[UPDATE: Acte adoptate] Guvernul României. Legea pentru modificarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și alte proiecte incluse pe agenda ședinței din 31 ianuarie 2023

Update: Acte adoptate

Guvernul României a făcut publică lista proiectelor de acte normative adoptate în cadrul ședinței din 31 ianuarie 2023, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul oficial (www.gov.ro):

I. PROIECTE DE LEGI

− Proiect de Lege pentru aprobarea Contractului de finanțare – Răspunsul sectorului public din România la Covid – 19 – dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 15 decembrie 2022 și la Luxemburg la 19 decembrie 2022 și a Contractului de finanțare – Răspunsul sectorului public din România la COVID-19 II – dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 15 decembrie 2022 și la Luxemburg ta 19 decembrie 2022;

Prin actul normativ se aprobă două contracte de finanțare între România și Banca Europeană de Investiții, respectiv Contractul de finanțare – Răspunsul sectorului public din România la Covid-19, în valoare de 87 milioane de euro, denumit în continuare Contractul de finanțare nr. I, și Contractul de finanțare – Răspunsul sectorului public din România la Covid-19, în valoare de 123,6 milioane de euro, denumit în continuare Contractul de finanțare nr. II.

Cele două proiecte constau în lucrări de investiții (reabilitări, extinderi, consolidări, reabilitări capitale, modernizări, dotări, etc) pentru 26 de unități spitalicești din județele Bacău, Bihor, Brașov, Călărași, Constanța, Covasna. Dolj, Harghita, Giurgiu, Neamț, Olt, Prahova, Teleorman și Municipiul București, în valoare totală de aprox. 1.440 milioane de lei.

Implementarea proiectelor va fi asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin Compania Națională de Investiții SA, în calitate de agenție de implementare. În această calitate, Ministerului Dezvoltării i se deleagă întreaga autoritate și responsabilitate privind realizarea Proiectelor și utilizarea fondurilor alocate acestora.

Cheltuielile aferente proiectelor vor fi cuprinse în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație prin legile bugetare anuale.

Se estimează că proiectele se vor finaliza în anul 2025. Disponibilizarea împrumuturilor se face cu până la 36 de luni de la data semnării Contractului de finanțare, în cazul împrumutului în valoare de 87 milioane euro, respectiv 48 de luni de la data semnării Contractului de finanțare, în cazul împrumutului în valoare de 123,6 milioane euro. Tragerile în cadrul împrumutului vor fi efectuate de către Ministerul Finanțelor, în baza raportărilor furnizate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

− Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;

Prin actul normativ se reglementează cadrul legal necesar pentru a permite Administrației Naționale a Penitenciarelor elaborarea, în colaborare cu alte autorități sau instituții publice ori alte persoane juridice de drept public, organizații guvernamentale și neguvernamentale, de programe de interes național destinate facilitării accesului persoanelor condamnate și a persoanelor internate în centre educative și de detenție față de care s-au dispus măsuri educative privative de libertate la servicii educaționale, psihologice și sociale.

Calificarea/recalificarea profesională a deținuților reprezintă una dintre condițiile de bază, care contribuie la reintegrarea post-detenție, asigurând persoanelor care au fost private de libertate oportunitatea identificării unui loc de muncă și, implicit a unei surse de venit, în măsură să susțină independența individuală.

Programele de interes național vor constitui o modalitate de compensare a deficitului de servicii necesare în sistemul penitenciar, organizațiile/instituțiile de profil din comunitate putând aplica pentru realizarea acestora.

Programele vor fi finanțate sau cofinanțate de la bugetul de stat, din următoarele surse: fonduri externe rambursabile și nerambursabile, donații, sponsorizări, parteneriat public-privat sau alte resurse, în condițiile legii. Sumele alocate din aceste surse vor fi incluse în bugetul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

De asemenea, actul normativ prevede introducerea unui temei în baza căruia normele tehnice și metodologice de realizare a programelor de interes național în scopul reintegrării sociale a persoanelor private de libertate se aprobă, în principiu, prin ordin al ministrului justiției, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

II. ORDONANȚE

− Ordonanță privind reorganizarea unor instituții publice din domeniul feroviar în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii;

Actul normativ reglementează cadrul legal pentru reorganizarea și funcționarea unor instituții publice în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Astfel, se asigură adaptarea situației juridice din domeniul transportului feroviar la realitatea pachetului IV feroviar, simplificarea circuitului birocratic, fluidizarea deciziei, precum și independența în ceea ce privește organizarea și procesul decizional.

Autoritatea Feroviară Română (AFER), ca instituție publică de siguranță națională, preia prin absorbție, activitatea, personalul și patrimoniul Organismului Notificat Feroviar Român (ONFR). În acest fel, AFER devine organism de evaluare a conformității care va îndeplini atribuțiile de „organism notificat” și „organism desemnat” de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, responsabil cu activitățile de evaluare a conformității, inclusiv etalonare, încercare, certificare și inspecție.

De asemenea, se prevede crearea Autorității de Siguranță Feroviară Română (ASFR), entitate cu personalitate juridică distinctă, ca urmare a divizării parțiale a AFER și prin absorbția Organismului de Licențe Feroviare Român (OLFR). Ca nou înființată autoritate națională de siguranță și licențiere pentru transportul feroviar și cu metroul, ASFR preia de la cele două instituții (ASFR și OLFR – anterior organisme din cadrul AFER), activitatea, structura de personal și patrimoniul din domeniu.

