[UPDATE: Acte adoptate] Guvernul României. Legile privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 și alte proiecte incluse pe agenda ședinței din 8 decembrie 2022

UPDATE: Acte adoptate

Guvernul României a făcut publică lista proiectelor de acte normative adoptate în cadrul ședinței din 8 decembrie 2022, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul oficial (www.gov.ro):

I. PROIECTE DE LEGE

− Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023;

Proiectul de lege aprobat de Guvern face parte din pachetul legislației bugetare pentru anul 2023 și stabilește țintele obligatorii pentru o serie de indicatori bugetari prevăzuți în Legea responsabilității fiscal-bugetare. Scopul acestui proiect este alocarea, cu eficiență, a fondurilor publice, o mai bună disciplină fiscală și o mai mare responsabilitate a ordonatorilor principali de credite în cheltuirea banilor publici.
Proiectul de lege este corelat Strategiei fiscal – bugetare pentru perioada 2023-2025, care stabilește principiile, obiectivele și prioritățile fiscal bugetare ale Guvernului pentru perioada 2023-2025.

Astfel, potrivit proiectului de lege, pentru anul 2023, soldul bugetar este estimat la -4,40 % din P.I.B, iar cheltuielile de personal la 8,2 % din P.I.B., în timp ce pentru anul 2024, soldul bugetar va fi de – 2,95 % din P.I.B., iar cheltuielile de personal de 7,9 % din P.I.B.
Pentru anul 2023, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 49,8 % din produsul intern brut luând în considerare potențialele prefinanțări ce vor putea fi atrase în condițiile favorabile ale piețelor financiare, precum și eventualele evoluții sub așteptări atât ai indicatorilor macroeconomici cât și ai piețelor financiare.

În anul 2023, plafonul privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.600 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanțările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 2.000 milioane lei fiecare.

Plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor și de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2023, este de 40.000 milioane lei.

Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la – 4,40 % din PIB și deficit ESA estimat la -4,40 % din PIB.

Măsurile care stau la baza construcției bugetare pe anul 2023 și perspectiva 2024-2025, precum și evoluția descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendința clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, iar în anul 2023 se continuă consolidarea fiscală astfel încât revenirea la ținta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht, să fie atinsă în anul 2024.

− Legea privind bugetul de stat pe anul 2023;

− Legea privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2023;

Proiectele legilor bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2023 au fost aprobate în ședința de Guvern, urmând să fie transmise pentru dezbatere și adoptare Parlamentului.

Bugetul reflectă viziunea responsabilă de politici fiscale și bugetare a României și a fost conceput realist, coerent și responsabil, cu importante fonduri direcționate către susținerea investițiilor, concomitent cu sprijinirea grupurilor vulnerabile.

Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 4,40% din PIB și deficit ESA estimat la 4,40% din PIB, în scădere de la 80 miliarde lei, 5,74% din PIB. Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 2,8% prevăzută pentru anul 2023.

Cheltuielile destinate investițiilor însumează aprox. 112,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,22% în PIB, remarcându-se un vârf de investiții în acest an, datorat finalizării cadrului de programare financiar 2014-2020, fiind ultimul an de eligibilitate, precum și continuarea proiectelor pe PNRR și demararea noului cadru de programare 2021-2027.

Pachetul de măsuri de plafonare și compensare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale va continua să protejeze cetățenii și economia de creșterea prețurilor și de efectele crizei energetice.

Principiile de bază ale acestui proiect de buget sunt: transparența, evitarea risipei banului public, reconsiderarea priorităților de finanțare în acord cu noile provocări europene, accelerarea oportunității de utilizare a fondurilor europene 2021-2027 și a celor alocate reformelor finanțate din Mecanismul de Redresare și Reziliență pentru creșterea rezilienței economiei românești.

De asemenea, susținerea mediului de afaceri este o altă coordonată a construcției bugetare pe anul 2023 prin sprijinirea sectorului IMM, caracterizat prin dinamism și diversitate, prin finanțarea unor programe importante.

Totodată, elaborarea bugetului are în vedere întărirea guvernanței corporative la companiile de stat în vederea îmbunătățirii performanței acestora, prin utilizarea celor mai bune practici la nivel european.

− Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice;

Proiectul de lege modifică și completează cadrul legal privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice în România, cu scopul de a contribui la consolidarea securității naționale în acord cu Strategia Națională de Apărare a Țârii pentru perioada 2020-2024.

Noile prevederi vor contribui la asigurarea securității infrastructurilor critice naționale/europene prin crearea cadrului legal necesar facilitării accesului proprietarilor/operatorilor/administratorilor de infrastructuri critice naționale/europene (ICN/ICE) la elementele de infrastructură critică națională/europeană în scopul realizării mentenanței acestora sau remedierii unor disfuncționalități.

De asemenea, proiectul de lege prevede acordarea de despăgubiri pentru eventuale prejudicii cauzate pe timpul desfășurării intervențiilor pentru realizarea mentenanței sau pentru remedierea unor disfuncționalități.

În ceea ce privește accesul la elementele de ICN/ICE, respectiv criteriile și modul de acordare a despăgubirilor, acestea se vor stabili în baza ordinelor comune aprobate de conducătorii autorităților publice responsabile, potrivit domeniilor din responsabilitate.

Totodată, actul normativ stabilește ca înstrăinarea sub orice formă a elementelor de infrastructură critică națională/europeană să se realizeze cu avizul CSAT, astfel încât să nu se producă disfuncționalități în furnizarea serviciilor esențiale pentru menținerea funcțiilor vitale ale societății, securității, bunăstării sociale ori economice a persoanelor și a căror perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel național.

− Legea privind securitatea și apărarea cibernetică a României precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

Proiectul de lege reglementează cadrul juridic și instituțional referitor la organizarea și desfășurarea activităților din domeniile securitate cibernetică și apărare cibernetică, mecanismele de cooperare și responsabilitățile instituțiilor cu atribuții în domeniile menționate.

