Infracțiuni de lovire sau alte violenţe şi tulburare a ordinii şi liniştii publice. Respingerea recursului ca fiind nefondat

• NCPP: art. 275 alin. (2)
• NCPP: art. 438 alin. (1) pct. 7

Prin Sentința penală nr. 158/2019, Judecătoria Târgu Secuiesc, în temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa de 1 (unu) an și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 371 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen.

În baza art. 91 și art. 92 C. pen., a fost dispusă suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere și a fost stabilit un termen de supraveghere a inculpatului de 3 (trei) ani, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Covasna, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute obligația de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate, program care a fost stabilit de consilierul de probațiune în baza evaluării inițiale.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen. raportat la art. 404 alin. (2) C. proc. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 120 de zile lucrătoare în cadrul uneia dintre următoarele instituții: Primăria Comunei Brețcu sau Primăria Comunei Lemnia.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 27/RC din 26 ianuarie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând recursul în casație din perspectiva cazului de casare invocat, art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. (potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării atunci când s-a dispus condamnarea pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală), se constată următoarele:

Cazul de casare invocat de inculpați are în vedere situația în care s-a săvârșit o faptă pe care în mod greșit instanța a considerat-o infracțiune, întrucât în realitate, fapta nu se găsește în niciuna dintre prevederile legii penale ca infracțiune. Este situația faptelor care au un caracter civil, comercial ori situația dezincriminării unei fapte prevăzute de legea penală.

În analiza acestui caz de recurs în casație se pot supune verificării instanței critici cu privire la corespondența dintre fapta concretă cu descrierea conținută în norma de incriminare, în sensul dacă se suprapune modelului legal creat de legiuitor.

Înalta Curte de Casație și Justiție reține că, din perspectiva cazului de casare prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., nu se poate realiza o analiză a conținutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator sau stabilirea unei alte situații de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, verificarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, întrucât statuările în fapt ale instanței de apel nu pot fi cenzurate în niciun fel.

În cauză, criticile formulate de recurenții inculpați, deși încadrate în mod formal în cazul de casare menționat, se referă, în esență, la greșita reținere a vinovăției lor pentru faptele pentru care au fost condamnați, pentru toate argumentele expuse în motivele scrise, susținute oral.

În sarcina inculpaților s-a reținut că, la data de 16.08.2014, în jurul orelor 03:30, în incinta barului „M.” din satul Tinoasa, jud. Covasna, au săvârșit infracțiunile:

– de tulburare a ordinii și liniștii publice: inculpatul B., împreună cu coinculpații C., E., G., A. și D., a lovit cu pumnii, picioarele și obiecte contondente pe persoana vătămată I., căreia i-au fost provocate leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile îngrijiri medicale, iar prin actele de violență comise asupra persoanei vătămate, în prezența clienților barului, a tulburat ordinea și liniștea publică;

– de lovire sau alte violențe și tulburare a ordinii și liniștii publice: inculpatul C., împreună cu coinculpații B., E., G., A. și D., a lovit cu pumnii, picioarele și obiecte contondente pe persoana vătămată I., căreia i-au fost provocate leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile îngrijiri medicale, iar prin actele de violență comise asupra persoanei vătămate, în prezența clienților barului, a tulburat ordinea și liniștea publică;

– lovire sau alte violențe (în dauna persoanei vătămate I.), complicitate morală la lovire sau alte violențe (persoană vătămată J.) și tulburare a ordinii și liniștii publice: inculpatul E., împreună cu coinculpații N., C., G., A. și D., a lovit cu pumnii, picioarele și obiecte contondente pe persoana vătămată I., căreia i-au fost provocate leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 8 – 9 zile îngrijiri medicale și, în aceleași împrejurări, fiind prezent alături de coinculpații G., A. și D. și întărind rezoluția psihică a numiților A. și D. de a lovi pe persoana vătămată J., sporind încrederea autorilor în realizarea activității infracționale și întreținând intenția acestora de a lovi pe persoana vătămată J. căreia i-au fost provocate leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 5 – 6 zile îngrijiri medicale, iar prin actele de violență comise asupra persoanelor vătămate în prezența clienților barului, a tulburat ordinea și liniștea publică;

– lovirea sau alte violențe (în dauna persoanei vătămate I.), complicitate morală la lovire sau alte violențe (persoană vătămată J.) și tulburare a ordinii și liniștii publice: inculpatul G. împreună cu coinculpații N., C., E., A. și D., a lovit cu pumnii, picioarele și obiecte contondente pe persoana vătămată I., căreia i-au fost provocate leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 8 – 9 zile îngrijiri medicale și, în aceleași împrejurări, fiind prezent alături de coinculpații E., A. și D. și întărind rezoluția psihică a numiților A. și D. de a lovi pe persoana vătămată J., sporind încrederea autorilor în realizarea activității infracționale și întreținând intenția acestora de a lovi pe persoana vătămată J. căreia i-au fost provocate leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 5-6 zile îngrijiri medicale, iar prin actele de violență comise asupra persoanelor vătămate în prezența clienților barului, a tulburat ordinea și liniștea publică;

