dintre care unul este desemnat președinte, și un secretar.

(2) În cazuri obiective se poate dispune înlocuirea unuia sau a unor membri ai consiliului cu alți membri din cadrul colectivului.

(3) La desemnarea membrilor consiliului se urmărește ca unul dintre aceștia să aibă specialitatea polițistului cercetat și cel puțin unul dintre membri să fie licențiat în drept. Cele două condiții pot fi îndeplinite cumulativ de același membru.

(4) Nu pot fi nominalizați membri ai consiliului polițiștii care au calitatea de consilier juridic, aflați în situația de a aviza ulterior actul administrativ de sancționare”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 62⁵ prevede: „În cazul în care, pe parcursul cercetării disciplinare, există suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, polițistul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă sau, după caz, membrii consiliului întocmesc un proces-verbal despre împrejurările constatate, în vederea sesizării organelor de urmărire penală competente, în condițiile art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare. În acest caz, procedura disciplinară pentru aceste fapte se suspendă până la soluționarea definitivă a cauzei penale”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 62⁶ stabilește: „(1) În perioada cercetării disciplinare, polițistul nu poate fi mutat, delegat, detașat, împuternicit pe o funcție de conducere într-o altă unitate și nici nu poate fi trimis la misiuni internaționale.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), polițistul cercetat poate fi mutat în situația în care, în urma reorganizării unității, funcția ocupată de acesta nu se mai regăsește în statul de organizare.

(3) Mutarea polițistului în condițiile alin. (2) nu afectează procedura disciplinară declanșată față de acesta”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 62⁷ prevede: „Polițistul se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare, după cum urmează:

a) 6 luni de la aplicare, pentru sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 58 alin. (1) lit. a) [mustrare scrisă];

b) un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. b) [diminuarea salariului funcției de bază cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni] și c) [amânarea promovării în grade profesionale sau funcții superioare pe o perioadă de 1-3 ani], respectiv de la aplicarea sancțiunii prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. d) [trecerea într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut];

c) 7 ani de la data aplicării sancțiunii prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. e) [destituirea din poliție]”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 62⁸ prevede: „Normele de aplicare a prevederilor prezentului capitol, referitoare la recompense și răspunderea disciplinară, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului”.

Potrivit noii reglementări, art. 7 alin. (2) prevede: „Răspunderea disciplinară se stabilește în condițiile Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare”.