Obiectivele prezentului proiect de lege sunt:

1. Crearea de rețele și sisteme informatice sigure și reziliente;

2. Elaborarea și adoptarea unui cadru normativ și instituțional consolidat;

3. Consolidarea unui parteneriat public-privat, pragmatic, pe linia securității cibernetice;

4. Asigurarea rezilienței prin abordare proactivă și descurajare;

5. Transformarea României într-un actor relevant în arhitectura internațională de cooperare în domeniul securității cibernetice.

Adoptarea prezentei legi oferă posibilitatea instituțiilor publice să colaboreze cu entitățile din sectorul privat și din mediul academic, cu asociațiile profesionale și organizațiile neguvernamentale.

Totodată, această lege stabilește un cadru armonizat de acțiune a autorităților și instituțiilor publice cu responsabilități și capabilități specifice prevenirii și contracarării amenințărilor, vulnerabilităților și riscurilor cibernetice.

Proiectul de lege instituie, la nivel național, un cadru normativ care va permite crearea instrumentelor instituționale și a mecanismelor de acțiune integrată și cooperare interinstituțională în domeniile securitate și apărare cibernetică.

Astfel, prin intermediul arhitecturii de cooperare interinstituțională se asigură o coerență crescută în ceea ce privește răspunsul la incidente sau atacuri cibernetice, precum și responsabilități clare și predictibilitate în ceea ce privește tipul de acțiuni desfășurate de fiecare instituție din domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale.

Implementarea noilor măsuri vor contribui la creșterea nivelului de securitate cibernetică a rețelelor publice pe plan național și internațional și va preveni apariția unor situații în care rețele și sisteme informatice naționale sunt utilizate pentru propagarea campaniilor de atacuri cibernetice împotriva rețelelor și sistemelor informatice aparținând altor state.

− Legea privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul european de cercetare;

Actul normativ reglementează integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare din România, în vederea reducerii gradului ridicat de fragmentare a sistemului național de cercetare-dezvoltare, acestea fiind încurajate să utilizeze în comun resursele proprii și infrastructurile aferente cu scopul de a își îmbunătăți performanța științifică pentru o mai bună integrare în Spațiul european de cercetare.

Organizațiile de cercetare care intră în sfera de aplicare a prezentei legi sunt cele reglementate de Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, excepție făcând organizațiile de cercetare-dezvoltare prevăzute în Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.

Prin adoptarea acestei Legi se instituie un sistem unitar de evaluare a organizațiilor de cercetare, ce va conduce la clasificarea acestora în trei clase de performanță științifică și se încurajează integrarea organizațiilor de cercetare, fie prin formarea unor consorții de cercetare-dezvoltare și inovare, fie prin fuziuni sau trecerea institutelor naționale de cercetare-dezvoltare în subordinea instituțiilor de învățământ superior de stat. Acestea sunt încurajate să utilizeze în comun resursele proprii și infrastructurile aferente cu scopul de a-și îmbunătăți performanța științifică pentru o mai bună integrare în Spațiul european de cercetare.

Legea instituie un sistem unitar de evaluare și integrare, aplicabil atât organizațiilor de cercetare – dezvoltare implicate în cercetarea fundamentală, cât și celor care activează în cercetarea aplicată, printr-un sistem de evaluare coordonat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, ce va cuprinde organizațiile de cercetare ce sunt în prezent organizate în sfera de competență a mai multor ministere, precum și a Academiei Române.

Proiectul de lege reprezintă jalon de îndeplinit de către statul român în Planul Național de Redresare și Reziliență în trimestrul IV al anului 2022.

II. ORDONANȚE DE URGENȚĂ

− Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2022 privind unele măsuri temporare pentru acordarea de sprijin material categoriilor de persoane aflate în situații de risc de deprivare materială și/sau risc de sărăcie extremă, suportate parțial din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a acestuia;

Prin aprobarea acestei ordonanțe de urgență, Guvernul prelungește până la data de 31 decembrie 2023 măsura de acordare a tichetelor sociale de 250 lei, din 2 în 2 luni, pentru anumite categorii de persoane și familii vulnerabile, pentru alimente și mese calde. Prelungirea acestui sprijin a fost necesară pentru a evita riscul de excludere socială a categoriilor de persoane și familii beneficiare, pentru ca acestea să facă față creșterii prețurilor asociată contextului mondial actual.

Banii necesari vor fi asigurați prin suplimentarea bugetului alocat măsurii temporare „Sprijin pentru România” cu suma de 3,181 mld. lei pentru anul 2023, cu sursă de finanțare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și parțial din fonduri europene nerambursabile, respectiv din cadrul Programului Operațional Incluziune și Demnitate Socială și Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate, în suma maximă de 1,804 mld. lei.

Prin prelungirea acestei măsuri, bugetul total aferent măsurii temporare „Sprijin pentru România”, pentru 2022 și 2023, se stabilește la 6,281 mld. lei, cu sursă de finanțare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și parțial din fonduri europene nerambursabile, respectiv din cadrul Programului Operațional Incluziune și Demnitate Socială și Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate, în suma maximă de 3,143 mld. lei.

De asemenea, criteriile de încadrare în categoriile de beneficiari ai tichetelor sociale sunt actualizate pentru anul 2023 cu procentul de majorare a pensiilor de 12,5% și, în mod similar, prin majorarea pragului de venit cu 12,5%. Astfel, vor beneficia de acest sprijin pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei, pentru tranșele aferente anului 2022, respectiv, venituri mai mici sau egale cu 1.700 lei pentru tranșele din anul 2023. Aceleași praguri de venituri până la care se acordă tichetele sociale – de 1.500 lei pentru tranșele din 2022, respectiv 1.700 lei pentru tranșele din 2023 – au fost stabilite și în cazul persoanelor – copii și adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu.

În categoria beneficiarilor sunt incluse, de asemenea, familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere și familiile monoparentale ale căror venituri lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 de lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023. De asemenea, dintre beneficiari fac parte și familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutor social în condițiile Legii nr. 416/2021 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru beneficiarii nou introduși de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale cu ocazia actualizării listelor de beneficiari din anul 2023, respectiv pentru tranșa din luna decembrie 2023, și pentru care vor fi eliberate noi suporturi electronice, distribuirea și alimentarea suporturilor electronice nou emise pot fi efectuate până la 31 martie 2024.

