Instrucţiunile privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului în domeniul jocurilor de noroc din România (OPONJN nr. 370/2021)

În M. Of. nr. 21 din 7 ianuarie 2022 s-a publicat Ordinul președintelui Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (OPONJN) nr. 370/2021 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în domeniul jocurilor de noroc din România.

Redăm, în cele ce urmează, cele mai importante dispoziții din instrucțiunile privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în domeniul jocurilor de noroc din România.

Structură

CAPITOLUL I: Dispoziții generale

CAPITOLUL II: Obligațiile furnizorilor de servicii de jocuri de noroc

SECȚIUNEA 1: Cerințe generale

SECȚIUNEA 2: Persoanele desemnate

CAPITOLUL III: Cerințe privind măsurile de cunoaștere a clientelei

CAPITOLUL IV: Activitatea de supraveghere și control a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc

CAPITOLUL V: Măsuri generale de contracarare și de diminuare a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului

CAPITOLUL VI: Dispoziții finale

Dispoziții relevante

Art. 1: Aspecte introductive

„Prezentele instrucțiuni sunt emise în aplicarea art. 59 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (denumită Legea nr. 129/2019), și stabilesc măsurile de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prin intermediul activităților desfășurate de către furnizorii de servicii de jocuri de noroc, persoane juridice române și persoane juridice constituite legal într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat semnatar al Acordului privind Spațiul Economic European ori în Confederația Elvețiană, licențiați, supravegheați și controlați de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN).”

Art. 2: Aplicabilitate

„(1) Prevederile instrucțiunilor se aplică furnizorilor de servicii de jocuri de noroc:

a) persoane juridice române, pentru activitatea de servicii de jocuri de noroc desfășurată pe teritoriul României în temeiul unei licențe de organizare emise de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc;

b) sucursale din România ale persoanelor juridice străine, pentru activitatea de servicii de jocuri de noroc desfășurată pe teritoriul României în temeiul unei licențe de organizare emise de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc;

c) persoane juridice străine, pentru activitatea de servicii de jocuri de noroc desfășurată pe teritoriul României în temeiul unei licențe de organizare emise de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.

(2) În cazul în care entitățile prevăzute la alin. (1) lit. a) furnizează servicii de jocuri de noroc în state terțe se asigură că respectă prevederile legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului cel puțin la nivelul de exigență prevăzut în prezentele instrucțiuni pentru activitățile prestate în mod direct în state terțe, în măsura în care dreptul țării terțe permite acest lucru.”

Art. 8: Desemnarea persoanelor responsabile

„(1) În aplicarea art. 23 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, furnizorii de servicii de jocuri de noroc desemnează una sau mai multe persoane responsabile pentru implementarea politicilor și procedurilor interne ale entității reglementate în materia prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.

(2) Hotărârea organului de conducere al furnizorului de servicii de jocuri de noroc pentru desemnarea persoanelor responsabile cuprinde mențiuni privind natura și limitele responsabilităților încredințate.

(3) Persoanele cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019 au acces direct și în timp util la datele și informațiile relevante deținute de furnizorul de servicii de jocuri de noroc, fiind necesare în scopul îndeplinirii obligațiilor prevăzute în lege și în prezentele instrucțiuni.

(4) În procesul de selecție și de evaluare ulterioară a persoanelor desemnate se au în vedere cel puțin următoarele criterii:

a) experiența necesară și cunoștințele în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;

b) cunoștințele în procesele specifice jocurilor de noroc desfășurate;

c) reputația profesională.

(5) Documentele întocmite în procedura de selecție și de evaluare/instruire periodică, cel puțin anuală, a persoanelor desemnate se păstrează 5 ani de la data încetării relației contractuale, în format letric sau electronic, și se prezintă Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și altor autorități cu atribuții de control, la cererea acestora.”

