Inadmisibilitate. Extinderea exercitării căilor de atac împotriva hotărârilor definitive pronunțate în contestația în anulare (NCPP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 868/2017

NCPP: art. 275 alin. (2), art. 341, art. 425^1 alin. (1), art. 426, art. 431, art. 432, art. 459 alin. (7)

Examinând contestația, prin prisma excepției invocate, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:

În prezenta cauză, cererea introductivă este reprezentată de contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii penale nr. 45/CP din 16 februarie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. x/57/2016 (prin care a fost respinsă, ca nefondată, plângerea promovată în condițiile art. 341 C. proc. pen., încheiere definitivă în raport de dispozițiile alin. (8) al acestui articol) și împotriva Încheierii penale nr. 197/CP din 26 octombrie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. x/57/2016 (prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată împotriva primei încheieri, hotărâre definitivă, potrivit dispozițiilor art. 459 alin. (7) raportat la art. 341 alin. (8) C. proc. pen.). Așadar, dispozițiile legale incidente în cauză sunt cele prevăzute de art. 426-432 C. proc. pen., referitoare la calea extraordinară de atac a contestației în anulare, cu trimitere la art. 341 C. proc. pen.

Analizând dispozițiile cuprinse în Secțiunea I a cap. V din Titlul III C. proc. pen., se constată că împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în cazurile menționate la art. 426 C. proc. pen., iar dispozițiile art. 431 C. proc. pen. nu prevăd nicio cale de atac împotriva soluției pronunțate în faza examinării în principiu a admisibilității a acestei căi extraordinare de atac. Mai mult, potrivit art. 432 alin. (1) C. proc. pen., după ce a fost depășită faza admisibilității în principiu, dacă găsește contestația în anulare întemeiată, instanța desființează prin decizie hotărârea a cărei anulare se cere și procedează de îndată la rejudecarea apelului sau la rejudecarea cauzei după desființare. Totodată, dispozițiile art. 432 alin. (4) C. proc. pen. prevăd că sentința dată în contestația în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că, potrivit dispozițiilor art. 425^1 alin. (1) C. proc. pen., calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, ceea ce nu este cazul în speță, în procedura guvernată de dispozițiile art. 341 C. proc. pen. ori într-o cale extraordinară de atac.

În aceste condiții, raportat la dispozițiile legale anterior menționate, se constată că numitul A. a promovat calea de atac a contestației împotriva unei hotărâri definitive (decizia pronunțată în contestația în anulare ce a vizat două încheieri definitive), investind Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea acesteia, deși nu întrunește cerințele legale.

Or, atâta timp cât prin lege nu este reglementată posibilitatea extinderii exercitării căilor de atac și împotriva hotărârilor definitive pronunțate în contestație în anulare, o asemenea procedură nu este admisibilă, întrucât în situația contrară s-ar încălca principiul instituit prin art. 129 din Constituția României, potrivit căruia „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile (…) pot exercita căile de atac, în condițiile legii”. În consecință, recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 70 din 28 iunie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, iar, în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere că acesta se află în culpă procesuală, îl va obliga la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.