Infracţiunea de înşelăciune şi complicitate la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată (NCPP, NCP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 314/A/2019

NCPP: art. 421 pct. 1 lit. b), art. 453 alin. (1) lit. d), art. 454; NCP: art. 253^1 alin. (1), art. 25^1 alin. (1), art. 283 alin. (1)

Revizuentul A. și-a întemeiat cererea de revizuire pe dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., susținând că, urmare a achitării sale pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune și pentru complicitate la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, pentru care a fost trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. x al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, reiese că procurorul de caz, B., și procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de apel Bacău, C., se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de represiune nedreaptă, prevăzută de art. 283 alin. (1) din C. pen., apreciind că în condițiile în care faptele nu existau, așa cum au reținut instanțele, nu trebuia trimis în judecată pentru aceste infracțiuni.

Totodată, a susținut că la momentul confirmării Rechizitoriului nr. x al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de apel Bacău se afla în conflict de interese, întrucât fiul său era avocat în Baroul Bacău (care formulase plângerea penală și avea calitatea de parte vătămată și parte civilă în cauză), apreciind că procurorul general ar fi trebuit să se abțină de la avizarea rechizitoriului și că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 253^1 alin. (1) din C. pen.

Instanța de fond a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile admisibilității în principiu a cererii, apreciind că nu se poate reține incidența cazului de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., invocat de către revizuent, în lipsa ordonanței procurorului de constatare a intervenirii prescripției răspunderii penale și că împrejurările invocate în cadrul acestui caz de revizuire nu au influențat în niciun fel soluția de achitare pronunțată în cauză.

Conform art. 453 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză. Astfel, cazul prevăzut la alin. (1) lit. d) a art. 453 din C. proc. pen. constituie motiv de revizuire, potrivit art. 453 alin. (4) din C. proc. pen., dacă au dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice.

Totodată, dovedirea faptelor penale se face, de regulă, prin hotărâre judecătorească definitivă (de condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei, etc.), prin care instanța, pronunțându-se asupra acțiunii penale, a constatat existența infracțiunii în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere. Însă, atunci când dovada nu se poate face prin hotărâre judecătorească din cauza unui impediment la punerea în mișcare sau la exercitarea acțiunii penale, proba cazului de revizuire se poate face în procedura de revizuire, prin orice mijloc de probă (art. 454 din C. proc. pen.).

În cauză nu s-a pronunțat nicio hotărâre judecătorească din care să reiasă că procurorii B. și C. au săvârșit faptele de care sunt acuzați, iar ancheta în Dosarul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, format ca urmare a plângerilor penale formulate de revizuent împotriva acestora (B. – dosar fond și C. – dosar fond) la data de 2 iulie 2018 nu a fost finalizată.

Or, formularea unei plângeri penale împotriva organelor de urmărire penală ce au efectuat acte în cauză nu este de natură să fundamenteze o cerere de revizuire și, cu atât mai puțin, nu poate conferi instanței competența de a constata intervenirea prescripției răspunderii penale și de a cerceta acuzațiile în procedura de revizuire, cu încălcarea principiului separației funcțiilor judiciare, prin invocarea dispozițiilor art. 454 alin. (2) din C. proc. pen., atât timp cât faptele reclamate formează obiectul unei cauze aflate în lucru la organul judiciar funcțional competent, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică.

Prin urmare, în acord cu instanța de fond, Înalta Curte constată că lipsa ordonanței procurorului prin care se constată un impediment în exercitarea acțiunii penale față de procurorii B. și C. cu privire la infracțiunile de represiune nedreaptă, prevăzută de art. 283 alin. (1) din C. pen. și conflict de interese, prevăzută de art. 25^1 alin. (1) din C. pen., constituie un fine de primire a cererii de revizuire și atrage inadmisibilitatea acesteia, context în care nu se mai impune analizarea celorlalte motive de apel de susținute de revizuentul A.

Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, apelul declarat de revizuentul A.

Sursa informației: www.scj.ro.