Întrebări şi răspunsuri în materia impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale

24 apr. 2024
Vizualizari: 82
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Întrebarea nr. 1:

Dacă plata avantajelor care intră în plafonul de 33% se face anual, se poate realiza alocare lunară la plafon? De exemplu, angajatorul decontează serviciile turistice o singură dată pe an. Poate fi împărțit beneficiul la mai multe luni?

Răspuns la întrebarea nr. 1:

Într-adevăr, începând cu data de 1 ianuarie 2023, anumite venituri salariale sunt supuse plafonării în cascadă; pentru încadrarea finală a acestora ca fiind impozabile, neimpozabile sau parțial impozabile/neimpozabile, este necesar să se stabilească întâi sumele încadrate în plafoanele individuale, iar suma acestor plafoane individuale va fi supusă plafonului global de 33% din salariul tarifar de încadrare. Pentru anumite beneficii, plafonul individual este unul anual, pe când plafonul global este lunar, însă nu există nicio prevedere legală care să permită împărțirea unui beneficiu acordat într-o lună în mai multe luni, dacă acest beneficiu a fost acordat integral într-o singură lună.

În acest sens, în cazul în care, într-o lună, a fost decontată contravaloarea serviciilor turistice de care a beneficiat salariatul pe perioada concediului său de odihnă, în acea lună, valoarea integrală va fi supusă celor două plafoane.

Regăsiți mai jos un exemplu ipotetic de calcul al sumelor taxabile, respectiv netaxabile în urma aplicării celor două plafoane.

Exemplu: Salariul tarifar de încadrare – 10.000 lei. Salariatul a primit în luna mai 2023 următoarele beneficii: contravaloarea serviciilor turistice – 8.000 lei; servicii medicale sub formă de abonament – 500 lei; pensie facultativă suportată de angajator – 450 lei. Pentru serviciile medicale sub formă de abonament se plătește lunar suma de 500 lei, iar pentru pensia facultativă se plătește lunar suma de 450 lei. Contravaloarea serviciilor turistice s-a plătit integral în luna efectuării concediului de odihnă – 8.000 lei.

Având în vedere că, pentru cele 3 beneficii primite de salariat, Codul fiscal prevede câte un plafon anual individual, trebuie stabilit, la luna mai 2023, la care se referă exemplul descris, care sunt sumele aferente celor trei beneficii care se încadrează în plafoanele individuale, urmând ca suma valorilor care se încadrează în plafoanele individuale să se compare cu plafonul global de 33% din salariul tarifar de încadrare.

Astfel, pentru stabilirea sumelor finale impozabile și neimpozabile, se vor parcurge următoarele etape:

 

Etapa 1 – calcul plafon individual

] Servicii turistice

Plafon anual 6789             Sumă servicii turistice decontate  Sumă în plafon individual              Sumă peste plafon individual              Sumă ce va intra în plafonul de 33% din salariul de încadrare

Ianuarie 2023      0             0             0             0

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Februarie 2023   0             0             0             0

Martie 2023        0             0             0             0

Aprilie 2023        0             0             0             0

Mai 2023             8.000     6.789     1.211     6.789

 

] Servicii medicale sub formă de abonament

Avantaj în RON           Curs euro BNR   CV EURO            Cumulat EURO   Sumă în PLAFON 1 – ce intră în calculul plafonului global de 33% din salariul de încadrare            Sumă peste plafon 1 – avantaj în natură taxabil

Ianuarie 2023      500        4.903     101.98   101.98   500        0

Februarie 2023   500        4.9185   101.66   203.64   500        0

Martie 2023        500        4.9485   101.04   304.68   500        0

Aprilie 2023        500        4.9353   101.31   405.99   470        30

Mai 2023             500        4.964     100.73   506.71   0             500

 

] Pensie facultativă

Avantaj în RON           Curs euro BNR   CV EURO            Cumulat EURO   Sumă în PLAFON 1 – ce intră în calculul plafonului global de 33% din salariul de încadrare            Sumă peste plafon 1 – avantaj în natură taxabil

Ianuarie 2023      450        4.903     91.78     91.78     450        0

Februarie 2023   450        4.9185   91.49     183.27   450        0

Martie 2023        450        4.9485   90.94     274.21   450        0

Aprilie 2023        450        4.9353   91.18     365.39   450        0

Mai 2023             450        4.964     90.65     456.04   172        278

 