− Ordonanță de urgență privind unele măsuri pentru acordarea sprijinului necesar populației vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, cu finanțare din fonduri externe nerambursabile;

Actul normativ prevede acordarea unui sprijin temporar în anul 2023 categoriilor de persoane vulnerabile, pentru a compensa prețul la energie, respectiv energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire. Vor beneficia de acest sprijin persoanele ale căror venituri lunare realizate sunt de până la 2.000 lei.

Astfel, pentru un total al cheltuielilor lunare în valoare de 746,42 lei/lună, aferente consumurilor energetice pentru o locuință, se va acorda un sprijin populației în valoare nominală de 1.400 lei, care poate fi utilizat până la data de 31decembrie 2023 și este acordat pe loc de consum/gospodărie, în două tranșe egale, de câte 700 lei, care vor fi acordate în luna februarie 2023 pentru perioada 1 ianuarie 2023 – 30 iunie 2023, respectiv în luna septembrie 2023 pentru perioada 1 iulie 2023 – 31decembrie 2023.

Sprijinul va fi acordat sub forma unui card de energie, tipărit si distribuit de către Compania Națională „Poșta Română” S.A.
Cardul de energie oferă dreptul beneficiarului să efectueze plăți prin serviciul de mandat poștal asigurate de CN Poșta Română SA, pentru decontarea datoriilor curente și/sau restante pe care acesta le are către furnizorii de energie.
Bugetul alocat acestei măsuri este de 4 miliarde lei și are ca sursă de finanțare fonduri externe nerambursabile.

− Ordonanță de urgență privind dezvoltarea sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021+ și a aplicațiilor informatice MySMIS2021 și SMIS2021 pentru gestionarea fondurilor europene aferente perioadei de programare 2021-2027 și pentru completarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice;

Ordonanța de urgență stabilește cadrul instituțional pentru dezvoltarea și funcționarea sistemului unic de management al informației privind fondurile externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027 acordate României. Astfel, actul normativ prevede că, în procesul de dezvoltare și administrare a sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021+ și a aplicațiilor conexe MySMIS2021 și SMIS2021, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene colaborează cu Serviciul de Telecomunicații Speciale și, de asemenea, stabilește atribuțiile și responsabilitățile respectivelor instituții.

Totodată, se prevede acordarea unei majorări salariale pentru personalul STS care desfășoară activități de analiză de business, testare, dezvoltare, administrare, operare, suport și mentenanță, inclusiv comunicații și securitate cibernetică pentru sistemele și aplicațiile informatice de gestionare a asistenței financiare nerambursabile/rambursabile, inclusiv MySMIS2021/SMIS2021+ și aplicațiile conexe MySMIS2021 și SMIS2021.

− Ordonanță de urgență pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri externe nerambursabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

Actul normativ creează cadrul legal pentru asigurarea accelerării implementării proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri externe nerambursabile.

Măsurile sunt necesare pentru a susține absorbția fondurilor europene alocate României pentru perioada 2014-2020 și vin în sprijinul beneficiarilor și implicit al constructorilor, prin eliminarea unor bariere de timp care încetinesc procesul de implementare și prin asigurarea unei maturități calitative a proiectelor ce sunt finanțate prin fonduri externe nerambursabile sau urmează a fi finanțate.

Astfel, se definește termenul de „infrastructură de interes public” potrivit căruia se înțeleg acele categorii de investiții care sunt proprietatea Statului Român sau, după caz, a unităților administrativ teritoriale și sunt finanțate din fonduri externe nerambursabile. În această categorie se încadrează și proiectele aflate în faza anterioară acordării finanțării, respectiv în faza de pregătire și care, pentru a fi aprobate la finanțare, trebuie să prezinte acorduri/avize/certificate de natura celor ce fac obiectul prezentei ordonanțe de urgență.
De asemenea, este reglementată posibilitatea ca beneficiarii, alții decât operatorii regionali, dar și autoritățile publice locale în baza contractelor de implementare încheiate potrivit O.U.G. 109/2022, să execute lucrări în regie proprie în cadrul proiectelor a căror finanțare este asigurată din fonduri externe nerambursabile, prin utilizarea de forță de muncă, echipamente și utilaje deținute de către beneficiar.
Pentru a putea executa lucrări în regie proprie, beneficiarii proiectelor trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

− Lucrările executate în regie proprie reprezintă lucrări de finalizare a unui contract de lucrări, atunci când continuarea acestora a devenit imposibilă ca urmare a rezilierii sau încetării contractului;

− Contractul de lucrări menționat anterior se află la momentul rezilierii sau încetării anticipate la un progres fizic de cel puțin 75%;

− Costul total estimat, fără TVA, al lucrărilor de finalizare a contractului nu depășește 150 milioane lei;
Aceste măsuri vor sprijini beneficiarii să își continue lucrările în regie proprie pentru a salva proiectele și pentru a reuși să absoarbă sumele nerambursabile alocate.

− Beneficiarul nu a mai efectuat anterior lucrări în regie proprie pentru lucrări aferente contractului;

Valoare eligibilă totală a cheltuielilor lucrărilor în regie proprie nu depășește 30% din valoarea eligibilă a contractului de finanțare.
De asemenea, se completează art. 43 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, prin introducerea proiectelor de infrastructură de interes public. Această măsură va conduce la emiterea autorizațiilor de construire într-un timp mai scurt, fără a mai fi necesară reobținerea tuturor avizelor care au fost deja obținute la faza de SF (studiu de fezabilitate).

− Proiect de Ordonanță de urgență privind aprobarea unor măsuri pentru consolidarea capacității administrative a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de gestionare a programelor operaționale pentru perioada de programare 2021-2027
Actul normativ prevede preluarea la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene activitatea, structura și personalul Direcției Generale Programe Europene Capacitate Administrativă și ale Direcției Generale Program Operațional Regional, de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Totodată, se înființează, în cadrul MIPE, Direcția Asistență Gestionare Programe Operaționale Regionale cu atribuții în coordonarea la nivel național a programelor operaționale regionale pentru a asigura buna funcționare și implementarea acestora.

Măsura este necesară în vederea valorificării experienței existente la nivelul celor două structuri în ceea ce privește gestionarea fondurilor europene.

Preluarea în cadrul MIPE a acestor structuri de management a fost realizată în scopul unei abordări unitare și a simplificării, în termeni de proceduri și practici, prin coordonarea orizontală, de către MIPE, a structurilor de management. Măsura a vizat totodată asigurarea unui caracter integrat al punerii în aplicare a politicii de coeziune la nivel național.

− Ordonanță de urgență privind modificarea și completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, republicată;

Actul normativ creează cadrul legal procedural pentru desfășurarea unei proceduri administrative cu caracter special de soluționare a cererilor privind anularea înregistrării mărcilor și a cererilor de decădere a titularilor din drepturile conferite de marcă, cu respectarea principiilor contradictorialității și dreptului la apărare.

Actul normativ transpune în legislația națională legislația europeană și simplifică modalitățile prin care se poate modifica posesia mărcii și stabilește procedura de soluționare a unor astfel de cereri în cadrul Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci
Reglementarea procedurilor de anulare și decădere în fața oficiului național de proprietate industrială este de natură să asigure atât transparență și predictibilitate, cât și întărirea protecției drepturilor conferite prin înregistrarea unei mărci.

Comunicatul Ministerului Economiei

− Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 157/2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 și au fost afectate de seceta pedologică;

Actul normativ modifică și completează O.U.G. 157/2022 care instituie granturi destinate producătorilor agricoli afectați de secetă pedologică în 2022, urmare a modificărilor impuse de Comisa Europeană.

Astfel, în cazul producătorilor agricoli care sunt și deținători ai unui contract de asigurare pentru secetă și beneficiari ai Măsurii 17.1 din PNDR 2014-2020 pentru primă de asigurare la secetă, iar despăgubirea de la firmele de asigurare calculată per ha însumată cu grantul per ha acordat prin prezenta schemă conduc la o depășire a valorii de 80% din cheltuielile eligibile, aceștia restituie contravaloarea sumei care reprezintă depășirea în cauză cu plata dobânzii aferentă pieței.

De asemenea, în cazul producătorilor agricoli care sunt și beneficiari ai Măsurii 17.1 din PNDR 2014-2020 pentru primă de asigurare la secetă, care au încasat sume de la firmele de asigurare reprezentând despăgubiri pentru secetă calculate per ha, anterior datei de depunere la DAJ (direcțiile pentru agricultură județene) a cererilor de solicitare a grantului, aceștia sunt obligați să menționeze în cererile de plată, la secțiunea Declarații și angajamente, sumele primite de la societățile de asigurare, iar DAJ verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute, stabilesc, după caz, sumele cuvenite beneficiarilor, efectuează plățile către aceștia, sau sumele de restituit cu plata dobânzii aferentă pieței.

− Ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

Ordonanța de Urgență aprobată de Guvern face parte din pachetul legislației bugetare pentru anul 2023.

Guvernul României respectă angajamentele asumate în relația cu Comisia Europeană de a avea, în 2023, un deficit de 4,4% din PIB pe metodologia ESA.

Astfel, principalele măsuri privind salarizarea vizează:

− În 2023, se menține cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022.
− Indemnizația de hrană rămâne la nivelul lunii decembrie 2022.
− În 2023, sporurile din sistemul bugetar rămân în cuantumul acordat pentru luna decembrie 2022, iar orele suplimentare vor fi compensate cu zile libere.
− Începând cu 1 ianuarie 2023, se majorează cu 10% cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare lunară față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, pentru personalul plătit din fonduri publice. Majorarea nu va depăși valoarea nominală pentru anul 2022 prevăzută în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017.
− În anul 2023, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora rămân la nivelul aferent lunii decembrie 2022.
− Tot de la 1 ianuarie 2023, salariul minim în sectorul construcții se majorează de la 3.000 de lei la 4.000 de lei.
− Nu se vor acorda premii, decât pentru sportivii și colectivele tehnice cu rezultate deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale, precum și pentru elevii, studenții, cercetătorii și profesorii îndrumători cu rezultate la olimpiadele internaționale/concursurile internaționale și naționale.
Măsuri sociale:
− De la 1 ianuarie 2023, valoarea punctului de pensie se majorează de la 1.586 la 1.785 lei, adică cu 12,5%.
− Se va acorda un ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 de lei.
− Pensiile militare de stat se indexează cu un procent cuprins între 12,5% – 1%, în funcție de data stabilirii dreptului la pensie, pentru acoperirea ratei medii anuale a inflației.
− Cea de-a 13-a indemnizație se acordă, începând cu luna ianuarie 2023, persoanelor cu dizabilități care beneficiază în mod excepțional de o indemnizație compensatorie.

Măsuri fiscale:

− Se extinde aplicarea taxării inverse pentru livrările de energie efectuate către comerciantul persoană impozabilă care are calitatea de achizitor unic în cadrul mecanismului de achiziție centralizată de energie electrică instituit prin O.U.G. 153/2022.
Măsura are ca scop asigurarea viabilității acestui mecanism, prin eliminarea dezechilibrelor financiare ce ar apărea între drepturile de încasare ale producătorilor pentru cantitățile de energie electrică vândute și obligațiile de plată ale operatorilor economici care cumpără energie.
− Prelungirea perioadei de suspendare a reglementărilor privind acordarea facilității fiscale pentru cheltuielile cu educația timpurie, pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023, inclusiv.
− Nu se impozitează și nu va fi inclusă în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii suma de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, încadrați cu normă întreagă.

Măsura se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie – decembrie 2023, inclusiv. Pentru a beneficia de măsură, salariul de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată și nu depășește nivelul de 4.000 lei, inclusiv.

Această măsura fiscală are scopul de a sprijini categoriile de persoane vulnerabile, având în vedere nivelul ridicat al ratei inflației generat de creșterile prețurilor la energie electrică, gaze naturale și combustibili.

Alte măsuri:

− În 2023, punctul de amendă rămâne la aceeași valoare de 145 lei ca în 2022.

− Ordonanță de urgență privind stabilirea unor măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență aferente Componentei 10 – Fondul local, Componentei 11 – Turism și Cultură, Componentei 14 – Buna guvernanță și Componentei 15 – Educație, precum și pentru completarea unor acte normative;

Actul normativ stabilește cadrul instituțional pentru participarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației la pregătirea și implementarea unor proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Astfel, MDLAP va avea posibilitatea să încheie acorduri de parteneriat cu unitățile administrativ-teritoriale pentru pregătirea și implementarea unor proiecte, ce au ca obiect dotarea cu puncte/stații de reîncărcare a vehiculelor electrice accesibile publicului și instalațiile eferente, respectiv echipamentele necesare alimentării cu energie regenerabilă vehiculelor;

MDLAP va putea organiza și derula procedurile de atribuire a contractelor de furnizare și/sau de concesiune de bunuri/servicii și va avea posibilitatea să stabilească obligațiile ce le revin unităților administrativ-teritoriale partenere pentru implementarea proiectelor.

De asemenea, actul normativ completează Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu un nou articol, prin care aceste lucrări de construcție se vor putea executa fără autorizație de construire și fără documentații de amenajarea teritoriului sau de urbanism, pe baza unui aviz de amplasare. Această prevedere a fost introdusă cu scopul simplificării procesului de autorizare pentru obiectivele de mobilitate urbană și resurse sustenabile.

− Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private;

Prin această Ordonanță de Urgență, Guvernul modifică legislația primară în domeniul pensiilor private, în concordanță cu angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), astfel încât să se asigure o protecție suplimentară a activelor fondurilor de pensii private și să fie contracarate posibilele efecte negative ale crizelor suprapuse din contextul global actual asupra sistemului de pensii private din România și asupra participanților la acest sistem.

Ordonanța modifică și completează Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, și Legea 187/2011 privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private (FGDSPP).

Astfel, pentru întărirea cadrului de reglementare primar din sistemul pensiilor private în ceea ce privește guvernanța corporativă, cadrul investițional, regimul sancționatoriu etc au fost avute în vedere o serie de modificări ale reglementărilor menționate, precum:

− Stabilirea de principii privind regulile de investire și atribuțiile directorilor de investiții din cadrul administratorilor;
− Se stabilește un procent de 3% în situația în care statul român are dețineri sau participații în cadrul entităților de private equity, respectiv 5% în cazul în care fondurile de investiții private de capital în care se investește sunt finanțate atât din fonduri alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și ale statului român, diferențierea s-a realizat în scopul „oferirii unui cadru facil de alocare mai diversificată a activelor pentru creșterea investițiilor pe piața locală”, astfel cum este menționat în cadrul „Tabloului de bord privind acoperirea recomandărilor specifice de țară din 2019 și 2020 ”;
− Se stabilesc atribuțiile structurii de management al riscului în cadrul administratorilor și principiile privind modul de evaluare a activelor fondurilor și responsabilitatea administratorilor;
− Se suplimentează activitățile privind administrarea unui fond de pensii;
− Se stabilește obligația administratorului de a deține permanent un nivel adecvat de lichiditate, a cărui valoare acoperă activitatea curentă pentru o perioadă de cel puțin 6 luni;
− Se prevede obligația de constituire la nivelul entității a unui comitet de investiții format din membrii independenți (care va adopta decizii pentru operațiunile de investire/dezinvestire), precum și a unui comitet de remunerare;
− Stabilirea obligațiilor aflate în sarcina conducerii administratorilor de fonduri de pensii de a defini și supraveghea implementarea mecanismelor de guvernanță care asigură gestionarea eficientă și prudentă a acestora;
− Se stabilește un comision unic de administrare, perceput de administrator pentru prestarea activităților principale și a celor secundare/conexe;
− Se introduce obligația respectării, în orice moment, pe parcursul activității, a condițiilor de autorizare și a celor de funcționare;
− Se completează cerințele de raportare și transparență;
− Se stabilește dreptul participanților și al beneficiarilor de a cere plata activului personal net sau a pensiei private. Acest drept este imprescriptibil;
− Se introduce posibilitatea ca, în cazul declanșării procedurii de administrare specială, ASF să poată desemna Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul Pensii drept administrator special, în condițiile stabilite prin reglementări, pentru asigurarea unui nivel suplimentar de siguranță a sistemului de pensii private, în cazul în care niciun alt administrator nu îndeplinește cerințele legale în acest sens;
− Sunt introduse prevederi referitoare la mandatul directorului general, reglementat de Legea nr. 187/2011.

Comunicatul Ministerului Muncii

III. HOTĂRÂRI DE GUVERN

− Hotărâre de Guvern pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;

Prin actul normativ aprobat, se prevede ca salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată să fie majorat la 3.000 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2023, față de 2.550 lei în prezent.

Această modificare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată reprezintă o creștere de 17,6 %, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei, iar în valoare netă salariul este de 1.863 lei, majorarea fiind de 339 lei, iar creșterea pe net de 22,2 %.

Tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună.

Stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2023 s-a făcut prin negociere și acordul comun al Guvernului cu reprezentanții patronatelor și sindicatelor, în cadrul ședinței Consiliului Național Tripartit.

De această majorare vor beneficia 2.181.134 de salariați.

Comunicatul Ministerului Muncii

− Hotărâre de Guvern privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2023;

Guvernul a stabilit un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2023, număr similar celui din acest an.

Decizia Executivului a avut în vedere acoperirea deficitului de forță de muncă înregistrat în domenii precum cel al construcțiilor, în restaurante, protecție și pază, transporturi rutiere de mărfuri, comerț etc., având în vedere că acesta nu poate fi acoperit de lucrătorii români, dar și pentru a preveni situațiile în care străinii lucrează în România fără forme legale.

Măsura adoptată de Guvern a fost fundamentată pe datele Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), conform cărora, până la data de 14 septembrie 2022, din contingentul de 100.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2022, stabilit prin HG nr. 132/2022, la nivelul IGI au fost eliberate 64.894 avize de angajare/detașare, dar și datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, potrivit cărora, în perioada ianuarie – iulie 2022, 344.540 locuri de muncă au fost declarate vacante de angajatori.

Totodată, în perioada ianuarie – iulie 2022, 10.839 firme au solicitat eliberarea de adeverințe privind forța de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant, iar Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin structurile sale teritoriale, a eliberat adeverințe pentru 189.338 de locuri de muncă vacante pentru care nu a existat forță de muncă disponibilă, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, când 5.359 firme au solicitat eliberarea de adeverințe pentru 67.835 locuri de muncă vacante.

De asemenea, în perioada ianuarie – septembrie, au fost 78.402 de contracte de muncă active înregistrate de angajatori români pentru salariați cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene sau state membre ale Spațiului Economic European, respectiv ai Confederației Elvețiene.

Contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă se stabilește anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și poate fi suplimentat, tot prin hotărâre a Guvernului, în baza unui memoriu justificativ.

Comunicatul Ministerului Muncii

− Hotărâre de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 23/2022 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și a anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.488/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Muncii;

− Hotărâre de Guvern privind acceptarea de către statul român, prin Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, a unei donații privind un imobil din proprietatea privată a Casei Județene de Pensii Brăila;

− Hotărâre de Guvern privind modificarea art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 148/2022 pentru aprobarea Programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022;

Prin actul normativ aprobat, se suplimentează resursele financiare necesare achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în Program în ciclul II de producție cu 74.711.000 lei, de la 265.283.000 lei la 339.994.000 lei, reprezentând echivalentul a 68.721.000 euro. Astfel, prin actul normativ aprobat astăzi se asigură efectuarea plăților pentru beneficiarii

Programului din Ciclul II de producție, cu impact asupra continuării lucrărilor specifice în spații protejate pentru noile culturi.
Pentru Ciclul II de producție, valoarea maximă a sprijinului financiar de ajutor de minimis/beneficiar este de 1.000 euro/cultură/1.000 mp.

Comunicatul Ministerului Agriculturii

− Hotărâre de Guvern privind actualizarea valorii de inventar și a descrierii tehnice, după caz, pentru unele bunuri imobile aflate în domeniul public al statului și administrarea unor unități din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și trecerea acestora în domeniul public al Orașului Vălenii de Munte, Județul Prahova;

− Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 137/2020 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Secretariatului General al Guvernului;

− Hotărâre de Guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Modernizarea/reabilitarea a 47 de stații de cale ferată din România” – Lot SRCF Iași – Stația Pașcani, lucrare de utilitate publică de interes național;

Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea stației de cale ferată Pașcani, care este o stație tehnică care are în componență stația Pașcani Călători și Pașcani Triaj.

Clădirea actuală a fost construită începând din 1950 și se află în stare de degradare avansată datorită uzurii fizice și morale.

Lucrările de modernizare și reabilitare vor consta în consolidarea clădirii de călători, lucrări la peronul din fața clădirii de călători, realizarea accesului facil pentru persoanele cu dizabilități în cadrul stației, realizarea accesului peste linii printr-o trecere la nivel pietonală.

Valoarea investiției este de 46,2 milioane lei, iar durata lucrărilor este prevăzută la 18 luni. Finanțarea reabilitării se realizează din fonduri externe nerambursabile, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, din veniturile proprii ale Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA și din alte surse legal constituite.

− Hotărâre de Guvern privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii;

Actul normativ prevede suplimentarea bugetului Ministerului Transportului și Infrastructurii pe anul 2022 cu suma de 8,354 milioane lei credite de angajament și 984.000 lei credite bugetare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, pentru finanțarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Sumele sunt necesare pentru realizarea unor lucrări în zona punctelor de trecere frontieră cu Ucraina și Republica Moldova, respectiv, în punctul de trecere a frontierei Vicovul de Sus – Krasnoilsk, punctul de trecere a frontierei Racovăț – Diakivți, punctul de trecere a frontierei Siret, punctul de trecere a frontierei Rădăuți Prut – Lipcani și în punctul de trecere a frontierei între localitățile Bumbăta (România) – Leova (Republica Moldova), în vederea creșterii capacităților de transport rutier din zona vămilor.

− Hotărâre de Guvern privind suplimentarea pe anul 2022 a sumei prevăzute ca justă despăgubire, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 891/2009 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată rămase de expropriat, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Varianta de ocolire Cluj Est”, precum și completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 891/2009;

− Hotărâre de Guvern pentru aprobarea contractelor de servicii publice pentru perioada decembrie 2022 -11 decembrie 2032 în transportul feroviar public de călători, stabilirea unor condiționalități pentru Autoritatea pentru Reformă Feroviară, operatorii de transport feroviar și Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A. în vederea implementării obligațiilor de serviciu public feroviar din România, precum și de aprobare a metodologiilor de predare în cadrul contractelor de servicii publice cu atribuire directă a materialului rulant feroviar achiziționat cu fonduri europene;

Actul normativ aprobă contractele de servicii publice ale operatorilor de transport feroviar de călători pentru perioada decembrie 2022 – 11 decembrie 2023 pentru Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători Călători SA, SC Regio Călători SRL, SC Interregional Călători SRL, SC Transferoviar Călători SRL, Astra Trans Carpatic SRL și SC Softrans SRL, ca urmare a expirării valabilității contractelor de servicii publice.

Acești operatori de transport feroviar vor încheia contracte de servicii publice cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Autoritatea Feroviară Română (ARF), pentru acre vor primi compensații financiare (subvenționarea acordată de stat) de către statul român în vederea efectuării unui serviciu continuu și de interes public.

Hotărârea mai stabilește o serie de acțiuni pe care ARF trebuie să realizeze anii următori, cum ar fi inițierea, până la data de 23 martie 2024, unei propuneri de act normativ privind stabilirea metodologiei de punctare pentru realizarea și utilizarea parametrilor de performanță aprobați în vederea stabilirii obligațiilor de serviciu public. De asemenea, până la 30 iulie 2023 ARF va aproba valorile de referință ale indicatorilor de performanță, conform realizărilor din anul 2022, necesare stabilirii gradului de îndeplinire a acestora din cadrul contractelor de servicii publice ce fac obiectul acestui act normativ. Totodată, auditul tehnico-economic prevăzut în conținutul contractelor de servicii publice pentru perioada 2022-2032 este comandat de ARF la un interval de 2 ani.

− Hotărâre de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 334/2021 privind aprobarea ocupării temporare a terenului în suprafață de 15,5982 ha din fondul forestier național, de către Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” SA Mediaș, pentru proiectul de importanță națională în domeniul gazelor naturale „Dezvoltări ale SNT în zona de nord-est a României în scopul îmbunătățirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum și a asigurării capacităților de transport spre Republica Moldova”, obiectiv Conductă de transport gaze naturale Onești-Gherăești;

Actul normativ adaugă încă o suprafață zonelor care au fost scoase din fondul forestier național, pentru construirea conductei de transport gaze naturale Onești-Gherăești. Inițial, această suprafață aflată pe traseul conductei nu a fost identificată ca fond forestier. Este o suprafață de 0,0307 ha și se află în proprietatea publică a statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, prin Direcția Silvică Bacău Ocolul Silvic Livezi.

Dezvoltarea acestui culoar de transport are în vedere asigurarea îmbunătățirii alimentării cu gaze a regiunii de nord-est a României, cât și asigurarea simultană a unor volume de gaze pentru Republica Moldova prin conducta de Interconectare Iași-Ungheni.

− Hotărâre de Guvern privind înscrierea unor bunuri imobile în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea în administrarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva;

− Hotărâre de Guvern privind aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier național, cu compensare, a terenului în suprafață de 0,9973 ha, în vederea realizării obiectivului „Amenajare parcare aferentă domeniului schiabil al orașului Sinaia – zona telegondolă”;

Actul normativ aprobă scoaterea definitivă din fondul forestier național, cu compensare, de către Primăria Sinaia a terenului forestier în suprafață de 0,9973 ha, în vederea realizării obiectivului „Amenajare parcare aferentă domeniului schiabil al orașului Sinaia – zona telegondolă”.

Scoaterea definitivă din fondul forestier național a terenului se face cu defrișarea vegetației forestiere, conform Acordului de mediu nr. 5 din 21.09.2020 emis de Agenția pentru Protecția mediului Prahova, urmând precomptarea masei lemnoase și exploatarea acesteia conform prevederilor legale în vigoare.

Totodată, scoaterea definitivă din fondul forestier național a terenului se face cu exceptarea de la plata obligațiilor bănești, potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului „Schi în România”, cu modificările și completările ulterioare.
Beneficiarul scoaterii definitive din fondul forestier național a terenului este Orașul Sinaia, județul Prahova.

− Hotărâre de Guvern privind actualizarea descrierii tehnice a unor drumuri forestiere, precum și trecerea cu titlu gratuit a acestora și a terenurilor aferente, din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva în domeniul public al municipiului Toplița, județul Harghita;

− Hotărâre de Guvern privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2022 pentru Societatea CUPRU MIN S.A. Abrud, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei;

Nivelul veniturilor totale în sumă de 439,9 milioane lei este corelat cu nivelul cheltuielilor totale în sumă de 304,4 milioane lei.
Rezultatul brut propus este în sumă de 126,4 milioane lei, în creștere cu 4,83% față de nivelul realizat al anului 2021.

Cheltuielile de natură salarială, în valoare de aproximativ 70 milioane lei, sunt în creștere cu 16,07% față de nivelul aprobat al anului 2021.
Compania nu are plăți restante.

− Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea anexei nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr. 552/2018 privind aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Lucrări pentru punerea în funcțiune a capacității finale de producție de 8.500 miitone/an lignit la cariera Jilț Sud”;

− Hotărâre de Guvern privind înscrierea unui imobil situat în orașul Babadag, județul Tulcea, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, darea acestuia în administrarea Ministerului Apărării Naționale și modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;

− Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 403/2017 privind aprobarea Programului de granturi pentru cercetare-dezvoltare și inovare „Grantul pentru tineri cercetători REGELE CAROL I”;

− Hotărâre de Guvern privind actualizarea valorii de inventar a unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului și administrarea Secretariatului General al Guvernului pentru Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale – Unitatea Teritorială 320;

− Hotărâre de Guvern privind actualizarea valorii de inventar a unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului și administrarea Secretariatului General al Guvernului pentru Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale – Unitatea Teritorială 265;

− Hotărâre de Guvern privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Statistic Național 2022-2027;

Strategia de Dezvoltare a Sistemului Statistic Național 2022-2027 reprezintă al III – lea document programatic de acest tip referitor la statisticile oficiale – după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 – și se circumscrie ciclului european de programare 2021-2027.
Noua strategie continuă inițiativele strategiei anterioare, aplicabilă pentru perioada 2015–2020, și se bazează pe mai multe analize efectuate în 2020: analiza funcțională, evaluarea strategiei anterioare, analiza SWOT a INS și evaluarea capacității statistice a Sistemului Statistic Național (SSN).

Strategia a fost pregătită în contextul reformei instituționale la nivelul Comisiei Europene și agendei pentru perioada 2021-2027, cu efect direct asupra UE și asupra politicilor publice naționale; al coordonării și corelării cu obiectivele globale de dezvoltare durabilă stabilite de Agenda 2030, în condițiile unei noi liste de politici publice prevăzute pentru perioadă 2021-2024 și a pandemiei COVID19 care a afectat Europa și țara în perioada 2020-2021 și a condus la răspunsul politic și economic la nivelul UE al Planului de redresare și reziliență.
Actuala strategie definește cinci obiective strategice.

Sursa informației

Publicăm agenda ședinței Guvernului României din data de 8 decembrie 2022, în cadrul căreia vor fi discutate mai multe proiecte de acte normative:

I. PROIECTE DE LEGI

− Proiect de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023;

− Proiect de Lege privind bugetul de stat pe anul 2023;

− Proiect de Lege privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2023;

− Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice;

− Proiect de Lege privind securitatea și apărarea cibernetică a României precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

− Proiect de Lege privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul european de cercetare;

II. PROIECTE DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ

− Proiect de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2022 privind unele măsuri temporare pentru acordarea de sprijin material categoriilor de persoane aflate în situații de risc de deprivare materială și/sau risc de sărăcie extremă, suportate parțial din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a acestuia;

− Proiect de Ordonanță de urgență privind unele măsuri pentru acordarea sprijinului necesar populației vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, cu finanțare din fonduri externe nerambursabile;

− Proiect de Ordonanță de urgență privind dezvoltarea sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021+ și a aplicațiilor informatice MySMIS2021 și SMIS2021 pentru gestionarea fondurilor europene aferente perioadei de programare 2021-2027 și pentru completarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice;

− Proiect de Ordonanță de urgență pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri externe nerambursabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

− Proiect de Ordonanță de urgență privind aprobarea unor măsuri pentru consolidarea capacității administrative a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de gestionare a programelor operaționale pentru perioada de programare 2021-2027;

− Proiect de Ordonanță de urgență privind modificarea și completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, republicată;

− Proiect de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.157/2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 și au fost afectate de seceta pedologică;

− Proiect de Ordonanță de urgențăprivind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

III. PROIECTE DE HOTĂRÂRI DE GUVERN

– Proiect de Hotărâre de Guvern pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2023;

– Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 23/2022 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 488/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Muncii;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind acceptarea de către statul român, prin Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, a unei donații privind un imobil din proprietatea privată a Casei Județene de Pensii Brăila;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind modificarea art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 148/2022 pentru aprobarea Programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind actualizarea valorii de inventar și a descrierii tehnice, după caz, pentru unele bunuri imobile aflate în domeniul public al statului și administrarea unor unități din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și trecerea acestora în domeniul public al Orașului Vălenii de Munte, Județul Prahova;

– Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 137/2020 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Secretariatului General al Guvernului;

– Proiect de Hotărâre de Guvernprivind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Modernizarea/reabilitarea a 47 de stații de cale ferată din România” – Lot SRCF Iași – Stația Pașcani, lucrare de utilitate publică de interes național;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind suplimentarea pe anul 2022 a sumei prevăzute ca justă despăgubire, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 891/2009 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată rămase de expropriat, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Varianta de ocolire Cluj Est”, precum și completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 891/2009;

– Proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea contractelor de servicii publice pentru perioada decembrie 2022-11 decembrie 2032 în transportul feroviar public de călători, stabilirea unor condiționalități pentru Autoritatea pentru Reformă Feroviară, operatorii de transport feroviar și Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A. în vederea implementării obligațiilor de serviciu public feroviar din România, precum și de aprobare a metodologiilor de predare în cadrul contractelor de servicii publice cu atribuire directă a materialului rulant feroviar achiziționat cu fonduri europene;

– Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 334/2021 privind aprobarea ocupării temporare a terenului în suprafață de 15,5982 ha din fondul forestier național, de către Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” SA Mediaș, pentru proiectul de importanță națională în domeniul gazelor naturale „Dezvoltări ale SNT în zona de nord-est a României în scopul îmbunătățirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum și a asigurării capacităților de transport spre Republica Moldova”, obiectiv Conductă de transport gaze naturale Onești-Gherăești;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind înscrierea unor bunuri imobile în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea în administrarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier național, cu compensare, a terenului în suprafață de 0,9973 ha, în vederea realizării obiectivului „Amenajare parcare aferentă domeniului schiabil al orașului Sinaia – zona telegondolă”;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind actualizarea descrierii tehnice a unor drumuri forestiere, precum și trecerea cu titlu gratuit a acestora și a terenurilor aferente, din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva în domeniul public al municipiului Toplița, județul Harghita;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2022 pentru Societatea CUPRU MIN S.A. Abrud, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei;

– Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea anexei nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr. 552/2018 privind aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Lucrări pentru punerea în funcțiune a capacității finale de producție de 8.500 miitone/an lignit la cariera Jilț Sud”;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind înscrierea unui imobil situat în orașul Babadag, județul Tulcea, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, darea acestuia în administrarea Ministerului Apărării Naționale și modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;

– Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 403/2017 privind aprobarea Programului de granturi pentru cercetare-dezvoltare și inovare „Grantul pentru tineri cercetători REGELE CAROL I”;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind actualizarea valorii de inventar a unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului și administrarea Secretariatului General al Guvernului pentru Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale – Unitatea Teritorială 320;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind actualizarea valorii de inventar a unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului și administrarea Secretariatului General al Guvernului pentru Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale – Unitatea Teritorială 265;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Statistic Național 2022-2027;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Programului statistic național multianual 2022-2024;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul privat al statului in domeniul public al acestuia și în administrarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații;

IV. MEMORANDUMURI

– Memorandum cu tema: Aprobarea negocierii contractelor de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, în valoare de 87 mil. Euro și, respectiv 123,6 mil. Euro, pentru susținerea proiectelor privind Răspunsul sectorului public din România la Covid -19 și, respectiv Răspunsul sectorului public din România la Covid-19 II și a semnării acestora; acordarea împuternicirii de semnare ministrului finanțelor;

– Memorandum cu tema: Aprobarea organizării concursurilor în vederea ocupării a 52 de posturi vacante din cadrul Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, (ANDIS), în temeiul dispozițiilor alin. (4) al articolului unic din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2022 privind reglementarea unor măsuri în domeniul ocupării posturilor în sectorul bugetar, cu modificările și completările ulterioare;

– Memorandum cu tema: Ocuparea prin concurs a 20 posturi din cadrul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice;

V. ANALIZE

– Analiza referitoare la Proiectul de Ordonanță de urgență privind stabilirea unor măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență aferente Componentei 10 – Fondul local, Componentei 11 – Turism și Cultură, Componentei 14 – Buna guvernanță și Componentei 15 – Educație, precum și pentru completarea unor acte normative;

– Analiza privind Proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private;

– Analiza referitoare la Proiectul de Hotărâre privind aprobarea plății contribuției financiare voluntare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) in vederea finanțării Rețelei Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală (ACN) a OCDE în anul 2022;

VI. PUNCTE DE VEDERE

– Punct de vedere asupra unor proiecte de legi, aflate în procedură parlamentară la Camera Deputaților, potrivit opiniilor exprimate de ministerele/instituțiile consultate;

– Punct de vedere cu privire la 11 inițiative legislative.

Sursa informației

✒Vezi și [UPDATE: Acte adoptate] Guvernul României. Legea pentru completarea tabelelor-anexă nr. I și II la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și alte proiecte incluse pe agenda ședinței din 22 noiembrie 2022