Infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale. Invocarea excepţiei de neconstituţionalitate prin urmărirea transformării Curții Constituţionale în legislator pozitiv (NCP, L. nr. 47/1992)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 864/2015

NCP: capitolul VIII, art. 182,  L. nr. 47/1992: art. 2 alin. (3), art. 29

Analizând recursul formulat de inculpatul A.V.A., Înalta Curte constată că acesta este nefondat, soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstițuționalitate a dispozițiilor art. 182 C. pen. referitoare la noțiunea de „alte forme de exploatare sexuală” fiind pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, cu respectarea dispozițiilor legale incidente.

Astfel, referitor la admisibilitatea unei asemenea sesizări, Înalta Curte reține că trebuie îndeplinite cerințele prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, respectiv:

a. excepția să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată sau de arbitraj comercial, respectiv de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele în care participă;

b. excepția să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare;

c. excepția să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale;

d. excepția să aibă legătură cu soluționarea cauzei, indiferent de obiectul acesteia.

În analiza condițiilor enumerate anterior, se constată că excepția a fost invocată de inculpatul A.V.A. în cursul soluționării apelului aflat pe rolul Curții de Apel Timișoara și are în vedere neconstituționalitatea dispozițiilor art. 182 C. pen. referitoare la noțiunea de „alte forme de exploatare sexuală”, text care nu a fost declarat neconstituțional printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Referitor la condiția ca excepția să aibă legătură cu soluționarea cauzei, indiferent de obiectul acesteia, Înalta Curte constată că aceasta nu este realizată, având în vedere că îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de Legea nr. 47/1992 nu trebuie să se realizeze formal. Ca orice mijloc procedural, excepția de neconstituționalitate nu poate fi utilizată decât în scopul și cu finalitatea prevăzute de lege, respectiv pentru verificarea constituționalității unei dispoziții legale care are legătură cu soluționarea cauzei.

În acest context, se reține că instanța în fața căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate nu se putea limita la constatarea unei legături formale cu soluționarea cauzei a textului invocat ca neconstituțional, în condițiile în care este necesar a verifica și măsura în care o astfel de excepție tinde, în mod real, la învestirea Curții Constituționale cu un examen al conformității dintre înțelesul normei legale și exigențele Constituției, prerogativă recunoscută Curții prin dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.

Mai mult, în mod constant, instanțele judecătorești au statuat că cererea de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate este inadmisibilă atunci când vizează, în realitate, o chestiune de interpretare și aplicare a legii, când nu are legătură cu cauza sau se tinde la modificarea legii.

Or, în speță, inculpatul A.V.A., prin apărător ales, a susținut că, textul art. 182 lit. c) teza ultimă C. pen. referitor la noțiunea de „alte forme de exploatare sexuală” este neconstituțional raportat la imprecizia definiției, care lasă loc interpretării legii penale prin analogie, în măsura în care aceste alte forme de exploatare sexuală nu sunt precizate, sau gravitatea acestora nu este similară, identică cu „obligarea la practicarea prostituției, la manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale pornografice” și în măsura în care nu sunt excluse de la interpretare actele sexuale incrirninate distinct, chiar în capitolul VIII C. pen. care reglementează infracțiunile contra libertății și integrității sexuale.

Prin urmare, în cauza de față, se constată că excepția invocată are doar o legătură formală cu soluționarea cauzei, în concret, aceasta vizând o chestiune de interpretare și aplicare a legii sau, mai exact, prin invocarea excepției de neconstituționalitate se urmărește transformarea Curții Constituționale în legislator pozitiv, situație nepermisă de lege.

În consecință, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.V.A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cuprinsă în dispozitivul deciziei penale nr. 544/A din 21 mai 2015 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.