Etapa 2 – calcul plafon global – la luna de calcul – mai 2023

Denumire avantaj              Servicii turistice Servicii medicale sub formă de abonament               Pensie facultativă           TOTAL

Sumă totală avantaj          8.000     500        450        8.950

Sumă în plafon individual              6.789     0             172        6.961

Sumă peste plafon individual – taxabilă     1.211     500        278        1.989

Plafon global = Salariul tarifar de încadrare * 33% =

10.000 lei * 33% = 3.300 lei

Sumă netaxabilă finală = min. (6.961; 3.300) = 3.300 lei

Sumă taxabilă rezultată din depășire plafon global =

6.961 – 3.300 = 3.661 RON

 

Etapa 3 – individualizarea sumelor taxabile după aplicarea plafonului global

Angajatorul a stabilit ordinea de alocare a veniturilor impozabile astfel:

1. Servicii medicale sub formă de abonament

2. Pensie facultativă

3. Servicii turistice

 

Servicii medicale sub formă de abonament         Pensie facultativă              Servicii turistice

Sumă taxabilă, ca urmare a depășirii plafonului individual  500        278        1.211

Sumă taxabilă, ca urmare a depășirii plafonului global          0             172        3.489

TOTAL SUMĂ TAXABILĂ              500        450        4.700

 

Întrebarea nr. 2:

În declarația 112 trebuie incluse toate veniturile neimpozabile acordate salariaților (cadouri de Paște, Crăciun etc.) sau doar cele menționate expres în declarație (ex.: indemnizație de delegare, servicii medicale sub formă de abonament etc.)?

Răspuns la întrebarea nr. 2:

Începând cu luna ianuarie 2023 există obligația declarării în declarația 112 a veniturilor neimpozabile realizate de persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor. Conform prevederilor Ordinului nr. 1667/2022, „completarea distinctă a rândurilor 8.1-8.4. este obligatorie începând cu declararea veniturilor asimilate salariilor și a avantajelor impozabile/neimpozabile, după caz, aferente lunii ianuarie 2023, al căror termen de declarare este 25 februarie 2023, respectiv 25 aprilie 2023, pentru contribuabilii care au obligația depunerii trimestriale a Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”. Astfel, cu toate că veniturile neimpozabile au fost introduse în declarația 112 încă din anul 2022, pe formularul valabil începând cu luna august 2022, obligația de raportare distinctă a acestor venituri este obligatorie începând cu luna ianuarie 2023.

Ordinul care reglementează modelul, conținutul și modalitatea de depunere și gestionare a declarației 112, începând cu luna ianuarie 2023, este Ordinul președintelui ANAF nr. 165/2023. Veniturile detaliate din salarii și asimilate salariilor se declară în secțiunea E a declarației 112.

Rândul care conține totalul veniturilor neimpozabile este rândul 8.4. Potrivit Ordinului nr. 165/2023: „Rândul 8.4. «Venituri neimpozabile, conform art. 76 alin. (4) și alin. (4^1) din Codul fiscal, din care:» – se completează cu totalul veniturilor din salarii și asimilate salariilor neimpozabile, astfel cum sunt prevăzute la art. 76 alin. (4) și (4^1) din Codul fiscal”.

Astfel, la rândul 8.4., se va completa suma tuturor veniturilor neimpozabile realizate, care sunt reglementate la art. 76 alin. (4) și (4^1) C. fisc., și nu doar cele evidențiate distinct în declarație.

În acest sens, trebuie să aveți în vedere luarea în considerare a tuturor veniturilor neimpozabile și să le evidențiați atât la rândul 8.4. – venituri neimpozabile – cât și la rândul 8 – total venit brut.

 

Întrebarea nr. 3:

Un salariat beneficiază de concediu de odihnă după o lună de la angajare. În cazul încetării contractului individual de muncă, societatea are dreptul să rețină contravaloarea indemnizației acordate în plus?

Răspuns la întrebarea nr. 3:

Conform prevederilor art. 256 C. mun.: „(1) Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie. (2) Dacă salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau și care nu mai pot fi restituite în natură sau dacă acestuia i s-au prestat servicii la care nu era îndreptățit, este obligat să suporte contravaloarea lor. Contravaloarea bunurilor sau serviciilor în cauză se stabilește potrivit valorii acestora de la data plății”.