Astfel, Autoritatea de Siguranță Feroviară Română devine responsabilă de respectarea condițiilor necesare pentru garantarea siguranței sistemului feroviar din România referitoare la proiectarea, construirea, punerea în funcțiune, modernizarea, reînnoirea, exploatarea și întreținerea elementelor acestui sistem, precum și la calificările profesionale și condițiile de sănătate și de siguranță aplicabile personalului care contribuie la exploatarea și întreținerea sa.

Ambele instituții se vor finanța din venituri proprii.

Procesul de reorganizare contribuie la asigurarea unei activități mai suple a celor două instituții, permite posibilitatea selectării personalului pentru creșterea calitativă a acestuia, contribuie la evitarea creșterii poverii economice pentru operatorii economici din sistemul feroviar și cu metroul, precum și la implementarea digitalizării proceselor de depunere și prelucrare a documentelor.

− Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală;

Modificările Codului de procedură fiscală vizează transpunerea Directivei (UE) 2021/514, posibilitatea efectuării de către Agenția Națională de Administrare Fiscală de controale și verificări a procedurilor de raportare și de diligență fiscală prevăzute în anexa la Acordul FATCA și punerea în aplicare a standardului minim cu privire la articolul 16 „Procedură amiabilă” din Convenția multilaterală pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor.

Astfel, din perspectiva transpunerii Directivei (UE) 2021/514:

– Se introduce standardul „relevanței previzibile” în ceea ce privește schimbul de informații fiscale. În acest sens, atunci când autoritatea fiscală a unui stat membru adresează o cerere de informații unei autorități fiscale din alt stat membru, aceasta trebuie să precizeze pe de o parte, scopul fiscal pentru care informațiile sunt solicitate, iar pe de altă parte, ce informații îi sunt necesare în vederea aplicării prevederilor privind taxele și impozitele;

– Se lărgește sfera de aplicare a schimbului automat de informații prin includerea redevențelor în categoriile specifice de venituri și de capital care pot face obiectul acestui mecanism;

– Se introduce în sarcina operatorilor de platforme atât din state membre cât și din state terțe, obligația de a colecta o serie de informații cu privire la vânzătorii raportabili care operează pe platforma respectivă și de a le raporta către autoritatea fiscală;

– Se introduce obligația de înregistrare în sarcina operatorilor de platforme din state terțe care au pe platformă vânzători raportabili din state membre UE;

– Se introduc o serie de sancțiuni pentru operatorii de platforme care nu respectă procedurile de diligență fiscală și de raportare. În cazul operatorilor de platforme din state terțe sancțiunile putând ajunge până la revocarea înregistrării și oprirea accesului la platforma respectivă;

– Se introduce posibilitatea realizării de către mai multe autorități fiscale din state membre, la cerere, a unor controale comune.

În vederea verificării respectării de către instituțiile financiare raportoare a procedurilor de raportare și de diligență fiscală precum și a procedurilor de conformare prevăzute în anexa la Acordul FATCA, se reglementează posibilitatea efectuării de către ANAF de controale și verificări în acest sens.

Pentru punerea în aplicare a standardului minim cu privire la articolul 16 „Procedură amiabilă” din Convenția multilaterală pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor, se introduce prevederea potrivit căreia un contribuabil, în baza unei convenții sau a unui acord de evitare a dublei impuneri, poate face o cerere de inițiere a unei proceduri amiabile către autoritățile competente din oricare dintre statele semnatare ale unei convenții sau a unui acord.

− Ordonanță privind modificarea și completarea Legii nr. 207/2022 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii și funcționării băncilor de dezvoltare din România;

Modificările aduse Legii 207/2022 prin această Ordonanță au în vedere stabilirea unui regim prudențial special aplicabil băncilor de dezvoltare, în condițiile în care acestea sunt exceptate de la cadrul european CRD/CRR, astfel încât să se asigure atât adaptarea legislației din domeniul bancar la specificul activității băncilor de dezvoltare, cât și baza legală pentru elaborarea de către Banca Națională a României (BNR) a cadrului de reglementare secundar în aplicarea legii.

− Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătății;

În ședința de Guvern au fost eliminate, în timpul dezbaterilor, articolele cu privire la nivelul indemnizațiilor de maternitate, cuprinse în forma inițială a proiectului de ORDONANȚĂ pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătății, urmând să constituie obiectul unui proiect de reglementare separat.

Principalele modificări aprobate astăzi prin Ordonanța de Guvern au în vedere:

– Reglementarea modalității de asigurare a medicamentelor imunologice (agenți folosiți pentru producerea imunității active, precum unele vaccinuri), altele decât cele incluse în programele de sănătate publică finanțate de Ministerul Sănătății sau care se administrează altor segmente populaționale. Acestea vor fi incluse în lista medicamentelor compensate de care beneficiază asigurații. Contravaloarea acestor medicamente va fi suportată de la bugetul de stat, prin transferuri către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, prin intermediul Ministerului Sănătății. Costul serviciului medical de administrare va fi suportat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății alocat programelor naționale de sănătate publică;

– Acordarea serviciilor medicale spitalicești, de recuperare, de îngrijiri medicale și paliative la domiciliu, a consultațiilor de urgență la domiciliu, a transportului sanitar neasistat poate fi efectuată și de furnizorii autorizați înscriși în procesul de acreditare;