– lovirea sau alte violențe (în dauna persoanei vătămate I.), lovirea sau alte violențe (în dauna persoanei vătămate J.), tulburarea ordinii și liniștii publice: inculpatul A., împreună cu coinculpații N., C., E., G. și D., a lovit cu pumnii, picioarele și obiecte contondente pe persoana vătămată I., căreia i-au fost provocate leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile îngrijiri medicale și, în aceleași împrejurări, împreună cu coinculpatul D. au lovit-o pe persoana vătămată J. căreia i-au provocat leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 5-6 zile îngrijiri medicale, iar prin actele de violență comise asupra persoanelor vătămate în prezența clienților barului, a tulburat ordinea și liniștea publică;

– lovirea sau alte violențe (în dauna persoanei vătămate I.), lovirea sau alte violențe, (în dauna persoanei vătămate J.), lovirea sau alte violențe (în dauna persoanei vătămate K.), tulburarea ordinii și liniștii publice: inculpatul D., împreună cu coinculpații N., C., E., G. și A., a lovit cu pumnii, picioarele și obiecte contondente pe persoana vătămată I., căreia i-au fost provocate leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 8 – 9 zile îngrijiri medicale și, în aceleași împrejurări, împreună cu coinculpatul A. a lovit-o pe persoana vătămată J. căreia i-au provocat leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 5-6 zile îngrijiri medicale, totodată, a lovit-o pe persoana vătămată K. cu un obiect contondent, căreia i-a provocat leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 4 – 5 zile de îngrijiri medicale, iar prin actele de violență comise asupra persoanelor vătămate în prezența clienților barului, a tulburat ordinea și liniștea publică;

– lovire sau alte violențe și tulburare a ordinii și liniștii publice: inculpatul F., împreună cu coinculpatul H., a lovit cu pumnii persoana vătămată I., căreia i-au fost provocate leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 8 – 9 zile îngrijiri medicale, iar prin actele de violență comise asupra persoanei vătămate, în prezența clienților barului, a tulburat ordinea și liniștea publică;

– lovire sau alte violențe și tulburare a ordinii și liniștii publice: inculpatul H., împreună cu coinculpatul F., a lovit cu pumnii persoana vătămată I., căreia i-au fost provocate leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 8 – 9 zile îngrijiri medicale, iar prin actele de violență comise asupra persoanei vătămate, în prezența clienților barului, a tulburat ordinea și liniștea publică.

Din examinarea actelor dosarului, în limitele procesuale menționate și în raport cu situația de fapt, astfel cum a fost stabilită definitiv de instanța de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acțiunile inculpaților corespund elementelor de tipicitate obiectivă ale infracțiunilor reținute în concret în sarcina acestora, iar în cuprinsul hotărârii este descrisă pe larg contribuția fiecărui inculpat, raportată la probele administrate în cauză.

Examinarea unei cauze în recurs în casație nu poate conduce la reformarea situației de fapt reținută de către instanțele care au soluționat fondul acuzațiilor penale, instanța de recurs putând verifica corecta caracterizare juridică a faptei din perspectiva corespondenței elementelor faptice reținute în hotărârea recurată cu elementele constitutive ale infracțiunilor, fără ca prin aceasta să procedeze la analiza sau la reaprecierea situației de fapt, cu consecința redozării pedepselor.

Înalta Curte reține că fondul criticilor invocate de recurenții inculpați – referitoare la greșita reținere a vinovăției și a contribuției efective în săvârșirea faptelor, faptul că nu există probe în dosar din care să rezulte vinovăția lor, că nu au comis infracțiunea de lovire sau alte violențe față de persoana vătămată I. sau că declarațiile celor trei persoane vătămate sunt contradictorii – nu vizează, în realitate, nelegalitatea hotărârii, ci se solicită o rejudecare a cauzei, prin reaprecierea, reevaluarea și cenzurarea probelor, cu consecința stabilirii unei eventuale alte situații de fapt decât cea avută în vedere de instanța de apel, care să conducă la o soluție de achitare a inculpaților.

Instanța de casare nu judecă procesul propriu-zis, ci judecă exclusiv dacă din punct de vedere al dreptului hotărârea atacată este corespunzătoare.

În actualul cadru procesual, instanța de casație analizează doar dacă situația de fapt, astfel cum a fost reținută de instanțele ordinare, corespunde infracțiunii pentru care s-a pronunțat hotărârea de condamnare, însă nu poate proceda la o reevaluare a materialului probator sau la stabilirea unei alte situații de fapt.

Starea de fapt reținută în cauză nu poate fi modificată pe calea recursului în casație, astfel că o eventuală reevaluare a conținutului mijloacelor de probă nu ar putea fi valorificată în contextul niciunuia dintre cazurile de casare prevăzute în art. 438 din C. proc. pen., în condițiile în care recursul în casație nu are drept scop soluționarea unei cauze penale prin reaprecierea faptelor, ci doar sancționarea deciziilor neconforme cu legea materială și procesuală.

Pentru aceste considerente, având în vedere că în cauză nu este incident cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., instanța va respinge ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpații A., B., C., D., E., F., G., H., împotriva Deciziei penale nr. 466/A din 17 august 2020 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Penală.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați, în cuantum de câte 160 RON, vor rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.