Art. 256 C. mun. reglementează obligația de restituire a sumelor datorate de salariați angajatorilor lor. Astfel, obligația de restituire privește sume achitate salariaților în plus față de cele cuvenite, bunuri sau servicii acordate necuvenit.

Având în vedere că zilele de concediu de odihnă nu mai pot fi restituite în natură, angajatorul poate recupera doar indemnizația de concediu de odihnă acordată necuvenit. Data la care se constată că acea indemnizație constituie indemnizație necuvenită este data încetării raporturilor de muncă.

În acest sens, în cazurile în care, după ce salariatul a efectuat concediul de odihnă, contractul său de muncă a încetat, acesta este obligat să restituie unității partea din indemnizația de concediu de odihnă necuvenită.

 

Întrebarea nr. 4:

Salariat student, încadrat în muncă în baza unui contract individual de muncă, cu timp parțial, termină studiile cu licență în iulie, în august se înscrie la masterat, anul universitar începe la 01.10. Acesta are vârsta până în 26 de ani, mai intră la excepțiile de la plata contribuțiilor sociale până la nivelul sumei de 2.800 lei, în perioada august-septembrie?

Răspuns la întrebarea nr. 4:

Conform prevederilor art. 146 C. fisc.: „(5^6) Contribuția de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, calculată potrivit alin. (5), nu poate fi mai mică decât nivelul contribuției de asigurări sociale calculate prin aplicarea cotei prevăzute la art. 138 lit. a), art. 138^1 alin. (1) și (2), art. 138^2 alin. (1) sau art. 138^3 alin. (1), după caz, asupra salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din luna în care contractul a fost activ.

(57) Prevederile alin. (5^6) nu se aplică în cazul persoanelor fizice aflate în una dintre următoarele situații:

(a) sunt elevi sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare; […]”.

De asemenea, art. 168 alin. (6^1) C. fisc. prevede următoarele: „(6^1) Prevederile art. 146 alin. (5^6)-(5^9) și ale art. 154 alin. (1) lit. r) și s) se aplică în mod corespunzător”.

Conform prevederilor O.U.G. nr. 168/2023: „Prin derogare de la prevederile art. 146 alin. (5^6) și ale art. 168 alin. (6^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru veniturile aferente anului 2023, nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică prevederile art. 146 alin. (5^6)-(5^9) și ale art. 168 alin. (6^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, se diminuează cu suma de 200 lei lunar”.

Pentru situațiile în care salariații realizează venituri sub nivelul salariului minim și este necesară calcularea diferențelor de contribuții individuale suportate de angajatori, nivelul salariului minim la care se va face raportarea va fi diminuat cu 200 lei, astfel, baza maximă de raportare va fi 2.800 lei.

Prin urmare, pentru studenții cu vârsta de până la 26 de ani, calculul și plata contribuțiilor sociale se fac la nivelul venitului realizat, fiind exceptați de la plata contribuțiilor sociale până la nivelul bazei de calcul de 2.800 lei, pe perioada cât au calitatea de studenți.

În ceea ce privește calitatea de student, conform prevederilor art. 142 alin. (7) din Legea nr. 1/2011: „Persoana admisă la un program de studii universitare de licență, master sau doctorat are calitatea de student, respectiv student-doctorand, pe întreaga perioadă a prezenței sale în cadrul programului respectiv, de la înmatriculare și până la susținerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare, mai puțin pe perioadele de întrerupere a studiilor”.

Astfel, în situația prezentată, de la data susținerii examenului de finalizare a studiilor și până la data înmatriculării sale la noul program de studii, acesta nu are calitatea de student.

 

Întrebarea nr. 5:

Care este tratamentul fiscal al voucherelor de vacanță și al contravalorii serviciilor turistice suportate de angajator pentru salariații proprii? Care este momentul recunoașterii acestor beneficii?

Răspuns la întrebarea nr. 5:

Vouchere de vacanță

Tratamentul fiscal din perspectiva impozitării la nivelul angajatului

Din perspectiva impozitului pe venit, voucherele de vacanță sunt venituri asimilate salariilor și sunt impozabile în luna în care sunt primite.