– Definirea mai exactă a serviciilor de prevenție și depistare precoce a bolilor de care beneficiază asigurații;

– Introducerea obligației furnizorilor de servicii conexe actului medical (psihologice, logopedice, kinetoterapeutice) de a utiliza cardul național de sănătate în procesul de acordare a serviciilor respective decontate de CNAS, cu excepția serviciilor furnizate la distanță, conform prevederilor legale în vigoare;

– Definirea mai exactă a informațiilor incluse în modulul “Sumar de urgență” din Dosarul Electronic de Sănătate al pacientului, în sensul că acesta cuprinde informații referitoare la diagnostice, proceduri, investigații, tratamente și medicația eliberată, aferente ultimelor 6 luni;

– Elaborarea, avizarea și aprobarea viitorului Contract-cadru, precum și a normelor de aplicare ale acestuia, până la data de 30 iunie 2023;

– Autorizarea Ministerului Finanțelor de a introduce în bugetul FNUASS, pe măsura încasării, a sumelor provenite din protocoale încheiate de CNAS cu deținătorii de autorizații de punere pe piață a medicamentelor sau cu reprezentanții legali ai acestora, precum și a sumelor provenite din angajamentele obligatorii asumate de deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor.
Principalele modificări din legislația specifică concediilor și indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate sunt:

– Pentru persoana asigurată care desfășoară activitatea la mai mulți angajatori și care este asigurată la fiecare dintre aceștia pentru concedii și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, stagiul de asigurare este de 6 luni realizate la fiecare angajator, iar indemnizațiile se calculează și se plătesc, după caz, de fiecare angajator. Baza de calcul pentru fiecare indemnizație o constituie numai venitul obținut pe fiecare loc de realizare;

– Pentru persoanele asigurate care sunt cadre didactice și își desfășoară activitatea la mai mulți angajatori pentru completarea normei didactice, perioadele de stagiu de asigurare realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical se utilizează de către toți angajatorii, iar indemnizațiile se calculează și se plătesc de fiecare angajator, numai pentru venitul realizat de asigurat la respectivul angajator;

– Perioadele de asigurare, realizate în temeiul legislației unui stat cu care România a încheiat acorduri, înțelegeri, convenții sau protocoale internaționale cu prevederi în domeniul sănătății, se asimilează stagiului de cotizare necesar pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate;

– Cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, beneficiază de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate ca și asigurații români, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.
Principala modificare referitoare la stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății este redefinirea sintagmei „reprezentant legal al deținătorului de autorizație de punere pe piață a medicamentelor”, în sensul că acest reprezentant nu va mai avea obligația de a fi persoană juridică română.

Menționăm că unele din aceste noutăți necesită modificări corespunzătoare ale legislației secundare pentru a fi aplicate.

− Ordonanță pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice;

Una din modificările actului normativ care reglementează circulația pe drumurile publice se referă la constituirea unei evidențe unitare a vehiculelor înregistrate, care se ține la nivelul primarilor comunelor, ai orașelor, ai municipiilor și ai sectoarelor municipiului București, prin înființarea unui registru unic de către Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări.
Comunicatul Ministerului Afacerilor Interne: https://www.mai.gov.ro/comunicat-de-presa-652/.

− Ordonanță pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate;

Măsurile cuprinse în ordonanță continuă și îmbunătățesc procesul de digitalizare a domeniului evidența persoanelor și al actelor de identitate și implementează obiectivele din Planul Național de Redresare și Reziliență al României, Componenta C7 – Transformare Digitală, Investiția 8 – Carte de identitate electronică și semnătura digitală calificată.

Costurile de producție pentru primele cinci milioane de cărți de identitate vor fi acoperite prin PNRR, având alocate 200 de milioane de euro în acest sens.

Comunicatul Ministerului Afacerilor Interne: https://www.mai.gov.ro/comunicat-de-presa-653/.

− Ordonanță pentru modificarea articolului 21 din Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale;

Prin acest act normativ, Executivul a aprobat modificarea dispozițiilor art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale, în vederea clarificării sumelor care reprezintă baza de calcul pentru contribuțiile operatorilor economici la Fondul Cultural Național.

Deși intenția legiuitorului a fost de a lărgi baza de calcul pentru contribuțiile la Fondul Cultural National, prin dificultățile de punere în aplicare, acest efect va fi diminuat sau dificil de realizat. Astfel, revizuirea și clarificarea cadrului normativ este necesară pentru identificarea clară a obligațiilor de plată a contributoriilor, cât și pentru sprijinirea activității de colectare a contribuțiilor, realizată de Administrația Fondului Cultural Național, având ca efect încurajarea finanțării nerambursabile a proiectelor culturale.

− Ordonanță pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, suportat parțial din fonduri externe nerambursabile;

Actul normativ prevede, pentru eficientizarea utilizării sprijinului acordat persoanelor vulnerabile pentru compensarea prețurilor la energie, ca beneficiarii de sprijin să aibă posibilitatea să transmită electronic documentele pe baza cărora se pot face plăți prin serviciul de mandat poștal, într-o aplicație electronică pusă la dispoziție de Compania Națională „Poșta Română” – S.A.

Mecanismul actual prevede că beneficiarii de sprijin pot efectua plăți prin servicii de mandat poștal doar prin prezentarea la sediul subunităților poștale ale Companiei Naționale „Poșta Română” – S.A. sau direct la salariatul poștal.

Măsura propusă adaugă încă o posibilitate de utilizare a sprijinului pentru energie, asigurându-se astfel accesul nediferențiat și șanse egale pentru persoanele cu dizabilități, persoanele vârstnice, dar și a celorlalte categorii de persoane vulnerabile care beneficiază de sprijin pentru cheltuielile cu energia, prin accesarea informațiilor pe internet, fie pe calculator, tabletă ori telefon mobil, fără să fie nevoie să se deplaseze, mai ales în cazul persoanelor cu dizabilități si persoanelor vârstnice cu capacitate limitată de deplasare.

De asemenea, se redefinește termenul de „dovadă a serviciului de mandat poștal”, cu elemente specifice comunicării documentelor și informațiilor prin intermediul aplicației electronice.

Ordonanța mai prevede modul de comunicare dintre Compania Națională „Poșta Română” S.A și beneficiarii de sprijin, prin intermediul aplicației electronice.

Totodată, Compania Națională „Poșta Română” S.A. va asigura funcționarea aplicației electronice, respectiv preluarea documentelor, prelucrarea acestora, efectuarea plăților către furnizorii de energie și apoi informarea beneficiarilor de sprijin.

− Ordonanță pentru modificarea art. 16 din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;

Actul normativ prevede posibilitatea majorării, în limita bugetului aprobat cu această destinație, a indemnizațiilor lunare ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene, ale primarilor și viceprimarilor unităților administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și prin Mecanismul de redresare și reziliență cu până la 50%.

De asemenea, personalul din aparatul propriu al consiliilor județene, primăriilor și consiliilor locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, după caz, nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență, va beneficia de un nivel al veniturilor salariale plafonate la nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele Municipiului București, Primăria Generală a Municipiului București, cu încadrarea în bugetul aprobat .

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene vor elabora Regulamentul-cadru pentru aprobarea criteriilor pe baza cărora se stabilește procentul de majorare salarială pentru aceste persoane, precum și condițiile de înființare a posturilor în afara organigramei, în cadrul instituțiilor și/sau autorităților publice care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau prin Mecanismul de redresare și reziliență. Regulamentul-cadru va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului.

− Ordonanță privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011 precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

Actul normativ stabilește cadrul legal de supraveghere a pieței și conformitatea produselor comercializate, inclusiv cele comercializate online, care cad sub incidența legislației armonizate la nivel comunitar, în condițiile în care creșterea în ritm exponențial a comerțului online impune măsuri de supraveghere a pieței produselor care pot circula liber pe Piața Unică și care pot afecta sau prejudicia consumatorii finali.
Prin această Ordonanță se asigură aplicarea noului Regulament (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011, negociat și adoptat la nivelul statelor membre UE în timpul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România și care introduce cerințe pentru supravegherea pieței produselor și în mediul online.

În acest scop, ordonanța prevede Înființarea Biroului Unic de Legătură, cu rol unic de reprezentare a poziției coordonate a autorităților naționale vamale, de comunicare a Strategiei Naționale de Supraveghere a Pieței și de sprijinire a cooperării dintre autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre.

Noile reglementări facilitează cooperarea și asistența reciprocă cu autoritățile de supraveghere din celelalte state membre, efectuarea unor testări a produselor în laboratoarele de testare desemnate la nivelul UE și prevăd suplimentarea resurselor financiare ale autorităților de supraveghere a pieței prin redirecționarea a 30% din totalul amenzilor aplicate în conturile autorităților de supraveghere a pieței responsabile finanțate de la bugetul de stat.

− Ordonanță pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2022 privind ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune/acordurilor-cadru și pentru stabilirea unor măsuri privind derularea programelor naționale de investiții;

În situația contractelor/acordurilor – cadru care includ proiectarea, valoarea solicitării de plată nu include cheltuielile aferente proiectării și asistenței tehnice prevăzute în anexa nr. 6 secțiunea a 3-a la Hotărârea Guvernului nr. 907/2016, cu modificările și completările ulterioare, iar celelalte elemente ale formulei, respectiv avansul și profitul sunt cele aferente exclusiv lucrărilor și se determină prin raportare la prețul contractului din care se scad sumele aferente proiectării.

Valoarea solicitării de plată conform prețurilor prevăzute în oferta care a stat la baza încheierii contractului include profitul, precum și, după caz:

a) cheltuielile directe și cheltuielile indirecte aferente lucrărilor și/sau cheltuielile aferente achiziției de dotări și/sau utilaje și echipamente tehnologice și funcționale sau

b) costul aferent achiziției de produse destinate realizării lucrărilor de întreținere/reparare/administrare/exploatare a drumurilor de interes național, județean sau local, iar achiziția este realizată prin atribuirea unui contract distinct.

În situația în care părțile procedează la recalcularea valorii ultimei solicitări de plată potrivit art. 3 alin. (6) după încheierea actului adițional prevăzut la alin. (6), acestea procedează la încheierea unui nou act adițional cuprinzând prețul final recalculat al contractului. În cazul în care părțile au procedat la efectuarea recepției la terminarea lucrărilor, după încheierea actului adițional prevăzut la alin. (6) și anterior încheierii actului adițional prin care se determină prețul final recalculat al contractului, pentru suma aferentă diferenței dintre prețul final recalculat al contractului și prețul final al contractului determinat potrivit alin. (6), prin derogare de la prevederile art. 43 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se datorează și nu se virează către Inspectoratul de Stat în Construcții – I.S.C. suma aferentă cotei prevăzută la art. 43 alin. (2) lit. b) din aceeași lege.

Prevederile actului normativ se aplică și contractelor de achiziție în care autoritățile/entitățile contractante au aplicat penalități de întârziere/majorări de întârziere/daune-interese sau alte clauze penalizatoare de natură similară pentru neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor contractuale asumate de contractant, și pentru cele care s-a depășit durata de execuție prevăzută în contract fără ca aceasta să fi fost modificată potrivit clauzelor contractuale sau potrivit prevederilor legale în vigoare.

Totodată, se acordă un termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței pentru beneficiarii programelor naționale care au făcut aplicarea prevederilor art. 4 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2022 privind ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune/ acordurilor-cadru, de a solicita sumele aferente diferenței dintre sumele estimate prin solicitare și sumele real determinate ca urmare a aplicării formulei prevăzute la art. 2 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2021 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 281/2021, aferente întregii perioade în care această formulă a fost aplicată.

− Ordonanță pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, precum și pentru aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea de membru a României la Asociația Europeană a Cardurilor de Tineret (AECT);
Ordonanța a fost aprobată.

III. ORDONANȚE DE URGENȚĂ

− Ordonanță de urgență pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 62/1999 privind înființarea Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice Universitare;

UEFISCDI asigură, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 62/1999, suport tehnic și administrativ pentru programele de finanțare ale Ministerului Educației și Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Ordonanța de urgență adoptată crează cadrul legal pentru a permite UEFISCDI să asigure suport tehnic și administrativ și altor ministere, și instituții publice coordonatoare de programe de finanțare proiecte, precum și instituții private, în ceea ce privește finanțarea de proiecte, precum și instrumente informatice care să asigure procesul de centralizare, raportare, analiză si interoperare date.

Totodată, ordonanța de urgență contribuie la o colaborare mult mai orientată spre rezultat, simplificată administrativ și cu diminarea riscului de nerespectare a calendarelor, jaloane asumate de România, dintre Ministerul Educației, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pe de o parte, și UEFISCDI, pe de altă parte.
UEFISCDI are capacitatea instituțională pentru derularea și administrarea proceselor de evaluare și selecție proiecte, negociere, contractare și finanțare, verificare tehnică și financiară, monitorizare și evaluare, pentru programe și proiecte de cercetare, dezvoltare, inovare și antreprenoriat.

Sistemul informatic performant, de care dispune UEFISCDI, www.uefiscdi-direct.ro , poate asigura tot ciclul de viață al unui proiect.

De asemenea, platforma Brainmap, https://www.brainmap.ro/, registrul cercetătorilor și antreprenorilor din România, cu peste 50.000 de persoane înregistrate cu expertiză și experiență în activitatea de cercetare, inovare și antreprenoriat, permite identificarea potențialilor experți evaluatori, cu expertiză specifică fiecărui tip de competiție.

Prin modificările introduse de ordonanța de urgență, UEFISCDI va putea desfășura următoarele activități:

– Conducerea de programe si proiecte de cercetare, dezvoltare, inovare și antreprenoriat cu finanțare publică națională și/sau internaționala, pe baza de act administrativ, contract de finanțare, protocol de colaborare, acord de parteneriat, acord de delegare si altele asemenea încheiate cu instituții publice sau private, din tara sau străinătate, putând gestiona funcțiile de: evaluare si selecție proiecte; negociere, contractare si finanțare; verificare tehnica si financiara, monitorizare si evaluare.

– Asigurarea evaluării proiectelor pentru competiții organizate în cadrul unor programe/proiecte conduse de alte instituții publice sau private, din tară sau străinătate, pe baza de contract de finanțare, protocol de colaborare, acord de parteneriat, acord de delegare și altele asemenea.

– Utilizarea, pentru îndeplinirea atribuțiilor prezentate mai sus, de colaboratori externi, din țară și străinătate, remunerați în condițiile legii și conform condițiilor specifice pentru programele/proiectele conduse sau evaluate.

– Dezvoltarea, administrarea și întreținerea de platforme informatice pentru managementul competițiilor de proiecte, pentru facilitarea procesului de centralizare, raportare, analiză și interoperare date privind sistemele naționale de învățământ superior, cercetare, inovare și antreprenoriat, inclusiv pentru a facilita procesul de elaborarea a politicilor bazate pe evidențe.

Informații suplimentare

Potrivit Ordonanței Guvernului nr. 62/1999, UEFISCDI este o instituție publică care dispune de capacitate administrativ-profesională de implementare a politicilor publice naționale din domeniile cercetării științifice și învățământului superior și care asigura suport tehnic și administrativ pentru programele de finanțare ale Ministerului Educației și Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

În perioada 2010-2022, UEFISCDI a administrat aproximativ 1 miliard euro, finanțare acordată prin competiții proiectelor de cercetare-dezvoltare și inovare, cu peste 40.000 propuneri de proiecte evaluate.

Totodată, în 2022, UEFISCDI a asigurat procesele de evaluare pentru două competiții PNRR, Investiția 16 – Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului și Investiția 4 – Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar, organizate de către Ministerul Educației (1.537 cereri de finanțare evaluate).

IV. HOTĂRÂRI DE GUVERN

− Hotărâre de Guvern pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic, pentru anul de cerere 2022;

Guvernul a aprobat plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și în sectorul zootehnic, în limita sumei totale de 1.108.567,094 mii lei. Banii se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2023, după cum urmează:
1. În sectorul vegetal, pentru culturile amplasate pe teren arabil – ANT 1, precum și pentru culturile de in pentru fibră – ANT 2, cânepă pentru fibră – ANT 3, tutun – ANT 4, hamei – ANT 5 și sfeclă de zahăr – ANT 6, care se acordă pentru anul de cerere 2022, plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii sunt în limita sumei de 438.296,804 mii lei, echivalentul sumei de 88.562,700 mii euro, și se distribuie astfel:

– 422.157,124 mii lei, echivalentul sumei de 85.301,500 mii euro, pentru culturile amplasate pe teren arabil;

– 27,220 mii lei, echivalentul sumei de 5,500 mii euro, pentru in pentru fibră și cânepă pentru fibră;

– 8.196,534 mii lei, echivalentul sumei de 1.656,200 mii euro, pentru tutun;

– 415,716 mii lei, echivalentul sumei de 84,000 mii euro, pentru hamei;

– 7.500,210 mii lei echivalentul sumei de 1.515,500 mii euro, pentru sfeclă de zahăr.

Culturile amplasate pe teren arabil sunt:
– cereale pentru boabe, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: grâu, secară, orz, orzoaică, porumb boabe, sorg, orez;

– leguminoase pentru boabe, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: mazăre, fasole;

– rădăcinoase, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: cartofi, sfeclă de zahăr, rădăcinoase furajere;

– plante industriale, din care: plante textile: in pentru fibră, cânepă pentru fibră;

– plante uleioase: floarea-soarelui, rapiță, soia boabe, in pentru ulei;

– alte plante industriale, de exemplu: tutun, plante medicinale și aromatice;

– legume, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: tomate, ceapă, usturoi, varză albă, ardei, pepeni verzi și galbeni;

– furaje verzi în teren arabil, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: furaje verzi anuale, furaje verzi perene, de exemplu lucernă, trifoi;

– căpșuni;

– loturi semincere;

– culturi amplasate pe teren arabil în sere și solarii, alte culturi pe teren arabil.

Cuantumul per hectar al ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea sumelor aprobate la suprafețele eligibile corespunzătoare.

2. În sectorul zootehnic, pentru schemele decuplate de producție, specia bovine, sectoarele lapte și carne, precum și pentru schema cuplată de producție, speciile ovine și caprine, care se acordă pentru anul de cerere 2022, plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii sunt în limita sumei de 670.270,290 mii lei, echivalentul sumei de 135.435,500 mii euro, și se distribuie astfel:

– 91.675,276 mii lei, echivalentul sumei de 18.524,000 mii euro, pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte;
– 385.264,803 mii lei, echivalentul sumei de 77.847,000 mii euro, pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne;
– 193.330,211 mii lei, echivalentul sumei de 39.064,500 mii euro, pentru schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine.

Cuantumul per unitatea de măsură al ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, astfel:

– prin raportarea sumei aprobate la cantitățile de lapte livrate și/sau vândute direct eligibile;

– prin raportarea sumei aprobate la efectivele de bovine eligibile;

– prin raportarea sumei aprobate la femele ovine și caprine eligibile.

Plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii se fac în lei, la cursul de schimb de 4,9490 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2022.

− Hotărâre de Guvern privind scăderea din inventarul centralizat al bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului și din administrarea;

Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură-Centrul Județean Dâmbovița a unui imobil, ca urmare a retrocedării, în condițiile legii

− Hotărâre de Guvern privind actualizarea valorilor de inventar și modificarea descrierii tehnice, după caz, pentru unele bunuri imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea unor unități din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

− Hotărâre de Guvern privind actualizarea valorilor de inventar pentru bunurile immobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”;

− Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 715/2017;

− Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Mecanismului național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane;

Mecanismul are în vedere adaptarea și îmbunătățirea capacității de identificare a victimelor traficului de persoane și de asigurare a protecției și asistenței acestora.

Astfel, noul Mecanism vizează o mai bună coordonare a instituțiilor implicate și eficientizarea răspunsului acestora, astfel încât victimele traficului de persoane să beneficieze de sprijin integrat în acord cu nevoile individuale ale acestora și situația specifică în care se află. Sunt reglementate aspecte precum:

– definirea conceptele esențiale cu care operează actorii implicați în procesul de identificare și referire a victimelor traficului de persoane; principiile etice și deontologice în aplicarea mecanismului de identificare și referire a victimelor traficului de persoane; aspecte generale și acțiuni specifice privind procesul de identificare a victimelor traficului de persoane, respectiv privind referirea victimelor traficului de persoane către servicii de asistență și protecție;

– principalii actori cu atribuții în implementarea Mecanismului național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane;

– acțiuni specifice identificării și referirii victimelor minore;

– aspectele specifice identificării și referirii victimelor cu altă cetățenie decât cea română, precum și cele referitoare la repatrierea voluntară asistată a victimelor traficului de persoane cetățeni români și străini;

– modalitatea de evaluare și monitorizare a implementării măsurilor specifice Mecanismului Național de Identificare și referire a victimelor traficului de persoane.

Adoptarea unui nou mecanism este necesară ca urmare evoluției cadrului legislativ în materie penală, respectiv reconfigurea politicii penale a statului, inclusiv în ceea ce privește fenomenul traficului de persoane, prin intrarea în vigoare a noului Cod penal și a noului Cod de Procedură penală.

De asemenea, în Anexa nr. 1 a Mecanismului sunt stabilite Listele indiciilor/indicatorilor ce pot fi folosiți pentru evaluarea a unei posibile situații de trafic de persoane (victimă potențială) sau pentru identificarea unei victime prezumate a traficului de persoane, iar Anexa nr. 2 cuprinde instrumente de lucru ale specialistului în relație cu victima traficului de persoane.

În prezent, Mecanismul național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane este reglementat la nivel de ordin al ministrului și a fost adoptat în anul 2008. La data intrării în vigoare a hotărârii, se abrogă ordinele de ministru respective.

Informații suplimentare

Potrivit art. 272 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, Mecanismul național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane se aprobă prin hotărâre a Guvernului și are ca obiect stabilirea modalităților de identificare a victimelor traficului de persoane și a procedurii de încredințare a acestora către furnizorii de servicii de protecție și asistență.

− Hotărâre de Guvern pentru actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și pentru trecerea unei construcții aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Podul Înalt” al Județului Vaslui din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcțiune, casării și demolării;

− Hotărâre de Guvern pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1121/2020 privind aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Deschiderea și punerea în exploatare a Carierei Timișeni – Pinoasa, județul Gorj, la o capacitate de 8.000.000 tone/an lignit”;

Prin acest act normativ, Executivul a aprobat modificarea anexei 2 la HG nr. 1121/2020 în vederea actualizării sumei individuale reprezentând despăgubiri pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Deschiderea și punerea în exploatare a Carierei Timișeni-Pinoasa, județul Gorj, la o capacitate de 8.000.000 tone/an lignit”.

Ca urmare a hotărârii definitive pronunțate de instanța de judecată în dosarul 3930/95/2021, suma alocată inițial de 16.172 de lei se suplimentează cu 100.582 lei, aceasta fiind asigurată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Energiei aprobat pentru anul 2023.

− Hotărâre de Guvern pentru retragerea statutului de utilitate publică recunoscut Asociației Folclorice „Someșul Napoca”;

− Hotărâre de Guvern privind trecerea unui imobil din domeniul privat al statului și administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” în domeniul public al statului și în administrarea Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, precum și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 60/2005 privind organizarea și funcționarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”;

− Hotărâre de Guvern privind recunoașterea Asociației Clubul Sportiv Romanian Drift Community ca fiind de utilitate publică;

− Hotărâre de Guvern privind guvernanța Platformei de Cloud Guvernamental;

Asumată prin PNRR, ca pilon fundamental al accelerării transformării digitale a administrației, Platforma de Cloud Guvernamental va reuni într-o singură arhitectură informatică, sigură și consolidată, aplicațiile și sistemele informatice ale administrației publice centrale.

Comunicatul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării: https://www.research.gov.ro/executivul-a-aprobat-hotararea-de-guvern-privind-ghidul-de-guvernanta-a-platformei-de-cloud-guvernamental-8976/.

− Hotărâre de Guvern pentru modificarea Anexelor nr. 1-8 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a -zone cu resurse turistice;

Actul normativ modifică anexele OUG nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a VIII-a – zone cu resurse turistice, fiind atestate ca zone cu resurse turistice 21 de noi localități.

Comunicatul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: https://bit.ly/3YcgXsE.

− Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 477/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;

− Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 52/2018 privind organizarea și funcționarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene;

− Hotărâre de Guvern privind eliberarea doamnei Oprea Mica din funcția de prefect al județului Bistrița-Năsăud;

− Hotărâre de Guvern privind eliberarea domnului Panaitescu Gabriel-Aurelian din funcția de prefect al județului Galați;

− Hotărâre de Guvern privind numirea domnului Cioarba Teofil-Iulian în funcția de prefect al județului Bistrița-Năsăud;

− Hotărâre de Guvern privind numirea domnului Gavril Claudiu-Sorin în funcția de prefect al județului Galați;

V. MEMORANDUMURI

− Memorandum cu tema: Estimările pentru anii 2023 și 2024 cu privire la contribuția UE din fondurile europene aferente perioadelor de programare financiară 2014-2020 și 2021-2027;

Actul normativ prevede estimările cu privire la contribuția de plată a Uniunii europene din fonduri europene pentru perioadele de programare financiară 2014-2020 și 2021-2027, pe care Comisia Europeană le-a solicitat României și care urmează să fie transmise până la data de 31 ianuarie 2023.

Astfel, pentru perioada de programare 2014-2020, suma previzionată a fi inclusă în aplicațiile de plată transmise către Comisia Europeană pentru perioada 2023-2024 este de aproximativ 7,67 miliarde euro (contribuție UE), din care, pentru anul 2023, este previzionată suma de aproximativ 5,2 miliarde euro (contribuție UE).

Pentru perioada de programare 2021-2027, suma previzionată a fi inclusă în cererile de plată transmise către Comisia Europeană pentru perioada 2023-2024 este de aproximativ 3,74 miliarde euro (contribuție UE), din care, pentru anul 2023, este previzionată suma de aproximativ 0,45 miliarde euro (contribuție UE).