Art. 11: Factorii de risc privind clienții

„(1) În scopul evaluării riscului asociat clientului sau beneficiarului real, pe baza informațiilor obținute în mod rezonabil și legal, furnizorii de servicii de jocuri de noroc evaluează:

(i) riscul asociat afacerilor sau activităților profesionale ale clientului sau beneficiarului real;

(ii) riscul asociat reputației clientului sau beneficiarului real;

(iii) riscul asociat comportamentului clientului sau beneficiarului real.

(2) Factorii de risc asociați afacerilor sau activităților profesionale ale clientului sau beneficiarului real pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să le aibă în vedere vizează cel puțin următoarele situații:

(i) clientul sau beneficiarul real desfășoară activități în domenii cu un risc crescut de corupție, cum ar fi, dar nelimitat la, domeniul construcțiilor, comerț cu arme și muniții, extracția de minerale, domeniul farmaceutic;

(ii) clientul sau beneficiarul real desfășoară activități în domenii cu un risc crescut de spălare a banilor și finanțare a terorismului, cum ar fi, dar nelimitat la, transferul de bani, agenții imobiliare, comerț cu metale prețioase;

(iii) clientul sau beneficiarul real desfășoară activități în domenii care implică utilizarea de valori importante, care se transferă în numerar;

(iv) clientul sau beneficiarul real este persoană expusă public sau membru de familie al persoanelor expuse public.

(3) Factorii de risc privind reputația clientului sau beneficiarului real vor fi analizați, având în vedere cel puțin:

(i) informațiile obținute din surse publice independente, potrivit cărora clientul sau beneficiarul real este cercetat/condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor sau finanțare a terorismului;

(ii) identificarea clientului sau a beneficiarului real în rapoartele privind tranzacțiile suspecte transmise de furnizorul de servicii de jocuri de noroc către ONPCSB;

(iii) orice alte informații obținute în mod rezonabil și prin mijloace permise legal privind reputația sau integritatea clientului sau beneficiarului real, colectate de furnizorul de servicii de jocuri de noroc pe durata relației de afaceri.

(4) Factorii de risc privind comportamentul clientului sau beneficiarului real pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să îi aibă în vedere în evaluarea de risc sunt cel puțin:

(i) refuzul de a furniza documentele de identitate sub diferite pretexte;

(ii) ezitările sau refuzul de a furniza informațiile solicitate pentru îndeplinirea procedurii de cunoaștere a clientelei sau furnizarea unor informații insuficiente sau neclare cu privire la sursa fondurilor, dacă există indicii rezonabile că astfel se încearcă ascunderea sau denaturarea sursei fondurilor;

(iii) indiciile rezonabile pentru a aprecia că actele de identitate furnizate nu sunt autentice sau nu aparțin clientului sau beneficiarului real; în cazul identificării unor situații în care clientul sau beneficiarul real a furnizat documente de identitate neautentice, entitățile raportoare completează și păstrează Registrul de evidență, având conținutul descris în anexa nr. 1.”

Art. 21: Monitorizarea participanților la jocurile de noroc

„(1) Furnizorul de servicii de jocuri de noroc monitorizează permanent activitatea clienților pe platformele de jocuri sau în locațiile de jocuri de noroc, prin intermediul sistemelor de supraveghere interne și al personalului dedicat, în scopul detectării unor potențiale anomalii în comportamentele de joc ale clienților.

(2) Furnizorul de servicii de jocuri de noroc monitorizează câștigurile, cumpărarea/schimbarea de jetoane în valoare de minimum 2.000 euro, echivalent în lei, plătite clientului/încasate de către client, ca urmare a activității de jocuri de noroc, individual, printr-o singură operațiune, precum și cumulativ per lună, în scopul detectării unor tranzacții neobișnuite și tranzacții suspecte.

(3) Evidența individuală a câștigurilor, a cumpărării/schimbării de jetoane în valoare de minimum 2.000 euro, echivalent în lei, se ține pentru jocurile de noroc tradiționale pe baza fișelor de evidență, având cel puțin conținutul descris în anexa nr. 2.

(4) Evidența individuală a câștigurilor în valoare de minimum 2.000 euro, echivalentul în lei, se ține, pentru jocurile de noroc la distanță în sistem informatic, prin intermediul platformei autorizate.

(5) Activitatea de monitorizare cuprinde, cel puțin, analiza următoarelor date și informații:

a) valoarea tranzacțiilor de minimum 2.000 euro, echivalent în lei, derulate de client;

b) volumul tranzacțiilor;

c) frecvența tranzacțiilor de minimum 2.000 euro, echivalent în lei, derulate de client;

d) complexitatea tranzacțiilor;

e) tranzacțiile care nu se încadrează în scopul economic, comercial și legal, din perspectiva activității derulate de client în sala de joc, a ocupației sale și a sursei declarate a fondurilor;

f) tiparul obișnuit tranzacțional al clientului;

g) elemente de analiză tranzacțională care ies din tiparul obișnuit tranzacțional al clientului;

h) elemente de comportament social al clientului în sala de joc cu potențial de suspiciune;

i) informații privind profilul clientului (cetățenie, rezidență, locul nașterii, domiciliul/reședința/alte adrese unde locuiește clientul, ocupația, sursa fondurilor/activelor clientului, date despre beneficiarul real al fondurilor și/sau al câștigurilor clientului, nivelul de risc alocat clientului);

j) informații primite de către furnizorul de servicii de jocuri de noroc din partea autorităților cu privire la client;

k) informații suplimentare obținute din surse externe independente și deschise;

l) indicatori sau tipologii de tranzacții suspecte prezentate public de oficiu.

(6) Furnizorul de servicii de jocuri de noroc corelează atât rezultatele monitorizării comportamentului clientului în sala de joc, cât și indicatorii rezultați în urma monitorizării operațiunilor clientului cu informațiile privind profilul clientului și nivelul de risc alocat acestuia. Realizarea monitorizării continue a activității clientului permite entității raportoare să se asigure că operațiunile realizate sunt conforme cu informațiile deținute despre client, la profilul activității și profilul riscului, inclusiv, după caz, la sursa fondurilor, precum și că documentele, datele sau informațiile deținute sunt actualizate și relevante.

(7) În funcție de rezultatele monitorizării, furnizorul de servicii de jocuri de noroc poate decide scăderea sau creșterea nivelului de risc al clientului, aplicarea unor măsuri de cunoaștere a clientelei proporționale cu nivelul de risc, precum și reducerea intensității extinderii și gradului de monitorizare și verificare a tranzacțiilor.

(8) Furnizorul de servicii de jocuri de noroc implementează la nivel intern sisteme de detectare a tranzacțiilor complexe și a celor neobișnuite, inclusiv din perspectiva valorii și a modului de realizare a tranzacțiilor raportat la profilul de risc al clientului. Sistemele de detectare cuprind parametri și tipare ce delimitează tranzacțiile obișnuite derulate, cum ar fi:

a) praguri valorice per tip de client și niveluri de risc;

b) limitări de valori de mize/cote și câștig per tip joc, produse și servicii;

c) ocupația clientului;

d) sursa declarată a fondurilor/activelor clientului.”

Art. 27: Activitatea de control desfășurată de ONJN

„(1) ONJN desfășoară activități de control periodic, cu notificarea prealabilă a furnizorului de servicii de jocuri de noroc, sau control inopinat, fără notificarea prealabilă a furnizorului, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019, în vederea verificării modului de aplicare a prevederilor legale în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, conform art. 5 alin. (1) lit. d) din lege. ONJN asigură supravegherea și controlul respectării de către entitățile supravegheate și controlate pe teritoriul României de alte entități dintr-un stat membru a dispozițiilor Legii nr. 129/2019.

(2) Activitatea de control se realizează la nivel național, în mod operativ, de către personalul din cadrul Direcției generale de supraveghere și control din cadrul ONJN, la sediul furnizorului de servicii de jocuri de noroc controlat, la sediul ONJN sau la un sediu ales de comun acord de către personalul instituției cu reprezentanții furnizorului controlat.

(3) În cadrul activității de control, personalul ONJN, pentru exercitarea atribuțiilor specifice, realizează cel puțin următoarele:

a) prezintă reprezentanților furnizorilor controlați legitimația și ordinul de serviciu în care sunt menționate temeiul legal al efectuării controlului, perioada în care se desfășoară controlul, datele de identificare ale furnizorului controlat și ale agentului/agenților constatator/constatatori;

b) solicită documente, date și informații pentru realizarea atribuțiilor specifice și poate reține copii ale documentelor verificate;

c) solicită, atunci când este cazul, reprezentanților legali și/sau angajaților furnizorului controlat note explicative pentru certificarea anumitor situații sau împrejurări întâlnite în cursul activității de control;

d) încheie procese-verbale, constată contravenții și aplică sancțiuni conform Legii nr. 129/2019, întocmind, după caz, procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor.

(4) Procesul-verbal și, după caz, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se semnează de către personalul ONJN și de către reprezentanții legali ai furnizorului de servicii de jocuri de noroc controlat.

(5) În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea procesului-verbal și, după caz, a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cel puțin un martor, conform prevederilor legale în vigoare.

(6) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc furnizează personalului ONJN, la cerere:

a) metodologia de realizare și actualizare a evaluării de risc de spălare a banilor și finanțare a terorismului aferente activității desfășurate;

b) evaluarea de risc de spălare a banilor și finanțare a terorismului aferentă activității desfășurate;

c) politica pentru administrarea și diminuarea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului;

d) normele interne de cunoaștere a clientelei;

e) informații cu privire la clienți și operațiunile efectuate pentru aceștia;

f) analizele interne realizate de către entități pentru detectarea tranzacțiilor prevăzute la art. 17 alin. (2) din Legea nr. 129/2019;

g) documentele și corespondența cuprinzând fundamentarea deciziei de lansare a unor produse sau servicii noi, de furnizare a unor produse sau servicii sau acordarea unor exceptări anumitor clienți, în pofida unei opinii contrare exprimate de persoanele sau structura cu responsabilități în aplicarea măsurilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului;

h) rapoartele privind modul în care furnizorul aplică politicile și procedurile de prevenire a spălării banilor și finanțare a terorismului în state terțe, la nivelul sucursalelor și al filialelor deținute în proporție majoritară, acolo unde este cazul;

i) rapoarte privind modul în care furnizorul aplică politicile și procedurile de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului în relație cu activitățile externalizate, dacă este cazul;

j) rezultatele testărilor realizate prin procesul independent de auditare;

k) fundamentarea standardelor de desemnare a persoanei cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019;

l) orice alte informații și documente necesare ONJN pentru realizarea supravegherii în domeniu, în forma și termenele precizate în solicitare.

(7) În aplicarea art. 31 alin. (2) din Legea nr. 129/2019, pentru a verifica dacă persoanele care sunt beneficiarii reali ai acestor furnizori sunt persoane potrivite și competente, care pot proteja furnizorii respectivi împotriva utilizării lor abuzive în scopuri infracționale, ONJN va putea solicita prezentarea cazierului judiciar și fiscal și a avizului organelor de poliție pentru persoanele fizice care sunt beneficiari reali ai furnizorului respectiv ori dețin funcția de administratori, director general, director, manager societate.

(8) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc pun la dispoziția personalului ONJN delegat toate datele și informațiile solicitate pentru realizarea atribuțiilor specifice, în termenele și forma indicate. Personalul ONJN delegat, în exercitarea atribuțiilor de supraveghere și control, poate reține copii ale documentelor verificate, consemnând în procesele-verbale întocmite documentele reținute.”

Art. 30: Măsuri specifice jocurilor de noroc

„În funcție de specificul activității de jocuri de noroc, furnizorii de servicii de jocuri de noroc au obligația să respecte următoarele măsuri generale de contracarare și de diminuare a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului:

(i) verificarea bunurilor, dacă se cunosc, dacă se suspectează sau există motive întemeiate să se suspecteze că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului;

(ii) la data înregistrării operațiunilor de producție, import, export, achiziție intracomunitară, livrare intracomunitară sau alte activități cu mijloace de jocuri de noroc, în scopul comercializării sau utilizării sub orice formă, pe teritoriul României, furnizorul de servicii de jocuri de noroc aplică măsuri de cunoaștere a partenerului sau a împuternicitului/reprezentantului/mandatarului partenerului;

(iii) orice alte situații sau elemente care contribuie la identificarea de suspiciuni de spălare a banilor și finanțare a terorismului în ceea ce privește caracterul, scopul economic sau motivația tranzacției;

(iv) comunicarea de îndată către ONPCSB a raportului de tranzacții suspecte, când tranzacția a fost efectuată și există indicii suficiente pentru a include tranzacția în categoria de spălare a banilor și finanțare a terorismului;

(v) intensificarea aplicării măsurilor standard de cunoaștere a clientelei;

(vi) verificarea periodică a mențiunilor cu privire la beneficiarul real, mai cu seamă a identității acestuia, iar în cazul persoanelor juridice, a formei de proprietate și a statutului acesteia;

(vii) întocmirea documentelor adecvate cu privire la rezultatele obținute, ca urmare a evaluării relației de afaceri, dacă este necesar;

(viii) monitorizarea continuă a relației de afaceri, prin asigurarea că documentele, datele și informațiile sunt actuale, la data încheierii relației de afaceri;

(ix) menționarea expresă în normele interne ale furnizorilor de servicii de jocuri de noroc a condițiilor și criteriilor de aplicare a măsurilor simplificate de cunoaștere a clientelei;

(x) verificarea autorizației persoanei care susține că acționează în numele clientului, în vederea identificării identității acesteia;

(xi) precizarea în scris, în concret, a motivului deciziei de a aplica o măsură mai strictă de cunoaștere a clientelei, pe baza evaluării proprii a riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului;

(xii) furnizorii de servicii de jocuri de noroc se asigură de aplicarea corespunzătoare a măsurilor de cunoaștere a clientelei, demonstrând persoanelor cu atribuții de supraveghere și control din cadrul ONJN că au fost diminuate riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului;

(xiii) sunt luate măsuri suplimentare de aplicare a măsurilor de cunoaștere a clientelei vechi și noi, atunci când furnizorul de servicii de jocuri de noroc constată că nivelul de risc al clientului s-a modificat din „scăzut” sau „normal” în „sporit”;

(xiv) înainte de a aplica măsurile simplificate de cunoaștere a clientelei, furnizorii de servicii de jocuri de noroc se asigură prin toate mijloacele și procedeele admise de Legea nr. 129/2019 că relația de afaceri sau tranzacția ocazională prezintă un grad de risc scăzut de spălare a banilor și finanțare a terorismului;

(xv) de asemenea, în ceea ce privește măsurile suplimentare de cunoaștere a clientelei, furnizorii de servicii de jocuri de noroc se asigură că măsurile sunt oportune și se impun, având în vedere dispozițiile legale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului;

(xvi) respectarea obligației de instruire periodică și corespunzătoare a angajaților, prin participarea la programe speciale de formare permanentă (cu scopul de a recunoaște operațiunile care pot avea legătură cu spălarea banilor și finanțarea terorismului), realizarea procesului de verificare a angajaților, precum și cu privire la cerințele relevante privind protecția datelor cu caracter personal;

(xvii) furnizorii de servicii de jocuri de noroc asigură întocmirea și păstrarea, în format letric sau electronic, a documentelor prevăzute în anexele nr. 1-3 la prezentele instrucțiuni și prezentarea lor, la cererea ONJN.”