Art. 76 C. fisc. – „Definirea veniturilor din salarii și asimilate salariilor

(…) (3) Avantajele, în bani sau în natură, cu excepția celor prevăzute la alin. (4), primite în legătură cu o activitate menționată la alin. (1) și (2) includ, însă nu sunt limitate la:

(…) (h) bilete de valoare sub forma tichetelor cadou acordate potrivit legii, cu excepția destinațiilor și limitelor prevăzute la alin. (4) lit. a), tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, tichetelor de creșă și tichetelor culturale, acordate potrivit legii”.

Potrivit pct. 14 alin. (4) din normele metodologice date în aplicarea art. 76: „Valoarea tichetelor de masă, tichetelor de creșă, tichetelor cadou, voucherelor de vacanță, acordate potrivit legii, luată în calcul la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominală. Veniturile respective se impozitează ca venituri din salarii în luna în care acestea sunt primite”.

Din perspectiva contribuțiilor sociale, voucherele de vacanță acordate în condițiile legii nu sunt supuse contribuțiilor sociale.

Art. 142 C. fisc. – „Venituri din salarii și venituri asimilate salariilor care nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale

Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale următoarele:

(…) (r) biletele de valoare sub forma tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, tichetelor cadou, tichetelor de creșă, tichetelor culturale, acordate potrivit legii”.

Art. 157 C. fisc. – „Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor

(…) (2) Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate sumele prevăzute la art. 76

alin. (4) lit. d), art. 141 lit. d) și art. 142”.

Art. 2204 C. fisc. – „Baza de calcul al contribuției asiguratorii pentru muncă

(2) Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuției asiguratorie pentru muncă sumele prevăzute la art. 142”.

Tratamentul fiscal din perspectiva impozitului pe profit

Din punctul de vedere al impozitului pe profit, potrivit art. 25 alin. (3) lit. c), cheltuielile reprezentând tichetele de masă și voucherele de vacanță acordate de angajatori, potrivit legii, au deductibilitate limitată (sunt deductibile dacă sunt acordate în condițiile și limitele legii).

Condițiile și limitele acordării voucherelor de vacanță sunt reglementate de O.U.G. nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță și H.G. nr. 215/2009 privind normele de aplicare (prevederi aplicabile până la data de 1 ianuarie 2027, când vor intra în vigoare prevederile Legii nr. 165/2018 privind biletele de valoare).

Pentru a asigura deductibilitatea cheltuielilor reprezentând voucherele de vacanță și pentru a fi excluse din baza de calcul al contribuțiilor sociale, acordarea acestora trebuie să fie realizată conform O.U.G. nr. 8/2009:

• Nivelul maxim al sumelor care pot fi acordate salariaților sub formă de vouchere de vacanță reprezintă contra-valoarea a 6 salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, pentru un salariat, în decursul unui an fiscal;

• Angajatul care beneficiază de vouchere de vacanță nu mai beneficiază de prima de vacanță în cursul anului fiscal sau de bilete de odihnă, acordate potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;

• Voucherele de vacanță (care, în perioada 2022-2027, se emit exclusiv pe suport electronic) sunt emise de către unitățile autorizate de Ministerul Finanțelor Publice;

• În cazul cumulului de funcții, voucherele de vacanță pot fi acordate numai de către angajatorii unde beneficiarii în cauză își au funcția de bază;

• Angajatorul stabilește, prin contractele colective de muncă, respectiv prin regulamente interne, reguli privind modul de acordare a primei de vacanță, sub forma voucherelor de vacanță, care să prevadă:

a) numărul beneficiarilor din unitate care pot primi vouchere de vacanță și nivelul sumelor care se acordă beneficiarilor sub forma voucherelor de vacanță, ținând seama de posibilitățile financiare proprii ale angajatorilor;

b) categoriile de beneficiari care primesc vouchere de vacanță.

Noțiunea de tichet de vacanță a fost înlocuită cu noțiunea de voucher de vacanță, astfel că au același înțeles. Voucherele de vacanță pot fi acordate oricând în timpul anului, cu respectarea plafonului anual.

Contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii lor de familie – suportate de către societate

Tratamentul fiscal din perspectiva impozitării la nivelul angajatului

Din perspectiva impozitului pe venit, conform art. 76 alin. (4^1) C. fisc., următoarele venituri cumulate lunar nu reprezintă venit impozabil, în înțelesul impozitului pe venit, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat:

„(…) d) contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale și/sau finanțate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate”.