Aceste prognoze au fost făcute în urma estimărilor autorităților de management din România pe baza declarațiilor de cheltuieli pe care acestea le vor transmite către Autoritatea de Certificare și Plată (ACP) în anii 2023 și 2024, pentru perioada de programare 2014-2020, respectiv a estimărilor privind contribuția UE aferentă cheltuielilor autorizate, plătite de autoritățile de management și incluse în cererile de plată transmise de ACP către CE în anii 2023 și 2024, pentru perioada 2021-2027.

− Memorandum cu tema: Semnarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei Albița (România) – Leușeni (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România;

− Memorandum cu tema: Aprobarea Programului legislativ al Guvernului pentru anul 2023;

VI. NOTE

− Notă cu privire la Lista priorităților legislative ale Guvernului pentru prima sesiune ordinară parlamentară a anului 2023.

Sursa informației

Publicăm agenda ședinței Guvernului României din data de 26 ianuarie 2023, în cadrul căreia vor fi discutate mai multe proiecte de acte normative:

I. PROIECTE DE LEGI

− Proiect de Lege pentru aprobarea Contractului de finanțare – Răspunsul sectorului public din România la COVID-19 – dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 15 decembrie 2022 și la Luxemburg la 19 decembrie 2022 și a Contractului de finanțare – Răspunsul sectorului public din România la COVID-19 II – dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 15 decembrie 2022 și la Luxemburg la 19 decembrie 2022;

− Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;

II. PROIECTE DE ORDONANȚE

– Proiect de Ordonanță privind reorganizarea unor instituții publice din domeniul feroviar în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii;

– Proiect de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală;

– Proiect de Ordonanță privind modificarea și completarea Legii nr. 207/2022 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii și funcționării băncilor de dezvoltare din România

– Proiect de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătății;

– Proiect de Ordonanță pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice;

– Proiect de Ordonanță pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate;

– Proiect de Ordonanță pentru modificarea articolului 21 din Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 privind imbunătătirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale;

– Proiect de Ordonanță pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, suportat parțial din fonduri externe nerambursabile;

– Proiect de Ordonanță pentru modificarea art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;

– Proiect de Ordonanță privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011 precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

– Proiect de Ordonanță pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2022 privind ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune/acordurilor-cadru și pentru stabilirea unor măsuri privind derularea programelor naționale de investiții;

III. PROIECTE DE ORDONANȚE DE URGENȚĂ

– Proiect de Ordonanță de urgență pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 62/1999 privind înființarea Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice Universitare;

IV. PROIECTE DE HOTĂRÂRI DE GUVERN

– Proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic, pentru anul de cerere 2022;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind scăderea din inventarul centralizat al bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului și din administrarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură-Centrul Județean Dâmbovița a unui imobil, ca urmare a retrocedării, în condițiile legii;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind actualizarea valorilor de inventar și modificarea descrierii tehnice, după caz, pentru unele bunuri imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea unor unități din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului aflate în administrarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale – pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din funcțiune și valorificării sau casării, după caz, în condițiile legii;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind actualizarea valorilor de inventar pentru bunurile immobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”;

– Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 715/2017;

– Proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Mecanismului național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane;

– Proiect de Hotărâre de Guvern pentru actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și pentru trecerea unei construcții aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Podul Înalt” al Județului Vaslui din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcțiune, casării și demolării;

– Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1121/2020 privind aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Deschiderea și punerea în exploatare a Carierei Timișeni – Pinoasa, județul Gorj, la o capacitate de 8.000.000 tone/an lignit”;

– Proiect de Hotărâre de Guvern pentru retragerea statutului de utilitate publică recunoscut Asociației Folclorice „Someșul Napoca”;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind trecerea unui imobil din domeniul privat al statului și administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” în domeniul public al statului și în administrarea Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, precum și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 60/2005 privind organizarea și funcționarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind recunoașterea Asociației Clubul Sportiv Romanian Drift Community ca fiind de utilitate publică;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind guvernanța Platformei de Cloud Guvernamental;

– Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea Anexelor nr. 1-8 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a – zone cu resurse turistice;

– Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 477/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administratiei;

– Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 52/2018 privind organizarea și funcționarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene;

– Proiect de Hotărâre de Guvern privind eliberări/numiri de prefecți/subprefecți;

V. ANALIZE

– Analiza referitoare la PROIECTUL de ORDONANȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, precum și pentru aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea de membru a României la Asociația Europeană a Cardurilor de Tineret (AECT);

VI. MEMORANDUMURI

– Memorandum cu tema: Estimările pentru anii 2023 și 2024 cu privire la contribuția UE din fondurile europene aferente perioadelor de programare financiară 2014-2020 și 2021-2027;

– Memorandum cu tema: Semnarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei Albița (România) – Leușeni (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare in România;

– Memorandum cu tema: Aprobarea Programului legislativ al Guvernului pentru anul 2023;

VII. NOTE

– Notă cu privire la Lista priorităților legislative ale Guvernului pentru prima sesiune ordinară parlamentară a anului 2023.

Sursa informației

✒Vezi și [UPDATE: Acte adoptate] Guvernul României. O.U.G. pentru modificarea art. 11 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și alte proiecte incluse pe agenda ședinței din 26 ianuarie 2023