Tratamentul este similar și din perspectiva contribuțiilor sociale. Astfel, conform art. 142 C. fisc.: „Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale următoarele:

[…] aa1) venituri cumulate lunar în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat:

(….) 4. contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale și/sau finanțate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate”.

Tratamentul fiscal din perspectiva impozitului pe profit

La calculul impozitului pe profit, în conformitate cu art. 25 alin. (3) lit. b) C. fisc., contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii lor de familie, reprezintă cheltuieli deductibile în limita a 5% din valoarea cheltuielilor cu salariile:

„(3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

(…) b) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidența acestei limite următoarele:

(…) 3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete culturale și tichete de creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii lor de familie, precum și contribuția la fondurile de intervenție ale asociațiilor profesionale ale minerilor”.

În concluzie, pentru ca sumele reprezentând decontarea serviciilor turistice să fie:

• neimpozabile la calculul impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale [în limita unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și a 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cumulat cu celelalte avantaje prevăzute la art. 76 alin. (4^1) C. fisc.]

și

• deductibile (în limita a 5% din cheltuielile salariale) la calculul impozitului pe profit, se impune respectarea următoarelor condiții:

o Decontarea de către angajator a contravalorii serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul pentru salariații proprii și membrii lor de familie, trebuie prevăzută în contractul de muncă sau în Regulamentul intern;

o Pentru a se proba caracterul de cheltuială socială, suntem de părere că la astfel de beneficii ar trebui să aibă acces toți angajații. Dacă accesul este selectiv (doar funcții de conducere, doar angajați performanți), astfel de avantaje pot fi excluse din categoria cheltuielilor sociale;

o Salariatul trebuie să fie în perioada respectivă în concediu de odihnă;

o Decontarea se va face în baza unui decont de cheltuieli însoțit de documente justificative (facturi, bonuri de combustibil etc.).

În ceea ce privește momentul recunoașterii beneficiilor, conform prevederilor pct. 14 alin. (3) din normele metodologice date în aplicarea art. 78 C. fisc.: „Drepturile salariale acordate în natură, precum și avantajele acordate angajaților se evaluează conform pct. 12 alin. (4)-(6) și se impozitează în luna în care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor și avantajelor în natură primite de angajat se vor anexa la statul de plată”.

Nici în Codul fiscal și nici în Norme nu regăsim reglementată o regulă generală privind momentul când un beneficiu se consideră primit de către salariat, ci doar prevederi specifice pentru anumite categorii de beneficii:

• art. 76 alin. (6) C. fisc. – în cazul indemnizațiilor de delegare (diurnă) impozabile, acestea se consideră venituri aferente lunii în care se aprobă decontul;

• art. 76 alin. (7) C. fisc. – în cazul indemnizațiilor de detașare impozabile, impozitul se calculează și se reține la fiecare plată a indemnizațiilor;

• în cazul tichetelor de masă, tichetelor de creșă, tichetelor cadou, voucherelor de vacanță, acestea se impozitează ca venituri din salarii în luna în care acestea sunt primite [pct. 14 alin. (3) din normele metodologice date în aplicarea art. 78 C. fisc.];

• în cazul primelor de asigurare, precum și al serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament, plătite de către suportator pentru angajații proprii, altele decât cele obligatorii și cele care se încadrează în plafoanele neimpozabile, acestea sunt impozabile la momentul plății [art. 76 alin. (3) lit. g) C. fisc.].

În ceea ce privește decontarea serviciilor turistice, având în vedere că legiuitorul face referire la „contravaloarea serviciilor”, considerăm că luna în care se plătește (se suportă) de către angajator contravaloarea serviciilor turistice poate fi considerată ca fiind luna în care beneficiul este primit de salariat și în care trebuie verificată încadrarea în plafoane.


Material extras din Revista Consultant Fiscal nr. 2/2023.

** În preambulul acestei secțiuni nou-introduse, având ca obiectiv evidențierea unor recomandări practice de aplicare a prevederilor fiscale, raportat la diversele întrebări și probleme apărute în practica profesională, vă aducem la cunoștință că acestea reprezintă opinia autorului care le-a conceput, în calitate de lector al cursului Camerei Consultanților Fiscali în materia respectivă, și nu poziția Camerei Consultanților Fiscali, ca organizație profesională.

 

Întrebări și răspunsuri în materia impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale was last modified: aprilie 23rd, 2024 by Luminița Obaciu

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice